Augustin Buzura

Augustin Buzura
Naștere	22 septembrie 1938 Berința, Maramureș
Profesie	prozator, eseist
Naționalitate	română

Augustin Buzura (n. 22 septembrie 1938, Berința, Maramureș) este un psihiatru, prozator și eseist român contemporan, autorul unor scenarii cinematografice. Din 1992 este membru al Academiei Romane.

Schiță biografică

Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu Secolul 16 - Secolul 17 Secolul 18 -Secolul 19 Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism Romantism - Realism Simbolism - Naturalism Modernism - Tradiționalism Semănătorism- Avangardism Suprarealism - Proletcultism Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română Scriitori după genuri abordate Romancieri - Dramaturgi Poeți - Eseiști Nuveliști - Proză scurtă Literatură pentru copii

Portal România

Portal Literatură

Proiectul literatură

Urmează cursurile pre-universitare la Liceul “Gheorghe Șincai”, actualul Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Baia Mare. Absolvă Facultatea de Medicină și Farmacie din Cluj (1958-1964).
Renunță la profesia de medic psihiatru și se dedică literaturii. Metodele psihiatrice de investigare a conștiinței umane se vor regăsi în romanele sale.
Debutează cu volumul de nuvele Capul Bunei Speranțe în 1963.
A fost redactor la revista Tribuna din Cluj. Din 1990 devine președintele Fundației Culturale Române, iar între 2003-2004 al Institutului Cultural Român. În prezent este directorul revistei Cultura.

Romane publicate

• Absenții (1970)
• Orgolii (1974)
• Fețele tăcerii (1974)
• Vocile nopții (1980)
• Refugii (1984)
• Drumul cenușii (1988)
• Recviem pentru nebuni și bestii (1999)
• Raport asupra singurătății (2009)

Romane traduse în limba franceză

• Chemin de cendres, tradus de de Jean-Louis Courriol, Éditions Noirs sur Blanc, 1993
• Requiem pour salauds et fous, tradus de Marily Le Nir, Éditions Noirs sur Blanc, 2001

Referințe critice

Augustin Buzura se oprește în romanele sale din tinerețe asupra dramei intelectualului care intră în conflict cu sistemul comunist din lumea academică (Orgolii, Refugii) și în aceste romane experimentează din punct de vedere narativ procedeul fluxului conștiinței.
Următoarele romane sunt mai simple din punctul de vedere narativ, scrise la persoana a treia, eroii sunt hermeneuți care doresc să reconstituie evenimente din trecut, întotdeauna controversate, cum ar fi cooperativizarea forțată și fenomenul partizanilor și a rezistenței armate din munți, revolta minerilor din Valea Jiului și represiunea care a urmat după aceasta.
Buzura a continuat tematica romancierilor din "obsedantul deceniu" având la dispoziție informații mai variate, pe care le culegea uneori intervievând pe cei implicați în evenimente, ca un veritabil sociolog. Poate și din această cauză romancierul a fost unul dintre cei mai cenzurați în acea epocă, luptându-se cu cenzorii pentru fiecare frază.

Scenarist

Mai multe producții cinematografice și de televiziune au fost realizate pe scenarii de Augustin Buzura.

• Orgolii (1981, r. Manole Marcus, după romanul omonim)
• Pădureanca (1987, r. Nicolae Mărgineanu, după o nuvelă de Ioan Slavici)
• Undeva în Est (1991, r. Nicolae Mărgineanu, după romanul "Fețele tăcerii")

Legături externe

• Monica Lovinescu, "Augustin Buzura și cenzura din România", la Actualitatea culturală românească, Radio Europa Liberă, 1988
• Articole de Augustin Buzura pe saitul revistei "Cultura"
• Augustin Buzura la Internet Movie Database
• Astazi e ziua ta... - Augustin Buzura, 21 septembrie 2005, Jurnalul Național

Interviuri

• "Azi, la noi, interesul pentru cătușe este mult mai mare decât pentru carte", 22 februarie 2013, Magdalena Popa Buluc, Cotidianul
• Astăzi e ziua ta: Augustin Buzura, 22 septembrie 2010, Claudia Daboveanu, Jurnalul Național
• "Fețele tăcerii este o mărturie că nu toți am fost lași sau ticăloși", 13 martie 2011, Ana Maria Vulpescu, Jurnalul Național