Răzvan Petrescu

Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu Secolul 16 - Secolul 17 Secolul 18 -Secolul 19 Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism Romantism - Realism Simbolism - Naturalism Modernism - Tradiționalism Semănătorism- Avangardism Suprarealism - Proletcultism Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română Scriitori după genuri abordate Romancieri - Dramaturgi Poeți - Eseiști Nuveliști - Proză scurtă Literatură pentru copii

Portal România

Portal Literatură

Proiectul literatură

Răzvan Petrescu (n. 20 septembrie 1956), este un dramaturg, editor și prozator român. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Scurtă biografie

Anii liceulului l-au marcat pentru ca au fost gri si prafuiti, nu departe de o betoniera, intr-un Bucuresti, infundat din ce in ce mai mult in mizerie si intuneric. Este insa paradoxal (sau poate tocmai de aceea) perioada unor lecturi care vor conta: Bacovia, Urmuz, Céline, Dostoievsky... Tot in aceasta perioada devine un mare amator de muzica clasica: Nocturnele lui Chopin sunt o revelatie care nu il vor parasi. Reuseste la concursul de admitere la Facultatea de Medicina, pentru ca ideea unei cariere literare sub comunism i se pare o aberatie. Deși nu seamănă cu nimeni și este profund original, Răzvan Petrescu a fost fascinat de Louis Ferdinand Céline pe care l-a descoperit în anii liceului. Ca și la Céline, disperarea este machiată cu un umor cinic. Ca și Céline, Răzvan Petrescu nu propune nici o soluție, pentru că pur și simplu el nu crede că există soluții. Nu este de mirare că spaniolii îl ințeleg, îl traduc bine și îl prețuiesc: scriitorul român are un profund "sentiment tragic al vieții". Dincolo de vocabular, balcanisme și ambianță se ascunde un om chinuit într-o lume cu care nu mai are nici o legatură. A absolvit cu brio Facultatea de Medicină din București în 1982. Nefiind nici comunist, nici simpatizant, devine medic la tara: perioada aceasta este traita ca un exil fortat, un fel de pedeapsa... În perioada studenției a frecventat cenaclul Universitas al Universității din București, condus de Mircea Martin. Intre 1990 și 1993 a fost redactor la revistele Cuvântul și Amfiteatru, apoi la Editura Litera. A lucrat apoi un an la Ministerul Culturii, ca referent de specialitate. Din 1994 până în 1997 a fost director al Editurii Allfa, Grupul Editorial All, apoi, pînă în 2000, redactor-șef al redacției de medicină a aceluiași grup editorial și, din 2000 pînă în 2003, din nou redactor la Editura Allfa. Din 2004 pînă în prezent, este redactor la Editura Curtea Veche.

• Colaborează cu proză și articole de opinie la aproape toate revistele literare din țară.

Debut

• A debutat în 1986 în volumul colectiv de proză scurtă Debut '86.

Volume publicate

Proză

• Grădina de vară, Cartea Românească, proză scurtă(1989), premiul Fundației Liviu Rebreanu
• Eclipsa, Cartea Românească, proză scurtă (1993), premiul orașului Tîrgoviște pentru cea mai bună carte de proză a anului.
• Într-o după-amiază de vineri Cartea Românească, proză scurtă(1997), premiul Cartea Anului la Salonul Național de Carte de la Cluj, premiul ASPRO pentru cea mai bună carte de proză a anului și premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din București.
• Foxtrot XX, Cartea Românească, jurnal și publicistică (2008), premiul pentru proză pe anul 2008, acordat de Radio România Cultural.

Deși nu seamănă cu nimeni și este profund original, Răzvan Petrescu a fost fascinat de Louis Ferdinand Céline pe care l-a descoperit în anii liceului. Ca și la Céline, disperarea este machiată cu un umor cinic. Ca și Céline, Răzvan Petrescu nu propune nici o soluție, pentru că pur și simplu el nu crede că există soluții. Nu este de mirare că spaniolii îl ințeleg, îl traduc bine și îl prețuiesc: scriitorul român are un profund "sentiment tragic al vieții". Dincolo de vocabular, balcanisme și ambianță se ascunde un om chinuit într-o lume cu care nu mai are nici o legatură.

Teatru

• Farsa (1994), premiul UNITER pentru cea mai bună piesă de teatru a anului (1994)
• Primăvara la bufet (1995), Marele premiu Camil Petrescu la prima ediție a Concursului Național de dramaturgie (1994.

Antologii

• Antologia Generația '80 în proza scurtă (Editura Paralela 45, 1998)
• Volumul antologic de proză scurtă românească The Phantom Church and Other Stories alcătuit de Florin Manolescu (University of Pittsburg Press, 1996, traducere de Georgiana Fârnoagă și Sharon King)
• Volumul Mici schimbări de atitudine (antologie), Editura Allfa, 2003

Premii și distincții

• Premiul Fundației Liviu Rebreanu (1989);
• Premiul orașului Tîrgoviște pentru cea mai bună carte de proză a anului (1993);
• Premiul UNITER pentru cea mai bună piesă de teatru a anului (1994);
• Marele premiu Camil Petrescu la prima ediție a Concursului Național de dramaturgie (1994);
• Premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor (1995);
• Premiul Asociației Scriitorilor Profesioniști din România (ASPRO, 1995);
• Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din București (1997);
• Premiul Cartea Anului la Salonul Național de Carte de la Cluj (1997);
• Nominalizare la premiile revistei "Observator cultural" pe 2008;
• Premiul pentru proză pe anul 2008, acordat de Radio România Cultural;

Bibliografie

• UNIVERSITAS - A fost odată un cenaclu..., coordonator Mircea Martin, Ed. M.N.L.R., 2008.