Dora Pavel

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Dora Pavel
Dora Pavel1.jpg
Naștere 29 iunie 1946
Sântandrei, Deva
Ocupație poetă, prozatoare, publicistă
Naționalitate Flag of Romania.svg română
Activitatea literară
Operă de debut Narațiuni întâmplătoare

Dora Pavel (n. 29 iunie 1946, Sântandrei, județul Hunedoara) este o poetă și prozatoare română contemporană.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 -Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Simbolism - Naturalism
Modernism - Tradiționalism
Semănătorism- Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Este fiica Vioricăi (n. Pop) și a lui Eugen Voicu, învățători. Este căsătorită cu filologul și istoricul literar Eugen Pavel. Are o fiică, Laura Pavel-Teutișan, critic și istoric literar. Urmează la Deva clasele primare și gimnaziale la Liceul Pedagogic, apoi Liceul „Decebal” din același oraș (1960-1964). Este licențiată a Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1969). Va funcționa ca ghid la Muzeul Unirii din Alba Iulia, profesoară de limba română la Alba Iulia și Deva, bibliotecară, precum și în calitate de cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca. Din 1990, devine redactor la Studioul Teritorial de Radio Cluj, fiind realizatoarea emisiunilor literare și de cultivare a limbii române. Debut absolut în revista „Steaua, nr. 23, din 1972, cu poezia Fără Gauguin; debut editorial în volumul colectiv Alpha '84, apărut în 1984 la Editura Dacia.[1] Publică versuri și proză în „Tribuna”, „Steaua”, „Contrapunct”, „Apostrof”, „Contemporanul-Ideea europeană”, „România literară”, „Viața românească”, „Familia”, „Vatra”, „Dilemateca” etc., precum și în diverse antologii din țară și din străinătate; publică, de asemenea, interviuri și eseuri în presa culturală.

Volume publicate[modificare | modificare sursă]

Poeme[modificare | modificare sursă]

  • Narațiuni întâmplătoare, Cluj, Ed. Dacia, 1989.
  • Poemul deshumat, Cluj, Ed. Dacia, 1994.
  • Creier intermediar, Oradea, Ed. Cogito, 1997.
  • Muncile lui Don Quijote (antologie), Pitești, Ed. Paralela 45, 2000.

Povestiri[modificare | modificare sursă]

  • Întoarce-te, Esthera , Cluj, Ed. „Biblioteca Apostrof”, 1999.
  • Animal în alertă, Cluj, Ed. Dacia XXI, 2010.

Romane[modificare | modificare sursă]

Interviuri[modificare | modificare sursă]

  • Armele seducției (dialoguri), Cluj, Casa Cărții de Știință, 2007.
  • Rege și ocnaș (Din culisele scrisului), Cluj, Casa Cărții de Știință, 2008.
  • Gheorghe Grigurcu, O provocare adresată destinului. Convorbiri cu Dora Pavel, Satu Mare, Ed. Pleiade, 2009.

Antologii (în limbi străine)[modificare | modificare sursă]

  • Young Poets of a New Romania, London & Boston, Forest Books, 1991.
  • Transylvanian Voices. An Anthology of Contemporary Poets of Cluj-Napoca, Iași, The Center for Romanian Studies, 1997.
  • Vid Tystnadens Bord, Stockholm, Symposion, 1998.
  • Poètes roumains contemporains, Ottawa, Écrits des Forges, 2000.
  • Il romanzo rumeno contemporaneo (1989-2010). Teorie e proposte di lettura, a cura di Nicoleta Nesu, edizione italiana di Angela Tarantino, premessa di Luisa Valmarin, Roma, Bagatto Libri, 2010.
  • Fiction 16: Contemporary Romanian Prose, Iași, Ed. Polirom, 2010.

Ediții[modificare | modificare sursă]

  • Biblia de la Blaj (1795), ediție jubiliară, Roma, Tipografia Vaticana, 2000 (în colaborare).

Volume colective (coautor)[modificare | modificare sursă]

  • Nicolae Breban 70, coord. Aura Christi, București, Ed. Fundației Culturale Ideea Europeană, 2004.
  • Cartea cu bunici, coord. Marius Chivu, București, Ed. Humanitas, 2007.
  • Scriitorul și trupul său, coord. Marta Petreu, Cluj, Ed. „Biblioteca Apostrof”, 2007.
  • Starea prozei, coord. Irina Petraș, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2008.
  • Antologia prozei scurte transilvane actuale, vol. 1-2, coord. Ovidiu Pecican, Cluj, Ed. Limes, 2010.
  • Divanul scriitoarei, coord. Mihaela Ursa, Cluj, Ed. Limes, 2010.
  • Cele 4 dimensiuni ale feminității românești, vol. 1, coord. Monica Tatoiu, București, Ed. Neverland, 2010.
  • Angela Marinescu 70, coord. un cristian, Pitești, Ed. Paralela 45, 2011.

Afilieri[modificare | modificare sursă]

Agata.jpg

Premii[modificare | modificare sursă]

  • Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române (2000)
  • Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România (2003)
  • Premiul „I. D. Sârbu” al Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (2006)
  • Premiul „Pavel Dan” pentru proză al Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (2007, 2010)
  • Premiul pentru cartea de jurnalism acordat de Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj (2007)
  • Premiul „Cartea anului - Publicistică” al Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (2007)
  • Nominalizată la Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene (2010)
  • Premiul „Ion Agârbiceanu” pentru proză al Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (2013)

Referințe critice (on-line)[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Iată un fragment din cronica de întâmpinare intitulată Paradoxul grămezii, semnată de Laurențiu Ulici, în „România literară”, nr. 7, 14 februarie 1985: „Dora Pavel (Ante scriptum), al cărei nume nu l-am prea întâlnit prin reviste, mi se pare surpriza acestei antologii; o sensibilitate aparte, de tipar sceptic, asociată unei lucidități necruțătoare, scormonind până la ultima semnificație miezul existenței, cu ceva de dialectică sartriană în gândire și în reprezentări, într-o modalitate discursivă de exprimare, incitantă prin fondul de reflecții și expresivă prin adecvare, acestea sunt virtuțile poetei și ale poeziei scrise de ea”.
  2. ^ Spicuiri din Dosarul de presă:
    • „Un flamboaiant roman parabolă, scăldat în recea stranie lumină a unui sexualism nevrotic de factură pictural suprarealistă, este Agata murind, cel dintâi roman al Dorei Pavel. Personaj plonjat într-un neliniștitor univers de coșmar sau coșmar descris de un personaj prăbușit în meandrele subconștientului, această ambiguitate este admirabil întreținută de autoare, care face din sexualismul delirant al Augustei unicul ei factor de unitate și coerență” (Mircea Iorgulescu, Fantasmele romanului, în „22”, 2003, nr. 689, p. 15).
    • Agata murind e un roman de certă forță epică, un roman captivant, ce se citește cu plăcere. Două îmi par meritele esențiale ale acestuia: investigarea temei feminității în zone până acum, la noi, necercetate romanesc, precum și plăcerea, asociată cu buna știință a construcției narative, de a scrie povești cu oameni” (Sanda Cordoș, Deshumări și emancipare, în „Apostrof”, 2003, nr. 7-8, p. 16).
    • „Forța de prozator a Dorei Pavel este mare, foarte mare chiar, în descrierea cimitirului și în scenele erotice. Romanul Dorei Pavel e o reușită de zile mari” (Marta Petreu, Când ați citit ultima dată o carte de plăcere?, în „Litere, arte, idei”, 2003, nr. 25, p. 3).
    • „Apariție cu adevărat inedită și inovatoare în proza românească contemporană, Agata murind renunță la o întreagă tradiție canonică autohtonă, pentru a face un salt uriaș, înscriindu-se, atât din punct de vedere stilistic cât și tematic, în grilele de problematizare și receptare ale literaturii occidentale contemporane. Seducția vidului și a absenței, în termenii baudrillardieni, configurează în acest roman un nou tip de sensibilitate, inedită în proza românească, unica, pe care nu ezit să o numesc, finalmente, postmodernă” (Ovidiu Mircean, O oglindă în care nu mai e nimeni, în „Steaua”, 2003, nr. 9, p. 28-30).
    • Agata murind e o suită de întâmplări excepționale sau, mai curând, de pretexte excepționale de a nara. Dora Pavel știe să facă din pulsiunile răvășitoare ale vieții și morții spectacole în penumbră, electrizante și percutante” (Iuliana Alexa, Senzualitate și moarte, în „România literară”, 2003, nr. 43, p. 5).
    • „O surpriză de proporții a fost, în 2003, romanul Dorei Pavel, Agata murind. Romanul este excelent scris” (Simona Sora, Anul literar 2003, în „Dilema veche”, 2004, nr. 2, p. 15).
    • „E o splendidă realizare în arta dificilă a romanului, o splendidă victorie a «provinciei literare românești», (…) o proză «artistă», fluentă, erotică fără un grăunte de vulgaritate, cu o densă și rafinată atmosferă psihologică și umană” (Nicolae Breban, Starea criticii literare, azi, în „România literară”, 2005, nr. 2, p. 3).
    • Agata murind este un roman psy generos, lizibil până la capăt și deloc tehnic, scris cu eleganță și inteligență, profund în sensul aluvionar, un pariu îndrăzneț, dat fiind amestecul de poetic și sordid, cu frumusețile și chiar seninătatea lui în ciuda morbideții subiectului” (Marius Chivu, Viața ca o dezhumare, în „România literară”, 2005, nr. 7, p. 5).

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Pudra coperta1.jpg

În volume[modificare | modificare sursă]

Iulian Boldea, Metamorfozele textului, Târgu-Mureș, Ed. Ardealul, 1996, p. 54-56; Petru Poantă, Dicționar de poeți. Clujul contemporan, Cluj, Ed. Clusium, 1999, p. 141-143; Octavian Soviany, Textualism, postmodernism, apocaliptic, Constanța, Ed. Pontica, 2000, p. 139-142; Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii '80-'90. Dicționar bio-bibliografic, vol. III, Pitești, Ed. Paralela 45, 2001, p. 27-28; Ion Pop, Viață și texte, Cluj, Ed. Dacia, 2001, p. 292-295; Geo Vasile, Poezia română între milenii. Dicționar de autori, Cluj, Ed. Dacia, 2002, p. 204-205; Călin Teutișan, Fețele textului, Cluj, Ed. Limes, 2002, p. 80-87; Laurențiu Ulici, Prima verba, vol. IV, București, Ed. Muzeul Literaturii Române, 2004, p. 345-346; Henri Zalis, O istorie condensată a literaturii române (1880-2000), vol. I, Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2005, p. 193-195; Dicționarul general al literaturii române, coordonator Eugen Simion, P-R, București, Ed. Univers Enciclopedic, 2006, p. 109-110; Aurel Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române, M-Z, Pitești, Ed. Paralela 45, 2006, p. 310; Dicționar analitic de opere literare românești, ediție definitivă, vol. I, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2007, p. 20-22; Irina Petraș, Literatura română contemporană. O panoramă, București, Ed. Ideea Europeană, 2008, p. 664-671; Gheorghe Grigurcu, Exerciții de adevăr, Iași, Ed. Timpul, 2011, p. 348-358; Irina Petraș, Oglinda și drumul. Prozatori contemporani, București, Cartea Românească, 2014, p. 302-307.

În periodice (selectiv)[modificare | modificare sursă]

Laurențiu Ulici, Paradoxul grămezii, în „România literară”, 1985, nr. 7; Ioan Moldovan, „Narațiuni întâmplătoare”, în „Familia”, 1989, nr. 9; Valentin Tașcu, în Jocul poeziei și al întâmplării, „Steaua”, 1989, nr. 11-12; Victor Felea, „Narațiuni întâmplătoare”, în „Tribuna”, 1990, nr. 9; Traian T. Coșovei, Gramatica răbdătoare, în „Contemporanul-Ideea europeană”, 1991, nr. 45; Horea Poenar, Ipostaze diferite ale poeticului, în „Steaua”, 1998, nr. 2-3; Geo Vasile, Acatist în contra literaturii leneșe, în „Luceafărul“, 1998, nr. 8; Ioan Țepelea, O conștiință poetică modernă, în „Unu”, 1998, nr. 10-11, Ruxandra Cesereanu, Antologiile de autor in aeternum?, în „Steaua”, 2001, nr. 5-6; Iuliu Rațiu, „Întoarce-te, Esthera”, în „Echinox”, 2001, nr. 5-6; Mircea Iorgulescu, Fantasmele romanului, în „22”, 2003, nr. 689; Nicolae Oprea, Romanul unei femei fragile, în „Ziua literară”, 2003, nr. 65; Sanda Cordoș, Deshumări și emancipare, în „Apostrof”, 2003, nr. 7-8; Ovidiu Mircean, O oglindă în care nu mai e nimeni, în „Steaua”, 2003, nr. 9; Iuliana Alexa, Senzualitate și moarte, în „România literară”, 2003, nr. 43; Simona Sora, Anul literar 2003, în „Dilema veche”, 2004, nr. 2; Nicolae Breban, Starea criticii literare, azi, în „România literară”, 2005, nr. 2; Marius Chivu, Viața ca o dezhumare, în „România literară”, 2005, nr. 7; Aura Christi, Vecinătatea salvatoare a morții, în „Contemporanul-Ideea europeană”, 2005, nr. 5; Călin Teutișan, Despre dragoste și morminte, în „Vatra”, 2005, nr. 9-10; Alex Goldiș, Romanul și rolurile secundare, în „Steaua”, 2006, nr. 4-5; Luminița Corneanu, Frate și soră, în „Dilemateca”, 2006, nr. 1; Marta Petreu, Un roman psihanalitic: „Captivul”, în „Dilema veche”, 2006, nr. 135; Nicolae Bârna, Romanul analitic și senzațional, în „Apostrof”, 2006, nr. 12; Ovidiu Pecican, Grunduri flamande, în „Tribuna”, 2007, nr. 112; Bogdan Romaniuc, Călătorie la capătul... morții, în „Suplimentul de cultură”, 2010, nr. 262; Iulia Iarca, în „Pudră”, „România literară”, 2010, nr. 8; Ovidiu Pecican, Pulberea stelelor, în „Tribuna”, 2010, nr. 180; Alex Goldiș, Un thriller metafizic, în „Vatra”, 2010, nr. 3-4; Gabriela Gheorghișor, Viața după moarte, în „Dilemateca”, 2010, nr. 47; Mihaela Ursa, O înviere mascată, în „Apostrof”, 2010, nr. 4; Doru Pop, Pasiunea de a scrie vorbind despre moarte, în „Steaua”, 2010, nr. 7-8; Irina Petraș, Dora Pavel și trilogia deshumării, în „Bucureștiul cultural”, 2010, nr. 102; Tudorel Urian, Vremea confesiunilor, în „Acolada”, 2010, nr. 2; Marius Chivu, Gay story, în „Dilema veche”, 2013, nr. 488; Simona Sora, Bărbatul-căruia-îi-stă-bine-numai-lângă-un-alt-bărbat, în „Dilema veche”, 2013, nr. 488; Marius Miheț, Terapia captivității, în „România literară”, 2013, nr. 25-26; Cosmin Ciotloș, Jocuri de putere, în „România literară”, 2013, nr. 33; Alex Goldiș, Proza, pe invers, în „România literară”, 2013, nr. 39.

Legături externe[modificare | modificare sursă]