Harkov

Ха́рків

Drapel

Stemă

Harkov

Amplasarea orașului Harkov în Ucraina

Coordonate: Coordonate: 49°54′60″N 36°18′60″E / 49.91667, 36.3166749°54′60″N 36°18′60″E / 49.91667, 36.31667

Municipalitatea Orașului Harkov

Proclamat oraș pe

1654

Guvernare

- Primar

Mykhaylo Dobkin

Suprafață

- Total

310 km²

Altitudine

152 m.d.m.

Cod poștal

61001-61499

Prefix telefonic

+380 57

Site: http://www.city.kharkov.ua

Harkov, Harcov (în documentele românești mai vechi), Harkiv (în ucraineană Ха́рків) în rusă Ха́рьков ^{► pronunţie ►} ) este al doilea oraș ca mărime din Ucraina. Este centrul administrativ al regiunii (oblastului) regiunii Harkov, ca și al raionului Harkov. Orașul este localizat în nord-estul țarii, la 49°54′60″N, 36°18′60″E. În 2006, avea o populație de 1.461.300 de locuitori.

Harkovul este unul dintre cele mai importante centre industriale, culturale și de învățământ din Ucraina. Producția industrială și cercetarea științifică este orientată spre producția de mașini unelte și de armament. Sunt mai multe sute de companii industriale în oraș. Printre cele mai importante, cunoscute și peste granița, se numără: Secția de proiectare Morozov și Fabrica Malișev (fabrica de tancuri), Hartron (componente pentru industria aerospațială și electronică) și Turboatom (producător de turbine frecvent turbine cu abur)..

Orașul s-a făcut cunoscut prin cea mai mare piața publică din Europa și a treia din lume – Piața Libertății.

Cuprins

1 Așezarea geografică
2 Repere istorice
3 Subdiviziuni administrative
4 Puncte de interes turistic
5 Transporturile
- 5.1 Transportul feroviar
- 5.2 Transportul aerian
6 Localități înfrățite
7 Imagini ale orașului
8 Legături externe

Așezarea geografică[modificare]

Harkovul este aezat la confluența râurilor Harkov, Lopan și Udi, care se varsă mai apoi în Doneț.

Repere istorice[modificare]

Vedere din Harkov, sfârşitul secolului al XIX-lea.

Descoperirile arheologice din zonă demonstrează că pe vatra actualului Harkov populațiile locale au existat fără întrerupere încă din mileniul al II-lea î.Hr. Astfel de descoperiri au fost datate ca fiind din epoca bronzului, dar și mai recente, de pe vremea sciților și sarmaților. Există dovezi bogate ale așa-numitei culturi Cerniakov, care a înflorit în zonă între secolele al II-lea și al VI-lea. Orașul a fost fondat pe la mijlocul secolului al XVII-lea. În 1805, în oraș a fost înființată Universitatea din Harkov. În primii ani de existență ai Uniunii Sovietice, Harkovul a fost capitala RSS Ucrainiene (1917 – 1934). La începutul deceniului al patrulea al secolului trecut, foametea din Ucraina, (Holodomor) a alungat numeroși locuitori din zonele rurale, aducându-i în orașe, inclusiv în Harkov, în speranța găsirii alimentelor. Unii dintre acești cetățeni au murit, fiind îngropați în secret în cimitirele orașului. De-a lungul lunilor aprilie și mai 1940, aproximativ 3.800 de prizonieri polonezi din lagărul Starobelsk au fost uciși în sediul NKVD-ului din oraș, iar mai apoi au fost îngropați în pădurea Piatihatki, aceste crime făcând parte din acțiunea mai vastă cunoscută în zilele noastre ca Masacrul de la Katyn.

În timpul celui de-al doilea război mondial, Harkovul a fost teatrul mai multor bătălii. Orașul a fost cucerit, pierdut, recucerit de armatele naziste în mai multe rânduri, pentru a fi în final eliberat de Armata Roșie pe 23 august 1943. Aproximativ trei sferturi dintre clădirile orașului au fost distruse în timpul războiului, iar mulți dintre locuitorii săi au fost uciși în timpul luptelor.

Catedrala Sfântul Dumitru din Harkov.

Înainte de ocuparea de către germani a orașului, Fabrica Malișev a fost evacuată în Urali, unde a devenit centrul de producție de tancuri al Armatei Roșii. În Urali, uzina a produs legendarul tanc T-34, proiectat în perioada interbelică în Harkov. Uzina de tancuri s-a reîntors în oraș după război, continuând producția unora dintre cele mai bune tancuri din lume.

Subdiviziuni administrative[modificare]

Harkovul este împărțit în nouă raioane:

Dzerjinski
Kiivski
Kominternovski
Leninski
Moskovski
Oktiabrski
Ordjonikijevski
Frunzenski
Cervonozavodski

Denumirile care sunt date în cinstea unor personalități marcante ale Partidului Comunist al Uniunii Sovietice au fost menținute până în prezent.

Puncte de interes turistic[modificare]

Printre atracțiile turistice ale orașului se află: clădirea Gosprom, Complexul Memorial, Piața Libertății, monumentul lui Taras Șevcenko, Catedrala Uspenski, Muzeul Miliției, Catedrala Pokriv, Parcul T. Șevcenko, funicularul din Harkiv, calea ferată cu ecartament mic pentru copii, și altele.

Transporturile[modificare]

Orașul Harkov este unul dintre cele mai mari noduri de transport ale Ucrainei, pe aici trecând numeroase căi ferate, șosele, linii aeriene către orașele țării sau ale lumii. Transportul în comun orășenesc este asigurat de numeroase linii de autobuze, troleibuze, taxiuri maxitaxiuri (marșrutka) și de metroul cu 35 km de linii și cu 28 de stații. Anual, autobuzele orășenești transportă aproximativ 12 milioane de călători.

Gara din Harkov

Transportul feroviar[modificare]

Prima cale ferată care deservea orașul Harkiv a fost dată în folosință în 1869. Primul tren a sosit în oraș pe 22 mai 1869, iar pe 6 iunie s-a deschis linia de transport feroviar Kursk – Harkiv – Azov. Gara orașului a fost reconstruită și mărită în 1901, dar a fost distrusă în cel de-al doilea război mondial. O nouă clădire a gării a fost construită în 1952. Orașul este deservit de toate tipurile de trenuri: de cursă lungă, accelerate, rapide sau locale (electricika). Din Harkiv sunt legături directe cu majoritatea orașelor din Ucraina, Moscova, Sankt Petersburg, Vladivostok, Berlin, Sofia.

Transportul aerian[modificare]

Harkovul este deservit de Aeroportul Internațional Osnova. Aeroportul, de dimensiuni mici, este situat la sud de oraș. Principala companie aeriană care operează pe acest aeroport este Harkiv Airlines, asigurând legături cu sapte țări ale lumii.