Sari la conținut

Alexandru Iliaș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alexandru Iliaș

Domn al Moldovei,
Domn al Țării Românești
Date personale
Născutsecolul al XVI-lea Modificați la Wikidata
Decedat1666 Modificați la Wikidata
PărințiIliaș[*][[Iliaș (titular prince of Wallachia)|​]] Modificați la Wikidata
CopiiIliaș Alexandru
Radu Iliaș Modificați la Wikidata
Ocupațieconducător[*] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăDinastia Mușatinilor
Domn al Țării Românești Modificați la Wikidata
Domnieseptembrie 1616 – mai 1618
PredecesorGavril Movilă
SuccesorGavril Movilă
Domnitor al Moldovei Modificați la Wikidata
Domnie – octombrie 1621
PredecesorGaspar Graziani
SuccesorȘtefan Tomșa al II-lea
Domn al Țării Românești Modificați la Wikidata
Domnieianuarie 1628 – octombrie 1629
PredecesorAlexandru Coconul
SuccesorLeon Tomșa
Domnitor al Moldovei Modificați la Wikidata
Domnie – aprilie 1633
PredecesorMoise Movilă
SuccesorMiron Barnovschi-Movilă

Alexandru Iliaș (n. secolul al XVI-lea – d. 1666) a fost domn al Țării Românești (septembrie 1616 - mai 1618) și al Moldovei, în mai multe rânduri: 10 septembrie 1620 - octombrie 1621 și 5 decembrie 1631 - aprilie 1633. Tatăl său, Ilie, era fiul lui Alexandru Lăpușneanu. Iliaș Alexandru a fost fiul său.

Deoarece îi sprijinea pe greci în funcții ce le aduceau un venit mare, în 1617 a avut loc o mișcare împotriva acestora condusă de Lupu paharnicul Mehedințeanu, care în cele din urmă, a reușit să-l răstoarne pe Alexandru Iliaș. Au fost uciși o serie de greci, boieri, prelați și negustori, dar și Lupu a plătit cu viața, pentru că sub următorul domnitor, a fost prins cu vicleșug de turci și tras în țeapă.

O altă mișcare împotriva lui Alexandru Iliaș și a sfetnicilor lui a avut loc în Moldova în aprilie 1633. În fruntea răsculaților a fost vornicul Vasile Lupu. Domnitorul este nevoit să părăsească și de această dată tronul care este ocupat în 1634 de conducătorul nemulțumiților.

Miron Costin spune că era un domn nepriceput care, în loc să se ocupe de treburile țării, se întovărășise cu un amant homosexual din Balcani, renumit pentru practicile sale, numit Batiste Veveli și se deda doar plăcerilor. [1]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  • (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
  • Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
  • (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
  • Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
  • Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
  • Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]


Predecesor:
Gavril Movilă
Domn al Țării Românești

16161618
Succesor:
Gavril Movilă
Predecesor:
Gaspar Graziani
Domn al Moldovei

16201621
Succesor:
Ștefan Tomșa al II-lea
Predecesor:
Alexandru Coconul
Domn al Țării Românești

16271629
Succesor:
Leon Tomșa
Predecesor:
Moise Movilă
Domn al Moldovei

16311633
Succesor:
Miron Barnovschi-Movilă