Philipp Lenard
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 Philipp Lenard în 1900 |
|
| Născut | 7 iunie 1862 Pressburg, Austro-Ungaria |
|---|---|
| Decedat | 20 mai 1947 Messelhausen, Germania |
| Rezidenţă | Germania |
| Naţionalitate | german |
| Domeniu | fizician |
| Instituţie | Universitatea Breslau Universitatea Aachen Universitatea Heidelberg Universitatea Kiel |
| Alma Mater | Universitatea Heidelberg |
| Conducător de doctorat | Robert Bunsen |
| Cunoscut pentru | Raze catodice |
| Premii |  Premiul Nobel pentru Fizică 1905 |
Philipp Eduard Anton von Lenard (n. 7 iunie 1862, Pressburg, Austro-Ungaria, astăzi Bratislava, Slovacia - d. 20 mai 1947, Messelhausen, Germania) a fost fizician german, profesor universitar la Breslau (Wrocław) şi la Heidelberg, laureat al Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1905, pentru munca sa în domeniul razelor catodice.[1]
[modifică] Biografie
Philipp Lenard s-a născut la Pressburg (astăzi Bratislava, Slovacia), Austro-Ungaria, pe 7 iulie 1862. A studiat cu Bunsen şi Helmholtz, şi a obţinut doctoratul în anul 1886 la Universitatea Heidelberg. După posturile de la Aachen, Bonn, Breslau, Heidelberg (1896-1898), şi Kiel (1898-1907), revine la Universitatea din Heidelberg în 1907.
Philipp Lenard a studiat comportamentul în aer, în afara tubului, a gazelor ionizate. A cercetat fotoelectricitatea, fosforescenţa şi radiaţiile catodice (radiaţiile Lenard). A demonstrat că electronii pot străbate straturi relativ groase de substanţă solidă, dovedind structura lacunară a atomilor. În cercetările sale a utilizat un tub de raze catodice precursor al tubului cu raze X[2]. În anul 1905 obţine Premiul Nobel.
[modifică] Referinţe
- ^ Premiul Nobel pentru Fizică 1905. Accesat în 2008-04-18.
- ^ Dicţionar Enciclopedic, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2001, vol IV, pag. 74
