Philip Warren Anderson
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Philip Warren Anderson | |
| Născut | 13 decembrie 1923 Indianapolis, SUA |
|---|---|
| Rezidență | |
| Naționalitate | american |
| Domeniu | fizician |
| Instituție | Universitatea Princeton Universitatea Cambridge Laboratoarele Bell |
| Alma Mater | Universitatea Harvard |
| Conducător de doctorat | John Hasbrouck van Vleck |
| Premii | |
| modifică |
|
Philip Warren Anderson (n. 13 decembrie 1923, Indianapolis, Indiana, SUA) este un fizician american, care a primit în anul 1977 împreună cu Nevill F. Mott și John H. van Vleck Premiul Nobel pentru Fizică.[1]
Anderson a contribuit cu următoarele teorii: localizarea, antiferomagnetism și superconductivitatea la temperaturi ridicate.
Viața dinafara fizicii [modificare]
Anderson a fost certificat cu 1-Dan la jocul japonez Go.
Note [modificare]
- ^ „Premiul Nobel pentru Fizică 1977. Comunicat de presă”. Academia Regală de Științe a Suediei. 11 octombrie 1977. http://nobelprize.org/nobel_prizes/physics/laureates/1977/press.html. Accesat la 5 aprilie 2008.
Legături externe [modificare]
- en Pagina lui Philip W. Anderson
- en Premiul Nobel pentru Fizică din anul 1977
- en Philip Warren Anderson