Hendrik Lorentz

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Hendrik Antoon Lorentz
Hendrik Antoon Lorentz (1853 - 1928)
Hendrik Antoon Lorentz (1853 - 1928)
Născut 18 iulie 1853
Arnhem, Olanda
Decedat 4 februarie 1928
Haarlem, Olanda
Naționalitate olandez
Domeniu fizician
Instituție Universitatea din Leyden
Alma Mater Universitatea din Leyden
Conducător de doctorat Pieter Rijke
Doctoranzi Geertruida L. de Haas-Lorentz
Adriaan Fokker
Premii Nobel prize medal.svg Premiul Nobel pentru Fizică 1902
Nu confundați cu Ludvig Lorenz.

Hendrik Antoon Lorentz (n. 18 iulie 1853, Arnhem, Olanda — d. 4 februarie 1928, Haarlem, Olanda) a fost un matematician și fizician olandez, profesor de fizică matematică la Universitatea din Leyden, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1902 împreună cu Pieter Zeeman, pentru serviciul extraordinar oferit prin studiile lor privind influența magnetismului asupra unor fenomene de radiație (efectul Zeeman).[1]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Hendrik Lorentz a elaborat în 1909 teoria electronică a materiei ("Teoria electronilor"), pe baza căreia a explicat un șir de efecte electrice și optice, între care și efectul Zeeman. A descoperit, împreună cu Ludvig Valentin Lorenz, relațiile dintre refracția luminii și densitatea corpurilor (relațiile Lorentz - Lorenz) și a pus bazele electrodinamicii mediilor în mișcare, relevând așa-numitele transformări ale lui Lorentz, care au avut un rol esențial în formularea teoriei relativității.[2].

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Premiul Nobel pentru Fizică 1902. http://nobelprize.org/nobel_prizes/physics/laureates/1902/. Accesat la 17 aprilie 2008. 
  2. ^ Dicționar Enciclopedic, Ed. Enciclopedică, București, 2001, vol IV, pag. 154

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Hendrik Lorentz