Papa Telesfor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Telesfor[modificare | modificare sursă]

Cca. 125136; originar din Grecia; sf. 5 ianuarie.

Telesfor
S telesfor.jpg
Nume Telesforus
Început de pontificat 125
Final de pontificat 136
Predecesor Sixt I
Succesor Papa Hygin
Născut Grecia
Decedat cca. 136

În primele liste de episcopi ai Romei apare pe locul al 7-lea pe lista de la Petru și pe locul al 8-lea pe lista care îl consideră papă pe Petru I.

Origine[modificare | modificare sursă]

Liber Pontificalis menționează că Telesfor era grec de origine, cum de altfel denotă și numele său. Conform tradiției Ordinului carmeliților, Telesfor a fost pustnic pe Muntele Carmel. Unii istorici consideră că această tradiție este anacronică. În mitologia greacă, "Telesfor" este numele realizării și al însănătoșirii.

Realizări[modificare | modificare sursă]

Pontificatului lui Papei Telesfor a durat 11 ani, între cca. 125 și 136. Liber Pontificalis îi atribuie lui Telesfor tradiția de a sărbători Paștele în zi de duminică, postul de 7 săptămâni înaintea Paștelui și introducerea în Liturghie a imnului „Gloria in excelsis Deo” (pentru Liturghia din noaptea de Crăciun).

Orașul Saint-Télesphore, aflat în sud-vestul provinciei Quebec din Canada îi poartă numele.

Martir[modificare | modificare sursă]

Eusebiu din Cezareea (cca. 260) afirmă că a fost martirizat în primul an al împăratului Antoninus Pius (138-139), dar este mai probabil ca acest lucru să se fi petrecut în ultimii ani ai domniei împăratului împăratul Hadrian (117-138). Sf. Irineu (cca.180) afirmă cu credibilitate că Papa Telesfor „a dat slăvită mărturie”, adică a îndurat moartea de martir. În orice caz, Papa Telesfor este singurul papă din sec. al II-lea despre care există date credibile că a fost martirizat.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Enciclopedia Cattolica, Ed. Città del Vaticano; 12 volume, 1946-1954; tipărită la L’Impronte S.P.A., Firenze;
  • Enciclopedia dei Papi, Istituto della Enciclopedia Italiana, fondato da Giovanni Treccani, S.p.A., 2000; în 3 volume;
  • John N.D. Kely, The Oxford Dictionary of Popes, 1986, Oxford University Press, Oxford-New York;
  • Vite dei Papi, Progetto editoriale Piemme-Electa; 2006, Mondadori-Electa S.p.A., Milano; în 2 volume;
  • Rendina Claudio, I Papi - storia e segreti, 2005, Newton&Compton editori, Roma, în 2 volume;
  • Duemila anni di Papi, a cura di Roberto Magone, 2004, Gribaudo, Savigliano (CN).

Legături externe[modificare | modificare sursă]



Predecesor:
Papa Sixt I
Telesfor
125 - 136

Succesor:
Papa Hygin



Referințe[modificare | modificare sursă]

Lupu, Aurel și Damian, Sorin Dan, “Viețile episcopilor Romei socotiți sfinți în Biserica Ortodoxă”, Editura Herald, București, România, 2009 (144 pagini), ISBN 978-973-111-120-9;