Papa Pelagius I
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Nume | |
| Început de pontificat | 16 aprilie 556 |
| Final de pontificat | 4 martie 561 |
| Predecesor | Papa Vigilius |
| Succesor | Papa Ioan al III-lea |
| Născut | |
| Decedat | 4 martie 561 |
Papa Pelagius I a fost papă al Romei din 16 aprilie 556 până în 4 martie 561.
Cuprins |
[modifică] Originea
Papa Pelagius descindea dintr-o nobilă familie romană, tatăl său, Ioan, era vican pe una din cele două dioceze civile sau districte, după cum era împărţită Italia.
[modifică] Activitatea înainte de alegere
Pelagius l-a însoţit pe Papa Agapet I la Constantinopol şi a fost numit de acesta nunţiu apostolic al Bisericii Romane la Constantinopol. Pelagius, diaconul noului papă, Vigiliu, a fost închis de către împăratul răsăritean Iustinian, care încerca astfel să-l silească pe papă să condamne scrierile unor adepţi a liniei ortodoxe.
Când Papa Vigiliu a mers la Constantinopol la ordinele împăratul răsăritean, Iustinian I, Pelagius, a rămas la Roma cu funcţia de reprezentant al papei. Totila, regele goţilor a început o blocadă împotriva oraşului, iar Pelagius cu ajutorul banilor din averea sa personală, dorind să-i salveze pe cetăţenii oraşului înfometaţi şi speriaţi, a încercat să-l aducă pe rege la un armistiţiu. Deşi încercarea a eşuat, după aceea Pelagius a reuşit să-l convingă pe Totila să cruţe viaţa oamenilor capturaţi când a cucerit în 546 Roma. Totila l-a trimis pe Pelagius la Constantinopol cu ordinul de a aranja o pace cu Iustinian, însă împăratul l-a trimis înapoi să-i spună regelui got, că generalul său Belisarie comandă în Italia.
[modifică] Alegerea şi activitatea papei
Pelagius a fost ales papă ca şi candidat al împăratului Iustinian. După alegere, Papa Pelagius s-a străduit enorm să salveze populaţia Romei şi Italiei după războaiele dintre cei doi rivali, a reorganizat finanţele papale, a reformat ordinele monahale şi clerul roman, care decăzuseră în timpul predecesorilor săi.
Papa Pelagius I la început s-a opus eforturilor lui Iustinian de a condamna "Cele Trei Capitole" în încercarea sa nereuşită de a reconcilia teologic fracţiunile din biserica creştină (linia ortodoxă şi cea monofizită), după aceea însă a fost nevoit să adopte poziţia lui împăratului răsăritean. Acest lucru a scăzut reputaţia papalităţii în nordul Italiei, în Galia şi în oricare altă parte a Europei de Vest, iar succesorii săi timp de 50 de ani au avut nevoie de un efort uriaş, pentru a restabili supremaţia papalităţii.
[modifică] Legături externe
| Predecesor: Papa Vigilius |
Pelagius I 556 - 561 |
Succesor: Papa Ioan al III-lea |
