Papa Clement al XII-lea
| Clement al XII-lea | |
| Nume | Lorenzo Corsini |
| Început de pontificat | 16 iulie 1730 |
| Final de pontificat | 6 februarie 1740 |
| Predecesor | Papa Benedict al XIII-lea |
| Succesor | Papa Benedict al XIV-lea |
| Născut | 7 aprilie 1652 |
| Decedat | 6 februarie 1740 |
| modifică |
|
Papa Clement al XII-lea, cu numele de botez Lorenzo Corsini (n. 7 aprilie 1652 — d. 6 februarie 1740) (în franceză Clément XII, în latină Clemens XII, în italiană Clemente XII) a fost un papă al Romei, între anii 1730 - 1740.
Cuprins |
Originile și studiile[modificare]
S-a născut într-o familie celebră, din care făcea parte Sfântul Andrea Corsini. După studii la Colegiul Iezuit, a obținut un doctorat în drept, la Universitatea din Pisa.
Cardinal[modificare]
A fost creat cardinal de către Papa Clement al XI-lea, la 17 mai 1706.
Papă[modificare]
La 12 iulie 1730, ca urmare a decesului Papei Benedict al XIII-lea, a fost ales papă.
Clement al XII-lea și-a început activitatea de papă prin atenuarea corupției unor benedictini.
L-a înlăturat pe atotputernicul și nedemnul Niccolò Cascia[1], care profitase de neimplicarea venerabilului papă Benedict al XIII-lea, condamnându-l pe Cascia la 10 ani de închisoare și la confiscarea averii. A îmbunătățit eficacitatea guvernării Statului Papal, deși i s-a reproșat crearea unei loterii ca mijloc de a crește fondurile Statului.
În raporturile cu marile puteri ale timpului, Clement a avut parte de aceleași umilințe ca și majoritatea papilor din acel secol. Dreptul său de suzeranitate asupra Parmei i-a fost ignorat, iar Bourbonii s-au aliat cu Habsburgii, contra bătrânului papă. A făcut pace cu Portugalia, dar a intrat în polemică cu Spania.
A continuat presiunea asupra Janseniștilor, bulla Unigenitus marcând începul acestei presiuni. La scurt timp, Francmasoneria din Anglia s-a instalat la Florența, iar apoi, la Roma. Papa Clement al XII-lea a fost nevoit să o condamne, amenințându-i cu excomunicarea (afurisirea) pe toți aderenții acesteia. A emis, în 1738, bulla In eminenti, care constituie primul decret îndreptat contra francmasoneriei.
A primit în Biserica Catolică un mare număr de copți monofiziți.
A încercat să realizeze reunificarea Bisericii Romane cu Biserica Ortodoxă. A cerut Patriarhului armean să ridice anatema îndreptată contra Conciliului de la Calcedon și contra Papei Leon I.
În timpul pontificatului său a fost recunoscută independența Republicii San Marino.
De prin anul 1732, a fost aproape orb și paralizat, dar strălucitoarele sale facultăți intelectuale și capacitatea sa de a-și alege anturajul, i-au permis un pontificat excelent și a decedat, la vârsta de 88 de ani, în 1740. I-a urmat Papa Benedict al XIV-lea.
A continuat politica de amenajare a orașului Roma dorită de predecesorii săi. De notat, i se datorează construcția fântânii Trevi și mărirea muzeului Capitoliului, precum și a Muzeelor Vaticane.
Mormântul său maiestuos se află în Biserica San Giovanni in Laterano.
Canonizări[modificare]
- Sfântul Vincențiu de Paul
Galerie de imagini[modificare]
-
Statuia Papei Clement al XII-lea la Ancona
Surse bibliografice[modificare]
- Ioan M. Bota, Istoria Bisericii Universale și a Bisericii românești, Editura «Viața Creștină», Cluj-Napoca, 1974, pp. 240-241.
- Traducere și adaptare a textului Clément XII, din limba franceză de pe pagina Wikipédia, Encyclopédie libre.
Note[modificare]
- ^ Cascia se pronunță: [kașa].
Legături externe[modificare]
- la it en Scrieri
| Predecesor: Papa Benedict al XIII-lea |
Clement al XII-lea 1730 - 1740 |
Succesor: Papa Benedict al XIV-lea |