Papa Clement al XII-lea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Clement al XII-lea
Clement XII.jpg
Nume Lorenzo Corsini
Început de pontificat 16 iulie 1730
Final de pontificat 6 februarie 1740
Predecesor Papa Benedict al XIII-lea
Succesor Papa Benedict al XIV-lea
Născut 7 aprilie 1652
Decedat 6 februarie 1740

Papa Clement al XII-lea, cu numele de botez Lorenzo Corsini (n. 7 aprilie 1652 — d. 6 februarie 1740) (în franceză Clément XII, în latină Clemens XII, în italiană Clemente XII) a fost un papă al Romei, între anii 1730 - 1740.

Originile și studiile[modificare | modificare sursă]

S-a născut într-o familie celebră, din care făcea parte Sfântul Andrea Corsini. După studii la Colegiul Iezuit, a obținut un doctorat în drept, la Universitatea din Pisa.

Cardinal[modificare | modificare sursă]

A fost creat cardinal de către Papa Clement al XI-lea, la 17 mai 1706.

Papă[modificare | modificare sursă]

Stema Papei Clement al XII-lea

La 12 iulie 1730, ca urmare a decesului Papei Benedict al XIII-lea, a fost ales papă.

Clement al XII-lea și-a început activitatea de papă prin atenuarea corupției unor benedictini.

L-a înlăturat pe atotputernicul și nedemnul Niccolò Cascia[1], care profitase de neimplicarea venerabilului papă Benedict al XIII-lea, condamnându-l pe Cascia la 10 ani de închisoare și la confiscarea averii. A îmbunătățit eficacitatea guvernării Statului Papal, deși i s-a reproșat crearea unei loterii ca mijloc de a crește fondurile Statului.

În raporturile cu marile puteri ale timpului, Clement a avut parte de aceleași umilințe ca și majoritatea papilor din acel secol. Dreptul său de suzeranitate asupra Parmei i-a fost ignorat, iar Bourbonii s-au aliat cu Habsburgii, contra bătrânului papă. A făcut pace cu Portugalia, dar a intrat în polemică cu Spania.

A continuat presiunea asupra Janseniștilor, bulla Unigenitus marcând începul acestei presiuni. La scurt timp, Francmasoneria din Anglia s-a instalat la Florența, iar apoi, la Roma. Papa Clement al XII-lea a fost nevoit să o condamne, amenințându-i cu excomunicarea (afurisirea) pe toți aderenții acesteia. A emis, în 1738, bulla In eminenti, care constituie primul decret îndreptat contra francmasoneriei.

A primit în Biserica Catolică un mare număr de copți monofiziți.

A încercat să realizeze reunificarea Bisericii Romane cu Biserica Ortodoxă. A cerut Patriarhului armean să ridice anatema îndreptată contra Conciliului de la Calcedon și contra Papei Leon I.

În timpul pontificatului său a fost recunoscută independența Republicii San Marino.

De prin anul 1732, a fost aproape orb și paralizat, dar strălucitoarele sale facultăți intelectuale și capacitatea sa de a-și alege anturajul, i-au permis un pontificat excelent și a decedat, la vârsta de 88 de ani, în 1740. I-a urmat Papa Benedict al XIV-lea.

A continuat politica de amenajare a orașului Roma dorită de predecesorii săi. De notat, i se datorează construcția fântânii Trevi și mărirea muzeului Capitoliului, precum și a Muzeelor Vaticane.

Mormântul său maiestuos se află în Biserica San Giovanni in Laterano.

Canonizări[modificare | modificare sursă]

  • Sfântul Vincențiu de Paul

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Surse bibliografice[modificare | modificare sursă]

  • Ioan M. Bota, Istoria Bisericii Universale și a Bisericii românești, Editura «Viața Creștină», Cluj-Napoca, 1974, pp. 240-241.
  • Traducere și adaptare a textului Clément XII, din limba franceză de pe pagina Wikipédia, Encyclopédie libre.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Cascia se pronunță: [kașa].

Legături externe[modificare | modificare sursă]




Predecesor:
Papa Benedict al XIII-lea
Clement al XII-lea
1730 - 1740

Succesor:
Papa Benedict al XIV-lea