Papa Ioan al III-lea
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Nume | Johannes Catelinus |
| Început de pontificat | 17 iulie 561 |
| Final de pontificat | 13 iulie 574 |
| Predecesor | Papa Pelagius I |
| Succesor | Papa Benedict I |
| Născut | |
| Decedat | 13 iulie 574 |
Papa Ioan al III-lea a fost Papă al Romei în perioada 17 Iulie 561 - 13 Iulie 574.
Cuprins |
[modifică] Originea
Papa Ioan al III-lea era descedentul unei familii romane importante, iar tatăl său, Anastasie, purta titlul de "illustris".
[modifică] Alegerea
Împăratul răsăritean, Iustinian I l-a recunoscut oficial pe Papa Ioan al III-lea după patru luni de la decesul predecesorului său, Papa Pelagius I.
[modifică] Ciuma şi invazia lombarzilor
În decursul pontificatului lui Papa Ioan al III-lea, s-au întâmplat schimbări majore pe plan politic, împăratul Iustinian I moare pe 11 noiembrie 565, iar succesorul său, Iustin al II-lea va perde două treimi din Italia în faţa invaziei longobarde din 568.
În anul morţii împăratului, Papa Ioan a încurajat creştinii din Italia care erau decimaţi de ciumă. După trei ani, în 568, longobarzii ariani veniţi din Panonia în 568 au atacat şi au jefuit Italia, iar Roma a fost sufocată de mizerie şi ciumă. Când, în 572, regele lombarzilor, Alboin, a fost asasinat printr-o conspiraţie, a urmat o perioadă de anarhie în timpul căreia treizeci de duci longobarzi se luptau pentru putere. A fost o perioadă întunecată pentru biserică, mulţi creştini au fost martirizaţi, mănăstirea din Monte Cassino a fost distrusă, iar multe biserici au fost prădate.
Papa a ales să fugă la Napoli, pentru a cere ajutorul şi protecţia fostului guvernator răsăritean al Italiei, Narses. Apelul papei la fostul guvernator răsăritean a îmbunătăţit oarecum relaţiile din Constantinopol şi Roma, însă Narses, deşi a reuşit să salveze multe monumente din Roma, a atras mai multe violenţe. Papa Ioan al III-lea fiind obligat să se exileze pentru tot restul pontificatului său într-o mănăstire din apropierea Romei.
[modifică] Activitate teologică
Ioan al III-lea a confirmat rezoluţiile celui de-al cincilea Conciliu Ecumenic din Constantinopol şi le-a apărat cu mult zel. În timpul pontificatului său a fost terminată construcţia Basilicei Sfinţilor Filip şi Iacob, astăzi chemată Bisilica Sfinţilor Apostoli, mai mult de atât, restauraţia fiind extinsă apoi şi asupra cimitirului martirilor. A decis ca pâinea, vinul şi candelele pentru celebrarea mesei romane să fie făcute în Biserica Sfântul Ioan din Lateran.
[modifică] Decesul
După Liber Pontificalis ar fi murit pe 13 Iulie 574.
[modifică] Legături externe
| Predecesor: Papa Pelagius I |
Ioan al III-lea 561 - 574 |
Succesor: Papa Benedict I |
