Papa Leon al X-lea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Leon al X-lea
Cardinal Giovanni de' Medici.jpg
Nume Giovanni di Lorenzo de' Medici
Început de pontificat 9 martie 1513 (ales)
11 martie 1513 (proclamat)
Final de pontificat 1 decembrie 1521
Predecesor Papa Iulius al II-lea
Succesor Papa Adrian al VI-lea
Născut 11 decembrie 1475
Decedat 1 decembrie 1521

Papa Leon al X-lea (11 Decembrie 1475 - 1 Decembrie 1521), născut cu numele de Giovanni di Lorenzo de' Medici, a fost capul Bisericii Catolice din 9 martie 1513 până la moartea sa în 1521. Cel de-al doilea fiu al lui Lorenzo de' Medici, conducătorul Republicii Florentine, acesta a fost ridicat la rangul de cardinal în anul 1489. După moartea Papei Iulius al II-lea, Giovanni a fost ales Papă după asigurarea sprijinului membrilor mai tineri ai Colegiului Cardinalilor.

Cardinal[modificare | modificare sursă]

Giovanni di Lorenzo de' Medici s-a născut în Republica Florentină. De la o vârstă fragedă, el a fost destinat pentru o carieră ecleziastică.

Tatăl său a reușit să-l convingă pe Papa Inocențiu al VIII-lea să-l numească, pe Giovanni, cardinal al Bisericii Santa Maria in Domnica în data de 8 martie 1489, la vârsta de 13 ani, deși nu i s-a permis să poarte însemnele sau să ia parte la deliberările colegiului timp de trei ani. Între timp, Giovanni a primit o educație la curtea umanistă a tatălui său, de la oameni precum Angelo Poliziano, Pico della Mirandola, Marsilio Ficino și Bernardo Dovizio Bibbiena.

Din 1489 până în 1491 a studiat teologia și dreptul canonic la Pisa.

La 23 martie 1492, a fost admis în mod oficial în Colegiul Sacru al Cardinalilor și și-a stabilit reședința la Roma. Moartea tatălui său l-a readuse temporar în Florența.

În 1492, Giovanni a participat la conclavul care a urmat după moartea Papei Inocențiu al VIII-lea, unde s-a opus la alegerea Cardinalului Rodrigo Borgia (ales sub numele de Papa Alexandru al VI-lea). S-a reîntors în Florența unde a locuit cu fratele său Piero, în toată agitația făcută de Savonarola și invaziei lui Carol al VIII-lea, până când florentinii s-au revoltat și i-au expulzat în noiembrie 1494. În timp ce fratele său a găsit refugiu în Veneția și Urbino, Giovanni a călătorit în Germania, în Țările de Jos și în Franța.

În mai 1500, s-a reîntors la Roma, unde a fost primit cu cordialitate de către Papa Alexandru al VI-lea, și unde a trăit următorii ani cufundat în artă și literatură.

În 1503 a susținut aderarea Papei Iulius al II-lea. La data de 1 octombrie 1511 Giovanni a fost numit împuternicitul papei la Bologna și Romagna, iar atunci când Republica Florentină s-a declarat în favoarea schismaticilor, Iulius al II-lea l-a trimis împotriva orașului său natal, în fruntea unei armate.

Papă[modificare | modificare sursă]

Giovanni a fost ales Papă la 9 martie 1513. Absența Cardinalilor francezi a redus efectiv alegerile dintre Giovanni (care a avut sprijinul membrilor mai tineri din Colegiu) și Raffaele Riario (care a avut sprijinul grupului de vârsta sa). La 19 martie 1513, la vârsta de 37 de ani, a fost încoronat Papă sub numele de Leon al X-lea.

La momentul alegerii sale, Ludovic al XII-lea al Franței, în alianță cu Veneția, era determinat să recâștige ducatul Milanului. După eforturi zadarnice de a menține pacea, Papa Leon a intrat în liga Mechlin, la 5 aprilie 1513, alături de Împăratul Maximilian I, Ferdinand II de Aragon și Henric al VIII-lea al Angliei. Francezii și Venețienii au avut succes la început însă au fost învinși în iunie în Bătălia de la Novara. Venețienii au continuat lupta până în octombrie. La 9 decembrie 1513, al cincliea Conciliu Lateran, care a fost redeschis de către Leon în aprilie, a ratificat pacea cu Ludovic al XII-lea și a înregistrat oficial închiderea schismei din Pisa.

În timp ce Consiliul a fost implicat în planificarea unei cruciade și în consolidarea clerului, o nouă criză a avut loc între Papă și noul rege al Franței, Francisc I, un tânăr prinț entuziast, dominat de ambiția de a recupera Milano și Regatul Napoli. Leon a format o nouă ligă cu Împăratul Spaniei și ca să asigure sprijin din partea englezilor, l-a ridicat la rangul de cardinal pe Thomas Wolsey.

Francisc I a intrat în Italia în august 1515, iar la 14 septembrie a câștigat Bătălia de la Marignano. În octombrie, Leon a semnat un acord cu caracter obligatoriu de retragere a trupelor sale din Parma și Piacenza, cu condiția ca Franța să protejeze Roma și Florența. Regele Spaniei a scris ambasadorului său la Roma că Sanctitatea Sa a jucat un joc dublu și tot zelul de a îndepărta francezii de Italia a fost doar o diversiune. Acest reproș a fost confirmat atunci când Leon a ținut o conferință secretă cu Francisc la Bologna, în decembrie 1515. Subiectele aparent luate în considerare, au fost instaurarea păcii între Franța, Veneția și Imperiu, cu scopul de a forma o expediție împotriva turcilor.

Cele trei obiective principale pentru Leon erau: pacea creștinătății, cruciada împotriva turcilor și reforma bisericii, care ar fi putut fi asigurată numai prin consens general în rândul puterilor europene.

Realizările sale cele mai importante au fost abolirea Sancțiunii Pragmatice (9 decembrie 1516) și confirmarea înțelegerii dintre Leon și Francisc I, care era destinat să reglementeze relațiile dintre Biserica franceză și Sfântul Scaun, până la Revoluția Franceză.

Legături externe[modificare | modificare sursă]



Predecesor:
Papa Iulius al II-lea
Leon al X-lea

Succesor:
Papa Adrian al VI-lea