Calcopirită

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Calcopirita
Formula chimică CuFeS2
Clasa mineralului sulfură, (Raport metal/sulf = 1:1 )
Sistem de cristalizare tetragonal
Clasa cristalografică tetragonal-scalenoedrică \bar{4}2m\
Culoare galben-auriu
Urma verzuie-neagră
Duritate 3,5 - 4
Densitate 4,1 - 4,3 g/cm3
Luciu metalic
Transparenţă opac
Spărtura sidefie, neregulată, sfărmicioasă
Clivaj imperfect
Habitus cristale scalenoedrice, agregate în formă de ciorchine
Suprafaţa cristalului
Macle sunt mai frecvente decât cristalele izolate
Punct de topire ---
Conductibilitatea calorică ---
Proprieţăţi optice
Refracţia ---
Refracţia dublă ---
Pleocroism ---
Deviaţia optică ---
Unghiul de dispersie ---
alte caracteristici
reactivitatea chimică ---
Minerale asemănătoare pirita, marcasit, aur
Radioactivitate inexistentă
Magnetism inexistent
Caractere speciale ---

Calcopirita (Calcopirit) sau sulfura galbenă de cupru este un mineral din clasa sulfurilor destul de răspândit în natură. Calcopirita are formula chmică CuFeS2, raportul metal/sulf fiind de 1:1, cu un conţinut în cupru până la 35%. Mineralul cristalizează în sistemul tetragonal, are duritatea de 3,5 - 4 şi densitatea de 4,2. Culoarea calcopiritei este galben-aurie, iar culoarea urmei este neagră-verzuie. Prin alterare se transformă în sulfuri secundare de cupru: chalcocit, covellit, care-i conferă irizaţiile albastru-indigo caracteristice.
Mineralul cu care se poate confunda cel mai frecvent este pirita care însă cristalizează în sistemul cubic, nu are culoarea galbenă-aurie a calcopiritei şi nu prezintă irizaţii.
La peste 550°C, calcopirita cristalizează în sistemul cubic, această variantă fiind numită calcopirită-β.

Cuprins

[modifică] Răspândire

Calcopirita apare sub formă de cristale sau agregate masive, ca minereu de cupru în zăcămintele hidrotermale, sau ca mineral accesoriu în roci magmatice şi roci metamorfice, asociat cu pirita şi bornitul.
Prin acţiunea factorilor de mediu externi devine albastru-indigo până la verzui-brun şi se transformă în sulfuri secundare de cupru (chalcocit, covellit, bornit), oxizi de cupru (cuprit, tenorit), carbonaţi (malachit, azurit) şi sulfaţi (calcantit). Zăcăminte mai importante sunt la Arawaka şi Osarizawa (Japonia), Huaron şi Huanzala (Peru), Sudbury (Canada), Sainte-Marie-aux-Mines (Franţa), Dalnegorsk (Rusia), Banská Štiavnica (Slovacia), Rio Tinto (Spania), Bingham şi Bisbee (SUA) şi in Africa de Sud. În România, calcopirita apare la Ciungani-Căzăneşti, Băiţa-Bihor, Băişoara, Moldova Nouă, Nistru, Baia Sprie, Cavnic şi Băiuţ.

[modifică] Utilizare

Datorită prezenţei în cantităţi mari în zăcăminte şi datorită conţinutului ridicat de cupru (ca. 25%), calcopirita este unul din principalele minereuri de cupru de pe glob.
Este utilizată şi la producerea celulelor solare (în amestec cu alte sulfuri de cupru).

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Chalkopyrite

[modifică] Galerie

Calcopirită masivă în asociaţie cu cuarţ, calcit şi malachit (verde)
(Eşantion de la Margarethenzeche/Hofleite in Suhl/Thüringer Wald) Germania
Unelte personale