Marcasită
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Marcasita | |
 |
|
| Formula chimică | FeS2 |
| Clasa mineralului | Sulfit |
| Sistem de cristalizare | ortorombic |
| Clasa cristalului |  |
| Culoare | albă, galbenă, spre verzui |
| Urma | verde, până la negru cenuşiu |
| Duritate | 6 - 6,5 |
| Densitate (g/cm³) | 4,8 - 4,9 |
| Luciu | metalic |
| Transparenţă | opac |
| Spărtura | neregulată, sfărămicios |
| Clivaj | imperfect |
| Habitus | tabular, piramidal, prismatic, agregat |
| Suprafaţa cristalului | {001} |
| Cristale gemene | frecvent |
| Punct de topire | |
| Conductibilitatea calorică | |
| Proprieţăţi optice | |
| Refracţia | |
| Refracţia dublă | |
| Pleochroismus | |
| Deviaţia optică | 2vz ~ |
| Unghiul de dispersie | |
| alte caracteristici | |
| reactivitatea chimică | |
| Minerale asemănătoare | pirita |
| Radioactivitate | nu e radioactiv |
| Magnetism | devine magnetic prin încălzire |
| Caractere speciale | prin lovire produce scântei, prin descompunere are miros de sulf |
Marcasita este un mineral răspândit în natură face parte din categoria sulfiţilor, având raportul sulf, metal de 1:1. Cristalizează în sistemul ortorombic, cu formula chimică FeS2, apare mai frecvent sub formă tabulară, sau cristale prismatice, piramidale, dar şi sub formă de concreţiuni radiale sau ca agregate. Culoarea diferită de la alb, galben până la cenuşiu negru este definită de conţinutul în alte metale. Crstalele idiomorfe apar sub forme tabulare, până la prisme scurte, frecvent apar şi forme de cristale gemene sub formă lanceolată sau pieptene, pseudomorfoza este de asemenea frecventă între marcasită şi pirhotin. Din punct de vedere chimic marcasita este mai puţin stabilă ca şi pirita cu care se poate confunda uşor. Marcasita se poate descompune în decurs de câţiva ani cu eliberare de acid sulfuric şi miros de sulf. Din „grupa marcasitelor” fac parte: Anduoit, Ferroselit, Frohbergit, Hastit, Iridarsenit, Kullerudit, Mattagamit şi Omeiit.
Cuprins |
[modifică] Istoric
Numele de marcasită din provine din punct de vedere etimologic din limba arabă respectiv limba maură „marqâshîtha” = „amnar, cremene” denumire care ar fi datorată culorii de bronz a mineralului cu luciu metalic şi faptului că prin lovire cu o bucată de cremene sau oţel produce scântei. Marcasita a primit mai multe denumiri, mai demult n-a fost deosebită de pirită. Deja în peroada epocei dfe piatră marcasita a fost utilizată asemenea piritei la aprinderea focului. Abia la mijlocul secolului XIX s-a observat că pirita şi marcasita sunt minerale diferite .
[modifică] Varietăţi
Mineralul este polimorf (apare sub forme diferite), fiind asemăntor ca aspect piritei, având însă o structură cristalină diferită, la o temperatură de peste 400 °C marcasita se transformă în pirită.
[modifică] Formare şi răspândire
In procesul hidrotermale de formare marcasita ia naştere la o temperatură mai scăzută ca şi pirita, de aceea se poate întâlni în scoarţa pământului mai aproape de suprafaţă, fiind frevent întâlnit frecvent întâlnit în zăcămintele de cărbuni, straturile de argilă, cretă asociat cu fosile de natură animală sau vegetală. Supus acţiunii intemperiilor marcasita se descompune mai uşor decât pirita, în acest proces de descompunere trece prin mai multe faze intermediare, ca de pildă se transformă prin oxidare în limonit (FeO·OH) cu eliberare de acid sulfuric. Marcasita este întânită asociată cu Calcita, Dolomita, Fluoritul, Galenitul, Pirita, Pirrhotina şi Sphalerita. Cantităţi mai importante de marcasită se pot întâlni în Llallagua in Bolivia; Essen, Freiberg şi Wiesloch in Germania; Champagne in Franţa; Chiuzbaia in România; Reocin/Santander in Spania; Vintířov in Cehia; sowie Joplin/Missouri, Galena şi Sparta/Illinois in USA.
[modifică] Utilizare
[modifică] Ca materie primă
In zăcămintele hidrotermale se exploatează marcasita în cantităţi mai mari, mineralul fiind utilizat pentru obţinerea acidului sulfuric.
[modifică] Ca bijuterie
Mineralul şlefuit este folosit ca piatră semipreţioasă, care însă se descompune încet fiind mai puţin stabilă ca pirita. Acidul sulfuric eliberat prin descompunere produce arsuri prin contact direct cu pielea.
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
- în limba germană şi engleză:
- Mineralienatlas:Markasit (Wiki)
- Mineralien-Lexikon - Markasit
- Seilnacht.com - Markasit
- Edelstein-Knigge - Markasit
- MinDat - Marcasite (engl.)
- Webmineral - Marcasite (engl.)
|
||||||||||||||
