Epidot
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Epidot | |
|---|---|
 |
|
| Date generale | |
| Formula chimică: | Ca2Al2FeIII(SiO4)3OH Epidot s.s. Ca2Al3(SiO4)3OH Klinozoisit |
| Clasa mineralului: | bisilicat |
| Sistem de cristalizare: | monoclinic |
| Clasa cristalului: | 2/m |
| Culoare: | variată, frecvent verde, brun-gălbui |
| Urma: | albă, cenuşie |
| Duritate: | 5 - 7 |
| Masa specifică: (g / cm³) |
3,2 - 3,5 |
| Luciu: | sticlos |
| Spărtura: | sidefie, neregulată |
| Clivaj: | perfect {001} |
| Habitus: | prismatic, agregate cu structură radială |
| Suprafaţa cristalului: | (100), (001), (10-1), (111) |
| Cristale gemene: | lamelare, (100) |
| Proprieţăţi optice | |
| Indice de refraţie: | δ = 0,004 bis 0,015 (Klinozoisit); δ = 0,015 bis 0,049 (Epidot s.s.) |
| Unghiul de dispersie: | 2vz ~ 14° -> 90° |
| Alte caracteristici | |
| Minerale asemănătoare: | Allanit, Piemontit, Zoisit, Klinozoisit |
Epidotul este un mineral răspândit din clasa silicaţilor şi germanaţilor, cristalizează frecvent în sistemul monoclinic. Poate conţine cantităţi mici de fier, magneziu sau aluminiu, care de fapt apar prin substituţia altor elemente, raportul acestor metale influenţează nuanţele de culoare a mineralului.
[modifică] Utilizare
Epidotul datorită clivajului bun este mai puţin folosit ca piatră preţioasă. Culorile tipice a mineralului sunt galben-brun sau verde închis. Alpinistul austriac „Heinrich Harrer” relatează în anul 1962 că papuaşii din Noua Guinee folosesc epidotul varietatea verde pentru confecţionarea topoarelor din piatră.
 |
Acest articol despre geologie este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui. |
