Hematit
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Hematit | |
| Formula chimică | Fe2O3 |
| Clasa mineralului | oxizi |
| Sistem de cristalizare | romboedric |
| Culoare | nuanţe de gri, maronie-roşiatică, roşie |
| Urma | roşu închis |
| Duritate | 5,5 – 6,2 |
| Densitate | 5,2 - 5,4 |
| Luciu | metalic, mat |
| Transparenţă | translucid - opac |
| Spărtura | scoriată, neregulată |
| Clivaj | inexistent |
| Habitus | piramidal, cubic, romboedric, oolitic, rozete, coloane |
| Suprafaţa cristalului | 1011, 1014, 1120, 2243 |
| Cristale gemene | polisintetic 1011, 0001 |
| Proprietăţi optice | |
| Indicele de refracţie | no=3,22-2,90 ; ne=2,94-2,69 |
| Refracţia dublă | δ=0,28-0,21 dispersie puternică; uniaxial negativă |
| Pleocroism | bicromism roşu gălbui – roşu maroniu |
| Deviaţia optică | cu două axe (negativ) |
| Alte caracteristici | |
| reactivitatea chimică | greu solubil în acid clorhidric |
| Minerale asemănătoare | ilmenit, goethit, lepidolit |
| Radioactivitate | inexistentă |
| Magnetism | la temperatura ambiantă, inexistent după încălzire - slab |
| Caracteristici deosebite | |
Hematitul (din limba greacă αίμα = sânge, datorită culorii roşii a unei varietăţi ale sale) este forma minerală a oxidului feric, Fe2O3 (III). El cristalizează în sistemul romboedric şi are aceeaşi structură cristalină ca ilmenitul sau corindonul. Culoarea sa poate să varieze, de la negru la gri-argintiu, de la maroniu la roşiatic sau chiar roşu. Este unul dintre cele mai importante minereuri de fier, fiind întâlnit de obicei în formaţiunile feroase în benzi. Hematitul lustruit a fost considerat ca piatră preţioasă şi utilizat pentru realizarea de ornamente, mai ales în Epoca Victoriană. De asemenea, se utilizează pentru fabricarea de pigmenţi, în industria vopselelor.
Identificarea pe planeta Marte a unor zone bogate în hematit gri, minereu de bază al fierului, a dus la întărirea ipotezei că în trecut pe planetă exista apă în stare liberă.[1] .
[modifică] Bibliografie
- Sursă = Wikipedia EN - Hematite
- Sursă = Wikipedia DE - Hämatit
- Pârvu, G. - Minerale şi roci, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983
- ^ Science at NASA - The Lure of Hematite. Accesat la data de 2007-03-18.
|
||||||||||||||

