Hematit

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Hematit
Hematit gri
Formula chimică Fe2O3
Clasa mineralului oxizi
Sistem de cristalizare romboedric
Culoare nuanţe de gri, maronie-roşiatică, roşie
Urma roşu închis
Duritate 5,5 – 6,2
Densitate 5,2 - 5,4
Luciu metalic, mat
Transparenţă translucid - opac
Spărtura scoriată, neregulată
Clivaj inexistent
Habitus piramidal, cubic, romboedric, oolitic, rozete, coloane
Suprafaţa cristalului 1011, 1014, 1120, 2243
Cristale gemene polisintetic 1011, 0001
Proprietăţi optice
Indicele de refracţie no=3,22-2,90 ; ne=2,94-2,69
Refracţia dublă δ=0,28-0,21 dispersie puternică; uniaxial negativă
Pleocroism bicromism roşu gălbui – roşu maroniu
Deviaţia optică cu două axe (negativ)
Alte caracteristici
reactivitatea chimică greu solubil în acid clorhidric
Minerale asemănătoare ilmenit, goethit, lepidolit
Radioactivitate inexistentă
Magnetism la temperatura ambiantă, inexistent
după încălzire - slab
Caracteristici deosebite


Hematitul (din limba greacă αίμα = sânge, datorită culorii roşii a unei varietăţi ale sale) este forma minerală a oxidului feric, Fe2O3 (III). El cristalizează în sistemul romboedric şi are aceeaşi structură cristalină ca ilmenitul sau corindonul. Culoarea sa poate să varieze, de la negru la gri-argintiu, de la maroniu la roşiatic sau chiar roşu. Este unul dintre cele mai importante minereuri de fier, fiind întâlnit de obicei în formaţiunile feroase în benzi. Hematitul lustruit a fost considerat ca piatră preţioasă şi utilizat pentru realizarea de ornamente, mai ales în Epoca Victoriană. De asemenea, se utilizează pentru fabricarea de pigmenţi, în industria vopselelor.

Identificarea pe planeta Marte a unor zone bogate în hematit gri, minereu de bază al fierului, a dus la întărirea ipotezei că în trecut pe planetă exista apă în stare liberă.[1] .

[modifică] Bibliografie

  1. ^ Science at NASA - The Lure of Hematite. Accesat la data de 2007-03-18.
Unelte personale