Agat
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Agat | |
 |
|
| Formula chimică | SiO2 |
| Clasa mineralului | oxide / hidroxide |
| Sistem de cristalizare | trigonal |
| Clasa cristalului | 32 (cuarţ) |
| Culoare | toate culorile în afară de albastru de cobalt, apare totdeauna cu dungi |
| Urma | albă |
| Duritate | 6,5 |
| Densitate (Masa specifică) |
2,6 -2,8 g/cm³ |
| Luciu | sticlos |
| Transparenţă | opac |
| Spărtura | neregulată |
| Clivaj | inexistent |
| Habitus | microcristale cu agregate colorate diferit |
| Suprafaţa cristalului | ___ |
| Cristale gemene | ___ |
| Punct de topire | ___ |
| Conductibilitatea calorică | ___ |
| Proprieţăţi optice | |
| Refracţia (Indice de refracţie) |
___ |
| Refracţia dublă (Birefrigenţă) |
___ |
| Pleochroismus (Pleocroism) |
___ |
| Deviaţia optică | ___ |
| Unghiul de dispersie | ___ |
| alte caracteristici | |
| Reactivitatea chimică | solubil în acidul fluorhidric (HF) |
| Minerale asemănătoare | ___ |
| Radioactivitate | inexistentă |
| Magnetism | inexistent |
| Caractere deosebite | ___ |
Agatul este o varietate microcristalină a mineralului cuarţ. Caracteristic agatului sunt dungile colorate diferit. Repartiţia regulată a dungilor se datoreşte unei cristalizări ritmice.
Cuprins |
[modifică] Varietăţi (denumiri germane)
- Aprikosenachat (Agat-piersică)
- Augenachat sau Brillenachat (cu desene ce se aseamănă ochiului)
- Baumachat oder Holzachat (datorită aspectului "lemnos")
- Botswana-Achat
- Enhydros (Agat-migdală)
- Festungsachat (Agat cu benzi de culori diferite, care dau aspectul unei fortăreţe)
- Friedensachat (Agatul păcii)
- Feuerachat, Flammenachat sau Wolkenachat (agat cu imagini asemănătoare unui foc sau unor nori)
- Kellerwalder Achat
- Korallenachat (Agatul-coral)
- Moosachat (Mockastein) (conţine dendrite de culoare neagră de mangan)
- Onyx (Onix sau "ochi de pisică", cu cercuri concentrice negre şi albe)
- Regenbogenachat (Agatul-curcubeu))
- Röhrenachat (Agat-cilindric cu cristale lungi prismatice)
- Schlangenhautachat (Agat sub forma unei piei de şarpe)
- Skolezitachat (Pseudomorfoză după Skolezit)
- Sternachat (Agat cu aspect de stea)
- Trümmerachat (Agat triturat şi recombinat prin procese de cristalizare ulterioară)
- Turitella-Achat (Agat-Turitella)
[modifică] Răspândire
Agatul cristalizează în golurile (geodele) din rocile înconjurătoare, care pot fi frecvent roci magmatice dar şi roci sedimentare unde se întâlnesc aşa-numitele microagate.
Cele mai răspândite forme sunt agatele-migdale, asociate cu calcita. Cel mai mare agat (35 tone, Brazilia) găsit până în prezent a fost prezentat ca ametist în anul 1902 la o expoziţie în Düsseldorf.
Alte locuri unde s-au găsit cantităţi mai însemnate de agat sunt: Rio Grande do Sul in Brazilia, Glashütte, Idar-Oberstein , St.Egidien (Sachsen) und Schöngleina/Thür in Germania, Iemen, Mongolia, Sicilia, Boemia in Cehia,Uruguai, Monte Tondo lângă Vicenza în USA.
[modifică] Structură şi caracteristici
Structura mineralului constă din straturi intercalate concentrice sau neregulate formate în geode.
Agatul este o varietate de calcedon (Chalcedon (Mineral)) un silicat microcristalin, unele varietăţi au o structură fină, straturile având uneori o lăţime de 0,01 mm. Formele amorfe de agat sunt foarte rare, culorile diferite a straturilor mineralului se datorează frecvent ionilor de fier şi mangan. Această intercalare se pot observa clar mai ales la onix (culori intercalate de alb şi negru) ca şi sardonix unde se intercalează culorile de alb şi roşu.
Intre cristalele de calcedon se află cristale de ametist, cuarţ, calcită, zeolit şi hematit.
Prin procesele de eroziune roca care găzduieşte agatul în geode va fi fărămiţată şi transportată, agatul care este rezistent la agenţi chimici, mecanici şi acţiunea solară va putea fi găsit astfel şi în rocile sedimentare.
[modifică] Istoric
Theophrastos din Eresos (390-371 î.C.) filozof şi naturalist grec, denumeşte mineralul după numele râului din Sicilia Achates (azi Drillo) unde l-a găsit.
Agatul a fost apreciat deja cu 1000 de ani î.C. de vechii egipteni ca sigilii, obiecte de podoabă, inele, amulete şi vase din agăţat.
Mai târziu în secolul XVII începe utilizarea agatului pe scară industrială, fiind combinat în obectele de podoabă cu aur şi argint.
După anul 1813 în Idar-Oberstein (Germania) s-a descoperit proprietatea agatului de a-şi schimba culoarea sub acţiunea temperaturii ridicate (ardere), procedeu care s-a extins rapid, prelucrându-se astfel şi agatele importate în acel timp din Uruguai, fiind tăiate de exemplu onixe în Paris.
[modifică] Utilizare
Agatul cu varietăţile sale este folosit cel mai frecvent ca piatră semipreţioasă. Prin tăiere şi şlefuire s-au creat agate deosebit de frumoase, ca inele, broşe, mojare, agrafe, brăţare, rozare, mânere de tacâmuri, nasturi, vase, etc.
Datorită durităţii sale mineralul este din ce în ce mai mult folosit în tehnica modernă.
[modifică] Imitaţii şi falsificări
Prin faptul că mineralul pe piaţă era un obiect căutat, s-au făcut o serie de manipulări, de colorare de minerale.
Astfel producerea artificială a Onixului (ochi de pisică) din agat introdus în miere diluată cu sirop de zahăr încălzit timp de 2-3 săptămâni, după care se fierbea în acid sulfuric concentrat şi apoi şlefuit. Alte metode erau folosirea diferiţilor reactivi chimici la formele poroase de agat.
Aceste falsificări se pot deosebi de formele naturale numai la microscop.
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
- ro DEX
- de Mineralienatlas WiKi - Achat
- de http://www.goodmorning.de/gm_edel_achat.html
- de http://www.edelsteindatenbank.de/achat.htm
- de http://www.achate.at/achate.htm
- de http://www.achatbuch.de
- Sursa=http://de.wikipedia.org/wiki/Achat
|
||||||||||||||
