Apatit
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Apatit | |
 |
|
| Formula chimică | Ca5[(F,Cl,OH)|(PO4)3] |
| Sistem de cristalizare | hexagonal |
| Clasa | hexagonal bipiramidal,  |
| Culoare | cristal incolor, alb, verde, brun, |
| Urma | albă |
| Duritate | 5 |
| Densitate | 3,2 g/cm³ |
| Luciu | sticlos, gras |
| Opacitate | transparent, translucid, opac |
| Spărtura | sidefie, neregulată |
| Clivaj | imperfect |
| Habitus | mic, până la agregate mari, forme aciculare, cu ace cu lungimi diferite, cristale pismatice |
| Suprafaţa cristalului |  |
| Cristale gemene | __ |
| Punct de topire | -- |
| Conductibilitatea calorică | __ |
| Proprieţăţi optice | |
| Refracţia | no=1,633-1,667 ne=1,630-1,664 |
| Refracţia dublă | 0,002 - 0,004 |
| Pleocroism | Apatitul verde -->gălbui, Apatitul albastru -->albastru intens sau incolor |
| Deviaţia optică | ___ |
| Unghiul de dspersie a axei oprice |
δ=0,003 |
| alte caracteristici | |
| reactivitatea chimică | solubil în HNO3 |
| Minerale asemănătoare | beril, diopsid, turmalină |
| Radioactivitate | uneori cu urme de uraniu |
| Magnetism | inexistent |
| Caractere speciale | la încălzire devine fosforescent |
Apatit este denumirea generică a mineralelor fluorapatit, clorapatit, hidroxilapatit din grupa apatitului piromorfic, diferenţiate între ele prin prezenţa ionilor de fluor (F), clor (Cl) respectiv a grupei hidroxil (OH).
Formula chimică generală a mineralului: Ca5(PO4)3(F,Cl,OH).
Formulele chimice ale mineralelor individuale:
- Ca5(PO4)3F (fluorapatit)
- Ca5(PO4)3Cl (clorapatit)
- Ca5(PO4)3(OH) (hidroxilapatit)
Ca minerale, aparţin de clasa fosfaţilor, arsenaţilor şi vanadaţilor, fiind fosfaţi anhidrici cu anioni străini, ce cristalizează în sistemul hexagonal, cu duritatea 5 (scara Mohs), o densitate de 3,2 şi cu un habitus de culori variate (verde, brun, alb).
Cuprins |
[modifică] Istoric
Numele mineralului provine din greaca veche ("άπατᾶν" = ápatan = „înşelător”), ce se poate interpreta după formele variate de culoare, putându-l uşor confunda cu mineralele beril, topaz sau turmalină.
[modifică] Varietăţi
- Fluorapatit - foarte frecvent întâlnit în natură, incolor, sau de culoare albă, galbenă, roză, albastră, violetă, verde, sau brună.
- Clorapatit - foarte puţin răspândit, de culoare albă, sau cu diferite nuanţe de galben.
- Hidroxilapatit - foarte puţin răspândit, de culoare albă, sau cu diferite nuanţe de galben şi cenuşiu.
- Apatit-Ochi de pisică.
- Spargelstein - verde-gălbui.
- Moroxit - verde-albăstrui, violet, şi roşu.
[modifică] Geneză
Apatitul este întâlnit în roci vulcanice (pegmatite), în roci metamorfice sau în roci sedimentare (calcare), luând naştere din materii organice.
Cel mai des este întâlnit în Brazilia, China, India, Marile Lacuri, Madagascar, Maroc, Mexic, Pakistan, Rusia, Elveţia, Sri Lanka şi SUA.
[modifică] Utilizare
- Apatitul (cu conţinut de mangan) este folosit ca etalon pentru determinarea durităţii (după scara Mohs).
- Este minereul cel mai important din care se extrage fosforul, respectiv din care se fabrică îngrăşăminte chimice cu fosfaţi şi acidul fosforic.
- În medicină hidroxilapatitul, combinat cu trifosfatul de calciu, este utilizat ca înlocuitor al oaselor scheletului sau ca implanturi cu titan.
- În cromatografie hidroxilapatitul este folosit pentru separarea fragmentelor de proteine.
- În organismele vii hidroxilapatitul este o parte importantă în procesul de formare a scheletului. Osteoblastele (celulele ce sintetizează substanţa osoasă) pot să extragă din mineral ionii de fosfor şi calciu necesari pentru sinteza osului.
- Interesul pentru apatit ca piatră preţioasă este în creştere (varietatea "Ochi de pisică"); dezavantajul acestuia constă în faptul că devine instabil la căldură, lumină, fiind uşor atacat de acizi.
[modifică] Vezi şi
|
||||||||||||||
