Calcit
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Calcit (Kalzit, Kalkspat) | |
 |
|
| Formula chimică | Ca[CO3] |
| Sistem de cristalizare | trigonal sau triclinic |
| Clasa | ditrigonal-scalenoedrică  |
| Culoare | frecvent incolor, alb lăptos, cenuşiu, galben, roz, roşu, albastru, verde, brun până la negru |
| Urma | albă |
| Duritate | 3 |
| Densitate | 2,6 - 2,8 g/cm³ |
| Luciu | sticlos, sidefiu |
| Transparenţa | transparent, translucid până la opac |
| Spărtura | sidefie, neregulată |
| Clivaj | perfect după (10 1) |
| Habitus | diferit |
| Feţe caracteristice |  |
| Macle |  , frecvent lamelar |
| Punct de topire | -- |
| Conductibilitatea calorică | __ |
| Proprieţăţi optice | |
| Refracţia | ω=1,640 bis 1,660 ε=1,486 |
| Birefringenţa | Δ=0,154 - 0,174 |
| Pleochroismus | incolor; pleocroism de relief |
| Deviaţia optică | pe o axă, negativă |
| Unghiul de dspersie a axei oprice |
până la 25° |
| alte caracteristici | |
| reactivitatea chimică | reacţie spumantă cu acidul clorhidric |
| Minerale asemănătoare | Aragonit, Dolomit |
| Radioactivitate | inexistentă |
| Magnetism | inexistent |
| Caractere speciale | __ |
Calcit este un mineral din clasa carbonaţilor foarte frecvent întâlnit în natură, refracţia dublă se poate observa în imaginea alăturată, în sistemul de clasificare a mineralelor este un carbonat de calciu nehidratat. Cristalizează romboedric are formula chimică Ca[CO3] şi alcătuieşte diferite forme de cristale, respectiv agregate, cu un habitus de la incolor, alb lăptos, cenuşiu, care după natura impurităţilor poate fi galben, roz, roşu, verde, albastru, brun, până la negru. Din punct de vedere chimic calcitul este ca şi cristalele cu care se poate confunda, aragonit, vaterit, un carbonat de calciu (o sare a calciului cu acidul carbonic). Caracteristica cristalelor de calcit este refracţia dublă clară, axa optică fiind despărţită în două raze (de acea apare în imaginea de mai sus literele cu un contur dublu). În comparaţie cu alte minerale calcitul este puţin rezistent la intemperii, având o duritate mult mai mică ca şi cuarţul, feldspatul, cu o solubilitate bună în apă rece.
Cuprins |
[modifică] Etimologie
Originea denumirii mineralului se poate găsi în limba greacă chal sau latină calx ceeace înseamnă "calcar".
[modifică] Formare şi răspândire
Calcitul se formează după schema ecuaţiei chimice:
Echilibrul chimic este influenţat de temperatură, de aceea în apele calde pot organisme acvatice să-şi construiască uşor adăpostul din calcit. Astfel se explică la temperaturi ridicate şi depunerea calcarului pe pereţii cazanelor cu aburi. În natură calcitul poate fi întâlnit într-o formă granulară, fibroasă, sau cristalină cu un habitus de culori foarte variat. Mineralul fiind unul dintre cele mai răspândite în scoarţa terestră, ca de exemplu este întâlnit în rocile magmatice, metamorfice (marmora) sau rocile sedimentare (calcar), poate să apară singur sau în asociaţie cu alte minerale, ca mineral de "gangă" numit în geologie.Calcitul este solubil în ape acide, astfel se formează în rocile calcaroase fenomenele carstice (peşterile), apele depunând ulterior calcitul dizolvat, formând astfel stalactitele şi stalagmitele. Originea şi formarea regiunile cu zone mari calcaroase se pot explica numai prin sedimentare marină, în afară de calcit contribuie la formarea rocilor calcaroase şi milioanele de schelete ale vieţuitoarelor marine.
[modifică] Utilizare
Marmora este un material de construcţie foarte preţuit, calcitul mai este folosit, la fabricarea cimentului, la producerea îngrăşămintelor şi amendamentelor chimice, sau ca înveliş protector al metalelor. La fel în industria optică este utilizat cristalul de calcit.
[modifică] Vezi şi
|
||||||||||||||
