Opal
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
- Vezi şi:Opal (dezambiguizare)
| Opal | |
 |
|
| Formula chimică | SiO2*nH2O |
| Clasa mineralului | amorf silicaţi |
| Sistem de cristalizare | amorf |
| Clasa cristalului | amorf |
| Culoare | f. variată, incolor, lăptoasă, cenuşie, brună, galbenă |
| Urma | albă |
| Duritate | 5,5-6,5 (influenţat de conţinutul în apă) |
| Densitate (g/cm³) | 1.9-2,5 |
| Luciu | gras |
| Transparenţă | translucid, opac |
| Spărtura | sidefie, neregulată |
| Clivaj | lipsă |
| Habitus | __ |
| Suprafaţa cristalului | __ |
| Cristale gemene | __ |
| Punct de topire | |
| Conductibilitatea calorică | |
| Proprieţăţi optice | |
| Refracţia | no = 1,5442 ne = 1,5533 |
| Refracţia dublă | Δ = 0,0091 |
| Pleocroism | |
| Deviaţia optică | pozitivă |
| Unghiul de dispersie | 2vz ~ 0-10° |
| alte caracteristici | |
| reactivitatea chimică | __ |
| Minerale asemănătoare | alte varietăţi de cuarţ |
| Radioactivitate | __ |
| Magnetism | __ |
| Caractere speciale | |
Opal (lat. opalus care provine probabil din sanscrită upalus= piatră preţioasă) este un mineral de excepţie care se prezintă numai amorf, fiind un silicat hidratat cu formula chimică SiO2*nH2O.
Procentul de apă putând atinge 25 % ca şi corp solid amorf, opalul se prezintă ca sticla neavând o structură cristalină.
Mineralul se prezintă în natură frecvent ca umplutura unui filon, sau ca granule. Opalele sunt foarte rare de aceea nu se exploatează pe cale industrială. Opalul a fost găsit pe toate continentele dar 96 % din opale provin din Coober Pedy, sudul Australiei.
Culoarea mineralului este foarte variabilă, de la incolor la cenuşiu, roşu, brun, galben, mai rar datorită unor impurităţi, portocaliu sau roşcat de cupru (numite „opale de foc”).
Expresia de „opalescenţă” este un joc de culori fascinant, care se formează prin fenomenul de interferenţă a luminii cauzate de microcristalele mineralului, fenomen întâlnit la variantele de cuarţ Cristobalit sau Tridymit ambele variante sunt un cuarţ transformat la temperaturi ridicate de peste 1470 °C.
Varianta de „opal de lemn” se formează prin fenomenul de impregnare a lemnului cu silicaţi.
Hidrofanul sau „opalul de apă” prezintă un joc de culori a luminii asemănător apei.
In industria producătoare de bijuterii sunt frecvent utilizate triplete de opali, care constau din trei elemente:
- o plăcuţă de Onix ca suport
- peste care opalul, care prezintă fenomenul opalescenţă
- un strat protector de cuarţ, care împiedică deshidratarea opalului
Opalul în cultura romană era considerat „piatra iubirii” sau „piatra speranţei”.
Mineralul este considerat talismanul hoţilor şi spionilor.
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
|
||||||||||||||
