Opal

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Opal (dezambiguizare).
Opal
Opal Armband 800pix.jpg
Formula chimică SiO2*nH2O
Clasa mineralului amorf silicați
Sistem de cristalizare amorf
Clasa cristalului amorf
Culoare f. variată, incolor, lăptoasă, cenușie, brună, galbenă
Urma albă
Duritate 5,5-6,5 (influențat de conținutul în apă)
Densitate (g/cm³) 1.9-2,5
Luciu gras
Transparență translucid, opac
Spărtura sidefie, neregulată
Clivaj lipsă
Habitus __
Suprafața cristalului __
Cristale gemene __
Punct de topire
Conductivitate termică
Propriețăți optice
Refracția no = 1,5442
ne = 1,5533
Refracția dublă Δ = 0,0091
Pleocroism
Deviația optică pozitivă
Unghiul de dispersie 2vz ~ 0-10°
alte caracteristici
reactivitatea chimică __
Minerale asemănătoare alte varietăți de cuarț
Radioactivitate __
Magnetism __
Caractere speciale
Opal de foc

Opalul (din latină opalus care provine probabil din sanscrită upalus = „piatră prețioasă”) este un mineral de excepție care se prezintă numai amorf, fiind un silicat hidratat cu formula chimică SiO2*nH2O.

Date generale[modificare | modificare sursă]

Procentul de apă putând atinge 25 % ca și corp solid amorf, opalul se prezintă ca sticla neavând o structură cristalină.

Mineralul se prezintă în natură frecvent ca umplutura unui filon, sau ca granule. Opalele sunt foarte rare de aceea nu se exploatează pe cale industrială. Opalul a fost găsit pe toate continentele dar 97 % din opale provin din Coober Pedy, sudul Australiei.[1]

Culoarea mineralului este foarte variabilă, de la incolor la cenușiu, roșu, brun, galben, mai rar datorită unor impurități, portocaliu sau roșcat de cupru (numite „opale de foc”).

Expresia de „opalescență” este un joc de culori fascinant, care se formează prin fenomenul de interferență a luminii cauzate de microcristalele mineralului, fenomen întâlnit la variantele de cuarț Cristobalit sau Tridymit ambele variante sunt un cuarț transformat la temperaturi ridicate de peste 1470 °C.

Varianta de „opal de lemn” se formează prin fenomenul de impregnare a lemnului cu silicați.

Hidrofanul sau „opalul de apă” prezintă un joc de culori a luminii asemănător apei.

În industria producătoare de bijuterii sunt frecvent utilizate triplete de opali, care constau din trei elemente:

  • o plăcuță de onix ca suport
  • peste care opalul, care prezintă fenomenul opalescență
  • un strat protector de cuarț, care împiedică deshidratarea opalului

Opalul în cultura romană era considerat „piatra iubirii” sau „piatra speranței”.

Mineralul este considerat talismanul hoților și spionilor.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Gemstone”. It's an Hohour (Australian Government site). http://www.itsanhonour.gov.au/symbols/gemstone.cfm. Accesat la 18 aprilie 2013. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Opal