Cavnic
| Cavnic | |
| — Oraș — | |
 Cavnic
|
|
| Coordonate: Coordonate: | |
|---|---|
|
|
|
| Țară |  România |
| Județ | Maramureș |
|
|
|
| Guvernare | |
| - Primar | Alexandru Dragoș (independent, ales 2008, reales 2012) |
|
|
|
| Suprafață | |
| - Total | 47,17 km² |
| Altitudine | 550-1.050 m.d.m. |
|
|
|
| Populație (2002)[1] | |
| - Total | 5.205 locuitori |
|
|
|
| Site: http://www.cavnic.ro | |
|
|
|
 |
|
modifică  |
|
Cavnic (numit local și Capnic, maghiară Kapnikbánya, germană Kapnik) este un oraș minier în județul Maramureș.
Cuprins |
Geografie[modificare]
Orașul Cavnic este situat într-o zonă muntoasă, la poalele munților Gutâi, pe cursul superior al râului Cavnic, la o altitudine între 550 și 1.050, la 32 km est de municipiul Baia Mare.
Istorie[modificare]
Cavnicul a fost pentru prima dată atestat documentar ca sat, în 1336, cu numele de Capnic. Numele său derivă de la numele râului, care la rândul său derivă din cuvântul de origine slavă „kopaonik”, care înseamnă „a săpa”. Mineritul în zonă datează din perioada romană.
Orașul a fost distrus de otomani în 1460 și de tătari în 1717. Tot în decursul secolului XVIII a suferit de epidemii de ciumă și holeră. Abia spre sfârșitul secolului a început să se refacă. În 1761 s-a înființat judecătoria minieră locală și în 1763 s-a emis prima concesiune minieră, care deschidea dezvoltarea exploatărilor miniere.
Cavnicul a fost declarat oraș la 17 februarie 1968. În anii '70 s-a dezvoltat într-un ritm accelerat. În 2001 și 2003 s-au amenajat două pârtii de ski, la „Icoana” și "Roata", moteluri, case de oaspeți și un hotel, într-un demers de a dezvolta potențialul turistic al zonei.
Demografie[modificare]
Recensământul maghiar din 1910 consemna o populație de 3.517 locuitori, dintre care 1.864 maghiari, 1.604 români și 49 germani. 1.497 erau declarați romano-caolici, 1.890 greco-catolici și 89 de evrei.
La recensământul din 2002 avea 5.205 locuitori, dintre care 4.205 români, 911 maghiari, 54 romi, 18 germani și 17 de alte naționalități.[1]
Evoluția populației la recensăminte: 
Economie[modificare]
Turismul este principalul sector de activitate.
În perioada când mineritul era principalul sector de activitate, aici se exploatau și se prelucrau minereuri complexe cu conținut de plumb, zinc și cupru. După ce mina s-a închis, mulți localnici au rămas fără un venit stabil și mulți tineri au plecat în străinătate în speranța unui trai mai bun.
Obiective turistice[modificare]
- Biserica romano-catolică „Sfânta Varvara” din 1812;
- „Stâlpul tătarilor” pe care se află următoarea inscripție latină: Anno 1717 usque hic fuerunt tartaris (În anul 1717 până aici au ajuns tătarii).
- Paltinul secular (Acer pseudoplatanus), înalt de 30 m, cu diametrul trunchiului de 1,32 m.
- „Logolda” - ruinele unei topitorii de aur din secolul XIX.
- Partiile de ski "Icoana" si "Roata".
Personalități locale[modificare]
- Alexandru Gafton (n. 1966), lingvist, filolog.
- Krupiczer Antal (n. 1944 - 2009 Nyíregyháza, Ungaria), sculptor de renume, numit "Expresionistul Europei"
Note[modificare]
Legături externe[modificare]
|
|||||
