Cavnic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cavnic
—  Oraș  —
Casa veche în cartierul Handal din Cavnic
Casa veche în cartierul Handal din Cavnic
Cavnic se află în România
{{{alt}}}
Cavnic
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°39′39″N 23°52′40″E / 47.66083°N 23.87778°E / 47.66083; 23.8777847°39′39″N 23°52′40″E / 47.66083°N 23.87778°E / 47.66083; 23.87778

Țară  România
Județ Maramureș

SIRUTA 106782
Atestare documentară 1336

Guvernare
 - Primar Alexandru Dragoș (PSD,02008, reales 2012)

Suprafață
 - Total 47,17  km²
Altitudine 550-1.050 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 4.976 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 5.205 locuitori

Site: http://www.cavnic.ro

Poziția localității Cavnic

Cavnic (numit local și Capnic, maghiară Kapnikbánya, germană Kapnik) este un oraș minier în județul Maramureș, România. Conform recensământului din anul 2011, localitatea avea o populație de 4.976 locuitori.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Orașul Cavnic este situat într-o zonă muntoasă, la poalele munților Gutâi, pe cursul superior al râului Cavnic, la o altitudine între 550 și 1.050 metri, la distanța de 32 km est de municipiul Baia Mare.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Cavnicul a fost pentru prima dată atestat documentar ca sat, în 1336, cu numele de Capnic. Numele său derivă de la numele râului, care la rândul său derivă din cuvântul de origine slavă „kopaonik”, care înseamnă „a săpa”. Mineritul în zonă datează din perioada romană.

Orașul a fost distrus de otomani în 1460 și de tătari în 1717. Tot în decursul secolului XVIII a suferit de epidemii de ciumă și holeră. Abia spre sfârșitul secolului a început să se refacă. În 1761 s-a înființat judecătoria minieră locală și în 1763 s-a emis prima concesiune minieră, care deschidea dezvoltarea exploatărilor miniere.

Cavnicul a fost declarat oraș la 17 februarie 1968. În anii '70 s-a dezvoltat într-un ritm accelerat. În 2001 și 2003 s-au amenajat două pârtii de ski, la „Icoana” și "Roata", moteluri, case de oaspeți și un hotel, într-un demers de a dezvolta potențialul turistic al zonei.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Cavnic

     Români (81.67%)

     Maghiari (14.04%)

     Necunoscută (3.45%)

     Altă etnie (0.82%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Cavnic

     Ortodocși (74.65%)

     Romano-catolici (14.93%)

     Reformați (1.88%)

     Necunoscută (3.89%)

     Altă religie (4.62%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Cavnic se ridică la 4.976 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.205 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (81,67%), cu o minoritate de maghiari (14,05%). Pentru 3,46% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,66%), dar există și minorități de romano-catolici (14,93%) și reformați (1,89%). Pentru 3,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

Recensământul maghiar din 1910 consemna o populație de 3.517 locuitori, dintre care 1.864 maghiari, 1.604 români și 49 germani. 1.497 erau declarați romano-caolici, 1.890 greco-catolici și 89 de evrei.

Evoluția populației la recensăminte:


Economie[modificare | modificare sursă]

Turismul este principalul sector de activitate.

Bustul lui Ignațiu von Born

În perioada când mineritul era principalul sector de activitate, aici se exploatau și se prelucrau minereuri complexe cu conținut de aur,argint, plumb, zinc și cupru, mina find cea mai mare exploatare de minereuri complexe din EUROPA. După ce mina s-a închis, mulți localnici au rămas fără un venit stabil și mulți tineri au plecat în străinătate în speranța unui trai mai bun.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica romano-catolică „Sfânta Varvara” din 1812;
  • „Stâlpul tătarilor” pe care se află următoarea inscripție latină: Anno 1717 usque hic fuerunt tartaris (În anul 1717 până aici au ajuns tătarii).
  • Paltinul secular (Acer pseudoplatanus), înalt de 30 m, cu diametrul trunchiului de 1,32 m.
  • „Logolda” - ruinele unei topitorii de aur din secolul XIX.
  • Partiile de ski "Icoana" si "Roata".

Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cavnic