Lavă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Lavă este denumirea magmei vulcanice ajunse printr-o erupţie vulcanică la suprafaţă, denumirea rocilor formate prin răcirea lavei sunt numite vulcanite, sau cele care conţin substanţe volatile gaze ca bioxid de carbon, bioxid de sulf, amoniac, gaze rare, sau piroclaste.
Cuprins |
[modifică] Compoziţie
Lavele sunt topituri de silicaţi, a căror pondere variază între 45 - 70 % SiO2. După reacţia chimică, lavele se pot împărţi în:
- lave acide sau riolitice care au un conţinut > 65 % de bioxid de siliciu (lave vâscoase)
- lave bazice sau bazaltice care au < 52 % bioxid de siliciu (SiO2) (lave fluide)
- O formă intermediară sunt lavele andezitice cu un conţinut de SiO2 între 52 % şi 65 %.
La urcarea magmei spre suprafaţa pământului, au loc o serie de procese dinamice, prin contactul şi topirea rocilor înconjurătoare, care influenţează compoziţia lavei ajunse la suprafaţă. Lava la suprafaţă suferă un proces de răcire rapidă, lucru care explică forma amorfă sticloasă, sau în cazul existenţei într-un procent mai mare a gazelor, forma poroasă a rocilor (piatra ponce). Temperatura lavei diferă după tipul de lavă astfel: lavele acide au la ieşire o temperatură de 800 °C, pe când temperatura lavei bazice atinge 1200 °C.
[modifică] Forme de prezentare
Formele de lavă depind de condiţiile de urcare a magmei la suprafaţă şi, în mod deosebit, de vâscozitatea magmei.
[modifică] Lava Pahoehoe
Este o lavă bazaltică cu o vâscozitate redusă (1100 - 1200°C), ea formează roci cu o suprafaţă sticloasă care are, după forma de prezentare, următoarele tipuri: (germ. Stricklava, stricken=a croşeta [1], Fladenlava sau Schollenlava)
[modifică] Lava bloc
Sau lava-Aa (denumirea provine din Polinezia) este o lavă vâscoasă care are o temperatură mai scăzută decât lava Pahoehoe, iar prin răcire iau naştere blocuri cu colţuri ascuţite, curentul de lavă poate curge stratificat, la suprafaţă curgând lava Pahoehoe, iar în stratul profund curge lava vâscoasă Aa.
[modifică] Platourile de bazalt
Se formează din lavă fluidă (cu vâscozitate redusă) într-o regiune întinsă (cu pante mici) formându-se platourile de bazalt ca „Platoul-Columbia” din Oregon şi Washington, „Bazaltul-Karoo” din Africa de Sud şi „Platoul-Dekkan” din India
[modifică] Lava Pillow sau Kissen
Aceste tipuri de lavă se formează prin prezentare în secţiune transversală a unor formaţiuni eliptice sau rotunde având diametre de 1 m sau peste 1 m. Se formează într-un proces de răcire rapidă a lavei în apă. Prin mişcările tectonice acest tip de roci vulcanice pot fi ridicate de pe fundul mării putând fi astfel întâlnit şi pe continente. Pillow (în engleză) şi Kissen (în germană) înseamnă "pernă".
[modifică] Bombe vulcanice
Sunt formaţiuni rezultate din lava răcită încă în aer în timpul unei erupţii vulcanice, acestea fiind numite bombe vulcanice, având un diametru sub 64 mm, mai poartă şi denumirea de „Lapilli” denumire care provine de la numele unei localităţi din Italia
[modifică] Lacuri de lavă
Este o formă de lavă aparte care poate fi întâlnită în Erta Ale din Etiopia. Prin răcirea unei mase imense de lavă în crater se formează la suprafaţă cruste de lavă solidificată. La repetarea erupţiei vulcanului se pot forma în adâncime adevărate lacuri de lavă fluidă ce pot atinge adâncimea de 100 de m. Această lavă se va răci lent, proces ce poate dura câteva sute de zile. Fenomenul este important pentru vulcanologi care pot cerceta lava în stare fluidă.
[modifică] Goluri în lavă
Prin răcirea numai la suprafaţă a curentului de lavă, în straturile profunde lava poate a curge mai departe, formându-se astfel goluri. Dacă crusta de lavă care acoperă golul se rupe, se formează şanţuri în lavă.
[modifică] Domuri de lavă
În cazul în care la ieşirea la suprafaţă lava are deja o vâscozitate mare, se pot forma aşa numitele domuri de lavă.
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
|
||||||||||||||
![[1]](http://www.gerhard.fr/gallery/v/Iceland/Highlands/Iceland_0526.jpg.html){kind=link}