Albit
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Albit | |
|---|---|
Albit din Creta, Grecia |
|
| Date generale | |
| Formula chimică: | NaAlSi3O8 sau Na1.0–0.9Ca0.0–0.1Al1.0–1.1Si3.0–2.9O8 |
| Clasa mineralului: | tectosilicat, feldspat plagioclaz |
| Sistem de cristalizare: | Triclinic H–M Symbol |
| Clasa cristalului: | 1 |
| Culoare: | alb sau gri, albăstruie, verzuie, sau roșiatică; poate fi de chatoyant |
| Urma: | albă |
| Duritate: | 6-6,5 |
| Masa specifică: (g / cm³) |
2,60 - 2,65 |
| Luciu: | sticlos spre perlos |
| Spărtura: | neregulată spre concoidală |
| Clivaj: | Perfect în {001}, foarte bun {010}, imperfect în {110} |
| Habitus: | tabular, divergent, granular, masiv |
| Propriețăți optice | |
| Indice de refrație: | nα = 1.528 – 1.533 nβ = 1.532 – 1.537 nγ = 1.538 – 1.542 |
| Birefrigență: | δ = 0.010 |
| Alte caracteristici | |
| Radioactivitate: | 0 |
| Magnetism: | 0 |
| Observații: | fără |
Albituleste un mineral feldspat plagioclaz. Albitul pur are formula chimică NaAlSi3O8. Este un tectosilicat, iar culoarea sa este de obicei alb-pură, de unde provine și denumirea mineralului.
Cuprins |
Caracteristici [modificare]
Albitul cristalizează în sistemul de cristalizare triclinic. Densitatea specifică a sa este de aproximativ 2,62 și are o duritate de 6 sau 6 și jumătate pe scara Mohs.
Origini și răspândire [modificare]
Albitul se găsește în masele granitice sau pegmatitice, sau în depozite hidrotermale și șisturi verzi metamorfice din roci cu compoziție bazaltică.
Istoric [modificare]
Albitul a fost descoperit pentru prima oară în anul 1815 în Finnbo, Falun, Dalarna, Suedia. Numele provine din limba latină, unde albus înseamnă alb și face referire directă la culoarea tipică a eșantioanelor pure de albit.