Albit

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Albit
Albite - Crete (Kriti) Island, Greece.jpg
Albit din Creta, Grecia
Date generale
Formula chimică: NaAlSi3O8 sau Na1.0–0.9Ca0.0–0.1Al1.0–1.1Si3.0–2.9O8
Clasa mineralului: tectosilicat, feldspat plagioclaz
Sistem de cristalizare: Triclinic H–M Symbol
Clasa cristalului: 1
Culoare: alb sau gri, albăstruie, verzuie, sau roșiatică; poate fi de chatoyant
Urma: albă
Duritate: 6-6,5
Masa specifică:
(g / cm³)
2,60 - 2,65
Luciu: sticlos spre perlos
Spărtura: neregulată spre concoidală
Clivaj: Perfect în {001}, foarte bun {010}, imperfect în {110}
Habitus: tabular, divergent, granular, masiv
Propriețăți optice
Indice de refrație: nα = 1.528 – 1.533 nβ = 1.532 – 1.537 nγ = 1.538 – 1.542
Birefrigență: δ = 0.010
Alte caracteristici
Radioactivitate: 0
Magnetism: 0
Observații: fără

Albituleste un mineral feldspat plagioclaz. Albitul pur are formula chimică NaAlSi3O8. Este un tectosilicat, iar culoarea sa este de obicei alb-pură, de unde provine și denumirea mineralului.

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

Albitul cristalizează în sistemul de cristalizare triclinic. Densitatea specifică a sa este de aproximativ 2,62 și are o duritate de 6 sau 6 și jumătate pe scara Mohs.

Origini și răspândire[modificare | modificare sursă]

Albitul se găsește în masele granitice sau pegmatitice, sau în depozite hidrotermale și șisturi verzi metamorfice din roci cu compoziție bazaltică.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Albitul a fost descoperit pentru prima oară în anul 1815 în Finnbo, Falun, Dalarna, Suedia. Numele provine din limba latină, unde albus înseamnă alb și face referire directă la culoarea tipică a eșantioanelor pure de albit.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]