Alegeri parlamentare în România, 2024
 | Acest articol sau secțiune este de actualitate. Informațiile se pot schimba rapid odată cu desfășurarea evenimentelor. |
 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
.jpg)
_(cropped).jpg)
.png)
.jpg)
_(cropped).jpg)
Alegerile parlamentare (sau legislative) din România din 2024 vor avea loc pe data de 1 decembrie 2024 și vor determina structura Parlamentului (format din Senat și Camera Deputaților). În urma acestor alegeri, toate cele 136 de locuri din Senat și toate cele 330 de locuri din Camera Deputaților vor fi redistribuite între partidele și alianțele care depășesc pragul electoral de 5%.
Atât mandatul parlamentar, cât și cel prezidențial sunt programate să se încheie la sfârșitul anului 2024. După consultarea grupurilor parlamentare, Guvernul Ciolacu a anunțat că alegerile parlamentare vor avea loc pe 1 decembrie, iar alegerile prezidențiale vor avea loc în jurul aceleași perioade (prima rundă pe 24 noiembrie, a doua rundă pe 8 decembrie). Data alegerilor coincide, de asemenea, cu Ziua Marii Uniri, sărbătoarea națională a României.
Context
[modificare | modificare sursă]Guvernul României după alegerile din 2020 (Guvernul Florin Cîțu) a fost format din 3 partide politice: PNL, USR PLUS și UDMR/RMDSZ. Guvernul Cîțu a devenit guvern minoritar și a fost demis prin moțiune de cenzură în toamna anului 2021, fiind înlocuit de un guvern condus de Nicolae Ciucă, format din partidele PSD, PNL și UDMR/RMDSZ la data de 25 noiembrie 2021.[1]
Președintele Camerei Deputaților a fost Marcel Ciolacu (PSD),[2] iar președinții Senatului au fost Anca Paliu Dragu (USR PLUS) (decembrie 2020–23 noiembrie 2021) și Florin Cițu (PNL) (23 noiembrie 2021–29 iunie 2022).[3] Președinte interimar al Senatului a fost Alina Gorghiu (PNL) din 29 iunie 2022 până în 13 iunie 2023. La 13 iunie 2023, Nicolae Ciucă (PNL) a fost ales în funcția de președinte al Senatului României.[4][5]
Sistem electoral
[modificare | modificare sursă]Atât cei 330 de membri ai Camerei Deputaților, cât și cei 136 de membri ai Senatului sunt aleși în 43 de circumscripții plurinominale, bazate pe cele 41 de județe ale României, Municipiul București și diaspora românească, prin reprezentare proporțională pe liste de partid.[6][7][8][9]
Legea nr. 208/2015 prevede că fiecare circumscripție trebuie să aibă un deputat pentru fiecare 73.000 de locuitori și un senator pentru fiecare 168.000 de locuitori, conform statisticilor colectate de către Institutul Național de Statistică (INS). Circumscripțiile nu pot avea mai puțin de 4 deputați și 2 senatori.
Partidele trebuie să treacă un prag electoral de 5% din votul național sau cel puțin 20% din voturile din patru circumscripții. Alianțele electorale trebuie să treacă un prag mai ridicat, respectiv 8% pentru alianțele cu două partide, 9% pentru cele cu trei și 10% pentru cele cu mai multe.
Sunt alocate locuri suplimentare (în prezent 18) în Camera Deputaților pentru minorități care participă la alegeri și trec un prag mai mic (5% din numărul de voturi necesare pentru a obține un loc în camera inferioară, calculat prin împărțirea numărului de voturi obținut de partide, alianțe și candidați independenți care au trecut pragul la numărul de locuri obținute de aceștia).[10]
| Circumscripții electorale[11][12] | Deputați alocați | Senatori alocați |
|---|---|---|
| București | 29 | 13 |
| Prahova | 12 | 5 |
| Iași, Constanța | 11 | |
| Bacău, Cluj, Dolj, Suceava, Timiș | 10 | 4 |
| Argeș, Bihor, Brașov, Galați | 9 | |
| Mureș | 8 | |
| Neamț | 8 | 3 |
| Arad, Buzău, Dâmbovița, Maramureș, Vaslui | 7 | |
| Botoșani, Hunedoara, Sibiu, Olt | 6 | |
| Vâlcea | 6 | 2 |
| Alba, Bistrița-Năsăud, Brăila, Caraș-Severin, Gorj, Harghita, Ilfov, Satu Mare, Teleorman, Vrancea | 5 | |
| Călărași, Covasna, Giurgiu, Ialomița, Mehedinți, Sălaj, Tulcea | 4 | |
| Diaspora română | 4 |
Calendar electoral
[modificare | modificare sursă]| Dată | Eveniment |
|---|---|
| 10 septembrie | Termenul limită pentru partide de a depune cereri pentru formarea alianțelor electorale. |
| 17 octombrie | Termenul limită pentru a depune listele cu candidați.
Termenul limită pentru românii din străinătate de a se înregistra pentru a vota. |
| 22 octombrie | Stabilirea și depunerea semnelor electorale la Biroul Electoral Central. |
| 30 octombrie | Ordinea în care candidații vor apărea pe buletinul de vot va fi determinată printr-o tragere la sorți aleatorie în fiecare circumscripție. |
| 1 noiembrie | Începutul campaniei electorale pentru Senat și Camera Deputaților. |
| 28 noiembrie | Termenul limită pentru primirea voturilor prin corespondență. |
| 30 noiembrie | Sfârșitul campaniei electorale.
Votarea în secțiile de votare din străinătate începe la ora 7:00, ora locală. |
| 1 decembrie | Votarea în România începe la ora 7:00.
Urnele se închid la ora 21, dar programul poate fi prelungit dacă există cozi până la 23:59. |
Candidați
[modificare | modificare sursă]| Circumscripție electorală | Senat | Camera Deputaților | Populație
2021 |
Prezență | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Număr partide/
independenți |
Număr total
candidați |
Mandate | Număr partide/
independenți |
Număr total
candidați |
Mandate | |||
| Municipiul București | 21 | 202 | 13 | 42 | 493 | 29 | 1.716.961 | 31,16 % |
| Alba | 20 | 54 | 2 | 40 | 149 | 5 | 325.941 | 34,97 % |
| Arad | 21 | 71 | 3 | 40 | 185 | 7 | 410.143 | 29,77 % |
| Argeș | 23 | 87 | 4 | 44 | 223 | 9 | 569.932 | 33,38 % |
| Bacău | 23 | 85 | 4 | 44 | 216 | 10 | 601.387 | 27,95 % |
| Bihor | 21 | 79 | 4 | 41 | 214 | 9 | 551.297 | 37,32 % |
| Bistrița-Năsăud | 19 | 52 | 2 | 37 | 148 | 5 | 295.988 | 31,79 % |
| Botoșani | 19 | 63 | 3 | 39 | 158 | 6 | 392.821 | 28,98 % |
| Brașov | 21 | 80 | 4 | 41 | 227 | 9 | 546.615 | 31,88 % |
| Brăila | 22 | 57 | 2 | 42 | 160 | 5 | 281.452 | 29,68 % |
| Buzău | 18 | 59 | 3 | 42 | 172 | 7 | 404.979 | 34,82 % |
| Caraș-Severin | 19 | 54 | 2 | 39 | 152 | 5 | 246.588 | 29,94 % |
| Călărași | 20 | 54 | 2 | 42 | 140 | 4 | 283.458 | 34,09 % |
| Cluj | 20 | 72 | 4 | 40 | 211 | 10 | 679.141 | 31,60 % |
| Constanța | 19 | 88 | 5 | 41 | 226 | 11 | 655.997 | 31,18 % |
| Covasna | 18 | 50 | 2 | 41 | 124 | 4 | 200.042 | 31,44 % |
| Dâmbovița | 20 | 66 | 3 | 39 | 168 | 7 | 479.404 | 36,82 % |
| Dolj | 21 | 74 | 4 | 41 | 197 | 10 | 599.442 | 33,09 % |
| Galați | 20 | 70 | 4 | 41 | 198 | 9 | 496.892 | 29,77 % |
| Giurgiu | 20 | 56 | 2 | 42 | 149 | 4 | 262.066 | 36,94 % |
| Gorj | 22 | 58 | 2 | 40 | 158 | 5 | 314.684 | 37,30 % |
| Harghita | 18 | 42 | 2 | 39 | 134 | 5 | 291.950 | 37,25 % |
| Hunedoara | 19 | 64 | 3 | 38 | 154 | 6 | 361.657 | 33,04 % |
| Ialomița | 19 | 51 | 2 | 38 | 141 | 4 | 250.816 | 26,21 % |
| Iași | 22 | 100 | 5 | 44 | 254 | 11 | 760.774 | 26,78 % |
| Ilfov | 21 | 58 | 2 | 42 | 161 | 5 | 542.686 | 34,99 % |
| Maramureș | 20 | 66 | 3 | 42 | 187 | 7 | 452.475 | 28,98 % |
| Mehedinți | 20 | 60 | 2 | 42 | 146 | 4 | 234.339 | 42,61 % |
| Mureș | 19 | 74 | 4 | 38 | 183 | 8 | 518.193 | 31,84 % |
| Neamț | 20 | 75 | 3 | 41 | 196 | 8 | 454.203 | 29,09 % |
| Olt | 21 | 66 | 3 | 42 | 165 | 6 | 383.280 | 37,63 % |
| Prahova | 23 | 87 | 5 | 44 | 246 | 12 | 695.117 | 30,13 % |
| Satu Mare | 20 | 50 | 2 | 39 | 144 | 5 | 330.668 | 29,26 % |
| Sălaj | 16 | 54 | 2 | 36 | 136 | 4 | 212.224 | 31,78 % |
| Sibiu | 20 | 63 | 3 | 39 | 161 | 6 | 388.325 | 28,96 % |
| Suceava | 20 | 72 | 4 | 41 | 205 | 10 | 642.551 | 36,93 % |
| Teleorman | 21 | 54 | 2 | 41 | 143 | 5 | 323.544 | 37,61 % |
| Timiș | 22 | 85 | 4 | 43 | 242 | 10 | 650.533 | 30,56 % |
| Tulcea | 19 | 50 | 2 | 40 | 132 | 4 | 193.355 | 27,67 % |
| Vaslui | 19 | 61 | 3 | 41 | 172 | 7 | 374.700 | 23,55 % |
| Vâlcea | 21 | 53 | 2 | 43 | 160 | 6 | 335.312 | 32,97 % |
| Vrancea | 20 | 45 | 2 | 40 | 138 | 5 | 341.861 | 33,88 % |
| Diaspora | 17 | 51 | 2 | 38 | 140 | 4 | 251.202 | - |
Sondaje de opinie
[modificare | modificare sursă]În graficul de mai jos (actualizat până în noiembrie 2024) se regăsesc sondajele de opinie aferente următoarelor alegeri parlamentare/legislative care vor avea loc la data de 1 decembrie 2024:
Lista partidelor politice și alianțelor electorale competitoare
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Digi24. „Cum arată Guvernul Ciucă. Rotativă în 2023 pentru premier și trei ministere. Premierul desemnat, prima ședință cu miniștrii propuși”. Digi24. Accesat în .
- ^ Digi24. „Marcel Ciolacu este noul președinte al Camerei Deputaților”. Digi24. Accesat în .
- ^ Digi24. „Florin Cîțu a demisionat de la șefia Senatului: Ciucă mi-a cerut demisia. Cel mai tare am supărat PSD”. Digi24. Accesat în .
- ^ „VIDEO Nicolae Ciucă a fost ales în funcția de președinte al Senatului”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ „BREAKING Nicolae Ciucă a demisionat din funcția de premier: A venit momentul în care îmi închei activitatea de prim-ministru al României / Ne-am propus ca până joi să avem noul guvern învestit”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ „Când vor avea loc alegerile în 2024. PSD și PNL au stabilit data localelor, bătălia se dă pentru prezidențiale simultan cu parlamentare”. Digi24.ro. . Accesat în .
- ^ Ioana Hurdea (). „PSD si PNL s-au inteles: Comasare pe 9 iunie, prezidentiale in toamna, parlamentare pe 8 decembrie. Declaratiile lui Ciolacu”. Aktual24.ro. Accesat în .
- ^ en „ROMANIA (Camera Deputatilor), Electoral system”. Inter-Parliamentary Union (în engleză).
- ^ „ARTICOLUL 63 - Durata mandatului”. Constituția României. Camera Deputaților. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Art 56 Candidaturile | Lege 208/2015 actualizată 2024”. Lege5. Accesat în .
- ^ Ionela Gavril (). Anca Pandea, ed. „Evoluția sistemului de vot în România, la alegerile parlamentare de după 1989”. AGERPRES. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ en „ROMANIA (Senatul), Electoral system”. Inter-Parliamentary Union (în engleză).
- ^ Narcis George Matache (). „Top 30 partide politice din România”. The New Federalist.
- ^ „Grupuri parlamentare”. Senatul României. Accesat în .
- ^ „Grupuri parlamentare”. Camera Deputaților din România. Accesat în .
- ^ Anghel, Dan (). „Care este programul politic al AUR. Partid conservator care vrea educație sexuală pentru adolescenți”. Adevărul. Arhivat din original la .
- ^ „Unde ne duce goana după AUR? De ce au votat românii un partid de extremă dreapta?”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Romanian opposition takes narrow lead after election
- ^ Ce este, de unde vine și ce vrea AUR, partidul de extremă dreapta care a ajuns de la puțin peste zero la pragul electoral
- ^ Spotmedia.ro. „Cum a crescut AUR în Frății ortodoxe tolerate de Biserică, așa cum BOR l-a tolerat și pe Zelea Codreanu. Manipulările via Sputnik și pericolul real - Interviu”. Accesat în .
- ^ Ziarul Financiar (). „Cine este AUR, partidul venit de nicăieri care ar putea intra în Parlament. Ce spunea George Simion, fondatorul partidului, în urmă cu câteva zile: Noi suntem legați de micul producător, de țăranul român. Prima lege pe care am da-o ar fi protejarea capitalului român pentru agricultori”. Ziarul Financiar. Accesat în .
- ^ „VIDEO REPER a lansat „Platforma pentru democrație, prosperitate și progres". Ce partide reunește - HotNews.ro”. . Accesat în .
- ^ „OFICIAL Dacian Cioloș a demisionat din USR, alături de alți patru europarlamentari. Ei lansează Partidul REPER”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ „Reprezentanții Alianței Forțelor de Dreapta și-au depus, la BEC, candidaturile pentru alegerile parlamentare”. . Accesat în .
- ^ „Noul partid al lui Ludovic Orban s-ar putea numi Forța Liberală - surse”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ „Un grup de 41 de liberali susține că Orban trebuie numit premier. „El are calitățile necesare pentru a fi desemnat"”. Mediafax.ro. Accesat în .
- ^ „SCRISOARE OFICIALĂ 41 de parlamentari PNL cer nominalizarea lui Ludovic Orban ca premier și refacerea coaliției cu USR și UDMR / Un deputat susține că nu a semnat documentul”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ a b „Partidul Ecologist Român (PER)”. votez.info. Accesat în .
- ^ a b „Partidul România Mare (PRM)”. votez.info. Accesat în .
- ^ Andrei Tiut. „Strategiile PRM de maximizare a capitalului electoral (1996-2005)”. Sfera Politicii. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ en George Jiglău; Sergiu Gherghina. „The Ideological Institutionalization of the Romanian Party System” (în engleză). Accesat în .
- ^ „PRM vrea să obțină 13% la viitoarele alegeri, la nivel național”. Monitorul Cluj. .