Sari la conținut

Corupția în România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Parte dintr-o serie despre
Corupție
Protestatari cerând oprirea actelor de corupție în România
Harta mondială a nivelului de corupție, măsurată conform Indicelui de Percepție a Corupției de către Transparency International. Țările colorate în albastru înregistrează un nivel scăzut de corupție, iar cele în roșu înregistrează un nivel ridicat de corupție. Conform acestui indice al corupției, România se poziționa în 2016 pe locul 57. Cel mai scăzut nivel de corupție s-a înregistrat în Noua Zeelandă, Danemarca, Finlanda, și Suedia.[1]

Corupția în România este o problemă majoră și persistentă care afectează multiple sectoare esențiale, precum administrația publică, justiția, sănătatea și educația.[2][3] Deși au existat eforturi semnificative de combatere a acestui fenomen, percepția publică și evaluările internaționale indică în continuare un nivel ridicat de corupție.[4][5]

În 2024, Comisia Europeană a publicat un raport privind statul de drept în România, evidențiind că sectorul achizițiilor publice rămâne deosebit de vulnerabil la corupție. Raportul menționează că 35% dintre companii au raportat că au fost împiedicate să câștige licitații publice din cauza corupției.[4] De asemenea, 94% dintre companiile din România consideră fenomenul corupției larg răspândit, iar 71% îl văd ca pe o problemă majoră în desfășurarea afacerilor.[4][6]

Indicele de percepție a corupției din 2025 (publicat în 2026), realizat de Transparency International, plasează România pe locul 25 în Uniunea Europeană și pe locul 70 (din 182 de țări) la nivel global, cu un scor de 45/100.[7] Scorul a scăzut cu un punct din anul 2024.

Eforturile de combatere a corupției includ implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2021-2025 și activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA).[8]

Corupția rămâne o amenințare recunoscută la adresa securității naționale, fiind clasificată ca atare de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) încă din 2006.[9][10][11]

Pentru a aborda această problemă, sunt necesare eforturi susținute în domenii precum transparența în administrația publică, reforma sistemului judiciar și educația anticorupție. Implicarea societății civile și a mediului de afaceri în combaterea corupției este, de asemenea, considerată esențială.[12]

Istorie

[modificare | modificare sursă]

Perioada comunistă

[modificare | modificare sursă]

În perioada comunistă, înainte de 1989, corupția în România era endemică, dar reprimată selectiv. Practici precum „atențiile” sau furturile mici de la stat erau tolerate tacit ca mod de supraviețuire.[13][14] Elitele partidului, inclusiv în cercul lui Nicolae Ceaușescu, beneficiau de privilegii sistemice. Un caz notabil este cel al gestionarului Ștefănescu – executat pentru deturnări masive.[15] Percepția publică actuală, reflectată în sondaje recente, indică faptul că 65% dintre români consideră corupția mai redusă atunci decât azi.[16]

Perioada de tranziție

[modificare | modificare sursă]

După Revoluția din 1989, corupția a explodat în anii '90 prin privatizări frauduloase, jocuri piramidale[17] și scandaluri majore precum Caritas, Țigareta sau Flota.[18][19] În anii 2000, presiunile pentru aderarea la UE au dus la crearea PNA (2002),[20] transformată în DNA (2005). Evoluția Indicelui de Percepție a Corupției de la Transparency International a prezentat o stagnare, de la scoruri joase în anii '90 (sub 30/100),[21][22] la circa 46/100 în 2024-2025, România rămânând sub media UE (62/100), cu progrese în corupția mare, dar persistență la nivel mediu.[23]

Corupția în armată

[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Corupția în Armata Română

Corupția în structurile militare este o amenințare semnificativă la adresa securității și siguranței naționale și afectează profesionalismul militar, eficiența operațională și capacitatea de descurajare.[24] Acest fenomen se manifestă prin deturnări de fonduri, achiziții publice viciate, abuzuri în logistică și fraudă cu resurse destinate înzestrării.

În 2024-2025, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a derulat programe majore de înzestrare cu bugete de miliarde de euro (ex. achiziții prin instrumentul european SAFE, estimat la 17 miliarde euro, și modernizări naționale precum drone Watchkeeper X).[25][26]

Cazuri notabile

[modificare | modificare sursă]
  • Octombrie 2025: Percheziții DNA la Spitalul Militar Central București, vizând-o pe generalul Florentina Ioniță-Radu (prima femeie comandant) pentru abuz în serviciu și fraude cu fonduri europene (proiecte fictive, prejudicii de milioane lei).[27]
  • Februarie 2025: Generalul-locotenent Cătălin Ștefăniță Zisu (comandant logistic) pus sub control judiciar pentru abuz în serviciu, ulterior trecut în rezervă.[28]
  • Noiembrie 2025: Tentativă de mită de 1 milion euro către ministrul Apărării pentru contracte Romtehnica.[29]

Consecințele corupției în armată

[modificare | modificare sursă]

Efectele corupției în armată includ:

  • Echipamente substandard sau inadecvate pentru nevoile operaționale
  • Întârzieri în modernizarea și reforma armatei
  • Demoralizarea personalului militar și exodul profesioniștilor
  • Erodarea încrederii publice în capacitatea de apărare a țării.[30]

Un exemplu istoric relevant este situația armatei române la începutul Primului Război Mondial. În ciuda alocărilor bugetare semnificative, corupția a dus la o pregătire inadecvată a armatei. Generalul Iliescu, devenit simbolul incompetenței și corupției, s-a îmbogățit rapid în urma „echipării” armatei.[31]

Corupția în sănătate

[modificare | modificare sursă]

Corupția în sistemul sanitar rămâne o problemă majoră și persistentă, cu estimări oficiale indicând sume implicate de ordinul milioanelor de euro în ultimii ani,[32] prin achiziții publice frauduloase, mită informală și deturnări de fonduri. Fenomenul este agravat de lipsa transparenței în licitații și de vulnerabilități structurale.[33][34]

Un aspect îngrijorător este legătura cu malpraxisul medical: multe cazuri ies la iveală când pacienții sau familiile cer restituirea „șpăgii” pentru tratamente necorespunzătoare.[35] Salariile mici și condițiile precare împing medicii spre venituri neoficiale, contribuind la exodul masiv al personalului medical (mii de profesioniști emigrează anual).[36]

În achiziții publice, mita poate atinge 5-20% din valoarea contractelor, ducând la echipamente substandard sau medicamente expirate (ex. pierderi de milioane de lei raportate de Curtea de Conturi în 2025).[37] Cazuri recente includ:

  • Condamnări definitive în octombrie 2025 la Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău (mită pentru lucrări de reparații).[38]
  • Percheziții DNA în octombrie 2025 la DSP Brașov și spitale asociate (suspecte de mită și informații confidențiale).[39]

Consecințele corupției în sănătate

[modificare | modificare sursă]

Corupția cauzează acces inegal la servicii medicale, pacienții vulnerabili fiind cei mai afectați. Lipsa transparenței crește costurile și riscurile pentru sănătatea publică (echipamente inferioare, medicamente expirate).[40] Exodul medicilor agravează criza forței de muncă, iar încrederea în sistem scade dramatic. Pe termen lung, contribuie la vulnerabilități naționale, inclusiv în contextul investițiilor UE (PNRR sănătate).[41][34]

Corupția în învățământ

[modificare | modificare sursă]

Corupția în sistemul educațional românesc afectează grav calitatea și echitatea, manifestându-se prin mită pentru note/examene, fraudă la evaluări naționale, nepotism în numiri și favoritisme la admitere.

Un exemplu este cazul profesorului Ovidiu Marius Tirlogeanu, condamnat la cinci ani și opt luni de închisoare pentru trafic de influență și luare de mită, implicat în fraudarea examenului de bacalaureat din 2014.[42] De asemenea, Florin Constantin Enache, un profesor din Onești, a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru luare de mită, fiind prins în flagrant în timp ce primea 350 de lei de la doi elevi în august 2012.[43]

Cazuri mai vechi includ condamnări pentru fraudă la Bacalaureat (ex. Ovidiu Marius Tirlogeanu – 5 ani și 8 luni în 2014; alții din 2012-2014).[44] În 2025, sesiunile Bacalaureat au înregistrat zeci de eliminări pentru fraudă (ex. 64-69 candidați în sesiunile principale, plus tentative cu dispozitive).[45] Raportul OCDE „Education at a Glance 2025” și analize asociate subliniază corupția ca factor în abandon școlar ridicat și scădere a încrederii în diplome.[46]

Consecințele corupției în învățământ

[modificare | modificare sursă]

Corupția scade standardele academice, depreciază valoarea diplomelor și dezavantajează elevii onești. Raportul OCDE 2024/2025[47][48] evidențiază impactul asupra integrității sistemului care contribuie la abandon școlar (32% la liceu în unele grupe) și șomaj.[49] Pe termen lung, afectează dezvoltarea societății, inovația și competitivitatea economică.

Corupția în justiție

[modificare | modificare sursă]

Corupția în sistemul judiciar românesc rămâne o problemă gravă, afectând profund integritatea, independența și încrederea publică în justiție. Aceasta se manifestă prin tergiversări intenționate, prescripții masive și influențe externe, ducând la blocarea dosarelor de mare corupție.[50][51]

Au fost înregistrate cazuri notabile în rândul avocaților, precum Florin Costiniu, Doru Boștină, Cătălin Vasilățeanu și Mircea Tiba, condamnați definitiv pentru corupție, dar care au continuat să practice avocatura.[52][53] Conform Legii avocaturii (Legea 51/1995), o condamnare definitivă pentru infracțiune intenționată care afectează prestigiul profesiei ar trebui să ducă la excludere, însă Consiliul Baroului evaluează discreționar impactul.

Magistrații sunt suspendați imediat la inițierea acțiunii penale și excluși definitiv la condamnare.[54] Un caz emblematic este cel al Veronicăi Cîrstoiu, fostă judecătoare la Curtea de Apel București, condamnată în 2016 la șapte ani de închisoare pentru mită de aproximativ 630.000 de euro de la Dinel Staicu.[55] În ultimii 10-15 ani, peste 100 de magistrați au fost cercetați și condamnați pentru corupție.[56]

Pe 9 decembrie 2025, platforma Recorder a publicat documentarul „Justiție capturată” (realizat de Andreea Pocotilă și Mihai Voinea), difuzat ulterior pe TVR1 pe 10 decembrie 2025, cu audiență record (vârf de peste 380.000 telespectatori, una dintre cele mai mari din anul 2025).[57]

Documentarul prezintă mărturii de la magistrați (actuali și foști) despre îngroparea sistematică a dosarelor de corupție prin tergiversări, schimbări de completuri, interpretări formaliste și prescripție.[58] Acuzațiile vizează un grup restrâns de magistrați influenți (ex. Lia Savonea, președinta ÎCCJ) și posibile coabitări cu politicieni.[59] Documentarul a devenit viral (peste 2 milioane vizualizări online) și a declanșat proteste masive în București, Cluj, Iași, Timișoara și alte orașe (mii de participanți, lozinci precum „Justiție, nu corupție!” și „Fără prescripție pentru corupție!”).[60][61]

Consecințele corupției în justiție

[modificare | modificare sursă]

Faptele de corupție erodează grav încrederea publică în sistem, ducând la percepția că justiția este „capturată” de interese politice sau economice.

Corupția demobilizează magistrații onești, creând o atmosferă de frică (prin Inspecția Judiciară sau presiuni ierarhice), scăzând moralul și standardele etice. Instituțiile devin ineficiente, reformele sunt blocate, iar justiția devine manipulabilă de grupuri de interese.

Pe termen lung, aceasta afectează securitatea națională, investițiile străine și democrația, amplificând polarizarea socială (ex. protestele din decembrie 2025). Prescripția masivă (peste 9.635 dosare închise între 2022-2025) anulează eforturi anticorupție anterioare.[62]

Combaterea corupției

[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Lista dosarelor de corupție din România

Direcția Națională Anticorupție (DNA) este principala instituție responsabilă cu combaterea corupției în România. Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție a fost adoptată pentru a întări cadrul legal în acest domeniu.[63]

În 2024, DNA a obținut 391 condamnări definitive, în ciuda dificultăților structurale precum posturile vacante și volumul mare de muncă.[64] Totuși, fenomenul prescripției a eclipsat aceste rezultate, ducând la închiderea a mii de dosare — aproximativ 9.635 între 2022 și 2025, conform raportului Departamentului de Stat al SUA.[62]

Strategia Națională Anticorupție 2021-2025 s-a încheiat la finele anului 2025.[65]

Pe 29 mai 2025, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că declarațiile de avere și interese ale funcționarilor publici, inclusiv informațiile referitoare la bunurile și veniturile soților și rudelor acestora, nu mai trebuie să fie accesibile publicului.[66] Decizia a fost criticată de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care a descris-o drept un obstacol pentru transparența guvernamentală și un regres în ceea ce privește agenda anticorupție a președintelui în funcție, Nicușor Dan.[67]

În ciuda acestor eforturi, provocările persistă. Comisia Europeană a evidențiat că sectorul achizițiilor publice din România rămâne vulnerabil la corupție. În plus, recent s-au deschis două dosare penale privind magistrați acuzați de corupție.[68][69]

În politică

[modificare | modificare sursă]

Politica românească rămâne marcată de cazuri de corupție, cu un accent crescut pe prescripție și tergiversări în 2025.[70][71] Scandalurile recente au erodat încrederea publică.[72][73]

Cazuri notabile

[modificare | modificare sursă]
  • 2023: Primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș — condamnat definitiv la 5 ani de închisoare pentru luare de mită și abuz în serviciu.[74]
  • 2022-2023: Cristian Popescu Piedone (Sector 5 București) — condamnat inițial în dosarul Colectiv, eliberat condiționat în 2023.[75]
  • 2022: Fostul primar al Iașiului, Gheorghe Nichita — condamnat definitiv la 5 ani pentru corupție.[76]

În 2025, investigații au vizat cazuri precum mită în Portul Constanța și alte achiziții locale, multe afectate de prescripție.[77][78]

Consecințe administrative

[modificare | modificare sursă]

Legea administrației publice locale prevede încetarea de drept a mandatului în caz de condamnare definitivă.[79]

Politicieni de rang înalt condamnați

[modificare | modificare sursă]

În perioada 2020-2024, aproximativ 30 de politicieni de rang înalt (foști miniștri, parlamentari) au primit condamnări definitive, cu distribuție echilibrată între partide majore.[80][81]

Reacții internaționale

[modificare | modificare sursă]

Comisia Europeană (raport iulie 2025)[82] apreciază rezultatele pozitive ale DNA în corupția la nivel înalt, dar critică prescripția masivă și vulnerabilitățile locale. MCV s-a încheiat, dar monitorizarea continuă prin rapoarte anuale privind statul de drept.[83]

Opinia publică

[modificare | modificare sursă]

Sondaje recente (2025) indică o percepție negativă persistentă: majoritatea românilor văd corupția ca problemă gravă, amplificată de scandalurile judiciare și prescripții.[84] Protestele din decembrie 2025 reflectă nemulțumirea față de „justiția capturată” și stagnarea reformelor.[85]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „Indicele de Percepție al Corupției - tabel oficial 2016”. . Accesat în . 
  2. ^ „Transparency International Romania”. Transparency International Romania. Accesat în . 
  3. ^ „Corupția în România | Care sunt cele mai corupte instituții și câți români ar da șpagă”. euronews.ro: Știri de ultimă oră, breaking news, #AllViews. . Accesat în . 
  4. ^ a b c „Comisia Europeană a publicat raportul privind statul de drept în România 2024. Achizițiile publice, "vulnerabile la corupție"”. Știrile ProTV. Accesat în . 
  5. ^ „Lupta anticorupție din România, evaluată la nivel „satisfăcător" în ultimul raport GRECO. Ce măsuri trebuie implementate până în 2025”. www.digi24.ro. . Accesat în . 
  6. ^ Hurdea, Ioana (). „Eurobarometrul coruptiei pe 2024, rezultate dezastruoase pentru Romania: ultimul loc in Europa, mai mult de jumatate dintre companiile romanesti se plang de coruptie si nepotisme”. Aktual24. Accesat în . 
  7. ^ „Romania” (în engleză). Transparency.org. . Accesat în . 
  8. ^ „HOTARARE 1269 17/12/2021 - Portal Legislativ”. legislatie.just.ro. Accesat în . 
  9. ^ „Corupția - amenințare la adresa securității naționale: avanscena autoritaristă, noul comunism global”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  10. ^ „Șeful SRI: Corupția este o amenințare la adresa securității naționale” (în Romanian). jurnalul.ro. Accesat în . 
  11. ^ „George Maior (SRI): Coruptia este o amenintare la adresa securitatii nationale - HotNews.ro”. . Accesat în . 
  12. ^ „COMBATEREA CORUPTIEI ÎN ROMÂNIA” (PDF).  line feed character în |titlu= la poziția 21 (ajutor)
  13. ^ „Fantomele lui Ceausescu - HotNews.ro”. . Accesat în . 
  14. ^ Felseghi, Bianca. „INTERVIU. „Comunismul a transformat corupția într-un mod de viață indispensabil supraviețuirii și a șters granițele morale din mințile multora dintre noi"” (în engleză). pressone.ro. Accesat în . 
  15. ^ „Cine a fost autorul celei mai mari escrocherii înregistrate în comunism. Povestea din spatele celebrului film românesc „Secretul lui Bachus"”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  16. ^ „IULIE 2025: Sondaj de opinie INSCOP Research: Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei | Membru ESOMAR”. Accesat în . 
  17. ^ „6 milioane de români păcăliți de mirajul îmbogățirii, după Revoluție. Evoluția sistemului bancar după „Caritas" și „FNI"”. Știrile ProTV. Accesat în . 
  18. ^ „Cele mai mari dosare de corupţie din anii '90”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  19. ^ „Corupția din România, din 1989 până astăzi. Cum s-a răspândit flagelul în toate instituțiile statului”. Știrile ProTV. Accesat în . 
  20. ^ „Povestea de succes a DNA – DW – 28.09.2022”. dw.com. Accesat în . 
  21. ^ „Indicele de Perceptie a Coruptiei”. 
  22. ^ „Romania Corruption Index & Rank 2025 | Take-profit.org” (în engleză). Take-Profit. Accesat în . 
  23. ^ agerpres.ro. „România, sub media UE, după Indicele de Percepție a Corupției (analiză)”. agerpres.ro. Accesat în . 
  24. ^ Șerban, Elena (). „Cum funcționa caracatița din Armata Română. Prejudicii de 8.2 milioane de lei”. MediaFLUX.ro. Accesat în . 
  25. ^ Amariei, Cezar (), „Ce întrebări ridică SAFE, programul de înzestrare militară a României de 17 miliarde de euro. Proceduri neclare de selecție sau contestație”, Europa Liberă România, accesat în  
  26. ^ „Drone Watchkeeper X în dotarea armatei României: Investiție de 400 de milioane de dolari în securitate”. Mediafax. . Accesat în . 
  27. ^ „Percheziții DNA la Spitalul Militar. Este vizată Florentina Ioniță, șefa unității. Care sunt acuzațiile din dosar - HotNews.ro”. . Accesat în . 
  28. ^ Ardelean, Adrian (), „Generalul Cătălin Zisu, sub control judiciar după perchezițiile DNA la departamentul de Logistică al Armatei, într-un dosar de corupție”, Europa Liberă România, accesat în  
  29. ^ „Direcția Națională Anticorupție - comunicat”. www.dna.ro. Accesat în . 
  30. ^ „Adio, arme! Armata României în fața celui mai mare val de demisii”. recorder.ro. . Accesat în . 
  31. ^ „Cum au împins România aproape de dezastru corupția și incompetența politicienilor, în pragul Primului Război Mondial”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  32. ^ „Direcția Națională Anticorupție - comunicat”. www.dna.ro. Accesat în . 
  33. ^ Nume (). „Corupția din Sănătate, o boală care poate fi vindecată | Romania Libera”. Romanialibera.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ a b „[PDF] CORUPȚIA ÎN SISTEMUL PUBLIC DE SĂNĂTATE”. 
  35. ^ Juridice, Societatea de Stiinte (). „Malpraxis medical: Aspecte teoretice între drepturile pacientului și răspunderea medicului”. JURIDICE.ro. Accesat în . 
  36. ^ „Cauzele exodului medicilor: salariile neatractive, condiţiile de muncă şi lipsa oportunităţilor profesionale”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  37. ^ „Curtea de Conturi”. www.curteadeconturi.ro. Accesat în . 
  38. ^ Bacau, Ziarul de (). „Condamnări definitive în dosarul de corupție de la Spitalul TBC. Cum a închis DNA Bacău cercul șpăgii”. Ziarul de Bacău. Accesat în . 
  39. ^ „Percheziții DNA la sediul DSP Brașov. Șefa instituției, suspectată că avertiza spitalele când urmează controale - HotNews.ro”. . Accesat în . 
  40. ^ Cauliuc, Luminița (). „Corupția în sănătate afectează cei mai vulnerabili oameni”. Ziarul de Gardă. Accesat în . 
  41. ^ „România este pe locul întâi în Europa la corupția din sistemul sanitar. Creșterea salariilor nu a înlăturat șpaga”. Știrile ProTV. Accesat în . 
  42. ^ „Profesor condamnat la închisoare cu executare, pentru că a luat mită la Bacalaureat”. Antena3.ro. . Accesat în . 
  43. ^ „Profesor condamnat la trei ani de închisoare cu”. Romaniatv.net. . Accesat în . 
  44. ^ „Fraude la BAC: Un profesor din Tulcea, condamnat la 5 ani si 8 luni inchisoare cu executare pentru luare de mita”. www.jurnalulbtd.ro. Accesat în . 
  45. ^ „Zeci de candidați au fost eliminați din Bacalaureat pentru fraudă. Cât a fost rata de participare”. Știrile ProTV. Accesat în . 
  46. ^ Ofițeru, Andreea (), „Starea educației din România: 16% dintre copiii români de 6–14 ani nu sunt înscriși la școală. La liceu, abandonul școlar crește la 32%”, Europa Liberă România, accesat în  
  47. ^ „România este parte a raportului anual OCDE „Education at a Glance" pentru al treilea an consecutiv: ediția 2025 a fost lansată astăzi, 9 septembrie | Ministerul Educației și Cercetării”. www.edu.ro. Accesat în . 
  48. ^ „Educația – unul dintre principalele sectoare afectate de corupție în România, în condițiile în care sectorul are nevoie de resurse suplimentare, pentru întărirea oportunităților de muncă și reducerea sărăciei – Raport OCDE privind situația economică a României – Edupedu.ro”. . Accesat în . 
  49. ^ „Raport OECD: 16% dintre copii și peste 32% dintre adolescenții din România nu merg la școală”. www.digi24.ro. . Accesat în . 
  50. ^ Otopeanu, Cristian (). „Reuters scrie despre justiția din România, una dintre cele mai corupte țări din Uniunea Europeană”. Libertatea. Accesat în . 
  51. ^ Dotto, Redacția (). „„Justiție capturată": Dezvăluirile Recorder zguduie sistemul judiciar. Mărturiile sunt de o gravitate fără precedent, protest anunțat în fața CSM”. DOTTO TV. Accesat în . 
  52. ^ „Romania, raiul avocaților condamnați penal care continuă să profeseze”. www.costelgilca.ro. Accesat în . 
  53. ^ „Romania, raiul avocaților condamnați penal. Cateva cazuri emblematice cu avocați condamnați definitiv, dar care pledează în continuare în instanță. Ce zice Baroul în cazul Florin Costiniu - Anticoruptie - HotNews.ro” (în en). Anticoruptie.hotnews.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  54. ^ „LEGE 303 15/11/2022 - Portal Legislativ”. legislatie.just.ro. Accesat în . 
  55. ^ „Fosta judecătoare Veronica Cîrstoiu, condamnată definitiv la șapte ani de închisoare - Anticorupție - HotNews.ro” (în en). Anticoruptie.hotnews.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  56. ^ „În 10 ani, "peste 100 de magistraţi cercetaţi pentru corupţie"”. romania-actualitati.ro. Accesat în . 
  57. ^ „Documentarul Recorder: Cum au descoperit tinerii că există TVR - HotNews.ro”. . Accesat în . 
  58. ^ Libertatea, Redacția (). „Documentarul Recorder: Justiție capturată. Judecători schimbați, prescriere și anchete clasate”. Libertatea. Accesat în . 
  59. ^ „Magistrații iau atitudine în fața influenței Liei Savonea. Zeci de judecători și procurori se solidarizează cu Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu”. 
  60. ^ Rl, Rfe / (), „Proteste la București și Cluj după documentarul Recorder și replica conducerii Curții de Apel București împotriva dezvăluirilor din sistem”, Europa Liberă România, accesat în  
  61. ^ „„Hoții prinși, nu prescriși". Sute de oameni au protestat în fața CSM după documentarul Recorder și au cerut demisii: „Afară cu voi, Recorder suntem noi!" - HotNews.ro”. . Accesat în . 
  62. ^ a b „Raport al Departamentului de Stat al SUA: Investitorii s-au plâns atât de corupția guvernamentală, cât și de cea din mediul de afaceri din România”. Mediafax. . Accesat în . 
  63. ^ „LEGE nr. 78 din 8 mai 2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție”. www.dna.ro. Accesat în . 
  64. ^ „Reacția DNA la Raportul Comisiei Europene. Priorități în „domeniile cu risc ridicat": administrația centrală și locală, sectorul energetic, sănătatea și achizițiile publice”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  65. ^ „SNA 2026 - 2029 - Implementare Strategia Națională Anticorupție”. Infomed Pro. . Accesat în . 
  66. ^ Garvey, Matthew (). „Ce averi au judecătorii CCR care au decis secretizarea declarațiilor de avere. Cel mai sărac are venituri de zeci de mii de euro anual”. Digi 24. Arhivat din original la . Accesat în . 
  67. ^ Tarnovschi, Alin (). „Cristian Tudor Popescu acuză CCR de „atentat la siguranța națională" și lansează o provocare pentru Nicușor Dan”. Libertatea. Accesat în . 
  68. ^ „Procurorul general: Sunt două dosare de corupție în magistratură în care suspecții magistrați au fost inculpați”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  69. ^ „Analiză: Restaurația din justiție, sprijinită de UE? – DW – 29.07.2024”. dw.com. Accesat în . 
  70. ^ „Bolojan crede că faptele de corupție gravă nu ar trebui să se prescrie”. www.digi24.ro. . Accesat în . 
  71. ^ „A patra zi de manifestații pentru independența justiției. Mii de români au protestat în București și în alte orașe”. www.digi24.ro. . Accesat în . 
  72. ^ „Scandal într-o comună unde au fost organizate alegeri de trei ori în 2 ani. Oamenii sunt revoltați și refuză să mai meargă la vot”. www.digi24.ro. . Accesat în . 
  73. ^ „Direcția Națională Anticorupție - comunicat”. www.dna.ro. Accesat în . 
  74. ^ Ardelean, Adrian (), „Primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, a fost dat în urmărire generală”, Europa Liberă România, accesat în  
  75. ^ Ofițeru, Andreea; Costiță, George (), „Dosarul „Colectiv". Fostul primar Piedone, achitat după ce a stat un an în închisoare, va fi repus în funcție”, Europa Liberă România, accesat în  
  76. ^ „Fostul primar al Iașului, Gheorghe Nichita, condamnat pentru că și-a spionat amanta, ar putea fi eliberat condiționat”. www.digi24.ro. . Accesat în . 
  77. ^ „Direcția Națională Anticorupție - comunicat”. www.dna.ro. Accesat în . 
  78. ^ „Doi dintre inculpații din Dosarul Portul, care au recunoscut tot la DNA, și-ar putea afla azi condamnările! Iată despre cine este vorba. Emoții mari la Tribunalul Constanța”. ziarulamprenta.ro. . Accesat în . 
  79. ^ Systems, Indaco, „Suspendarea şi încetarea mandatului de ales local | Codul administrativ actualizat 2023”, Lege5, accesat în  
  80. ^ „Rezultate DNA”. www.dna.ro. Accesat în . 
  81. ^ „Poza marilor fugari ai României. Lista condamnaților pe care autoritățile nu reușesc să-i aducă în țară să-și execute pedepsele este tot mai lungă - HotNews.ro”. . Accesat în . 
  82. ^ „Raport Comisia Europeană” (PDF). 
  83. ^ „Comisia Europeană recomandă ridicarea MCV. După 15 ani de monitorizări, raportul este pozitiv”. euronews.ro: Știri de ultimă oră, breaking news, #AllViews. . Accesat în . 
  84. ^ „Date îngrijorătoare despre percepția românilor asupra societății. Remus Ștefureac: Consecințele ar putea deveni de necontrolat”. www.digi24.ro. . Accesat în . 
  85. ^ „Romania in turmoil over judicial corruption revelations – DW – 12/12/2025” (în engleză). dw.com. Accesat în . 

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]

Vezi și

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Corupția_în_România&oldid=17488895