Volt Europa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Volt Europa
Logo Volt Europa.svg
Președinte Valerie Sternberg
Reinier van Lanschot
Trezorier Mihaela Sirițanu
Înființat 29 martie 2017
Sediu Belgia
Ideologie oficială Federalism european[1][2]
Liberalism social[3]
Progresism[4]
Poziție politică Centru[5] spre Centru-stânga[6]
Grup europarlamentar Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană
Culori oficiale      Violet
Parlamentul European
1 / 705
Prezență online volteurope.org

Volt Europa (abreviat Volt) este o mișcare politică europeană, care servește, de asemenea, drept o structură paneuropeană pentru partidele naționale afiliate în statele membre ale Uniunii Europene. Volt este un partid care dorește federalizare uniunii și care candidează pe baza unui manifest comun la nivel european, referitor la teme precum încălzirea globală, terorismul, migrația, inegalitatea economică sau impactul tehnologiei asupra pieții muncii.

La alegerile europarlamentare din 2019, Volt a candidat în 8 state membre, dintre care a reușit să obțină un mandat de eurodeputat în Germania.[7]

Ideologii[modificare | modificare sursă]

Volt a auto-definit în 2018 „Provocările fundamentale 5 + 1”:[8]

  1. Stat inteligent - digitalizarea serviciilor publice
  2. Renașterea economică - un amestec de modele economice circulare, verzi și albastre
  3. Egalitatea socială - drepturile omului, egalitatea de șanse și de gen și toleranța diferențelor culturale
  4. Balanța globală - Uniunea Europeană ca mare putere, precum SUA sau China
  5. Împuternicerea cetățenilor - o mai mare subsidiaritate cu responsabilitate socială și democrație participativă
  6. +1 Reforma europeană - o Federație a statelor UE, dar responsabilități mai mari pentru regiunile și orașele sale

Din punct de vedere economic, Volt Europa sprijină digitalizarea, investițiile în economia verde și albastră, lupta împotriva sărăciei și inegalităților (de asemenea, prin stabilirea unui salariu minim european), un sistem fiscal european mai unificat și parteneriatele public-private pentru a relansa creșterea economică reduce șomajul; susține, de asemenea, investiții solide în politicile de asistență socială, în special legate de educație și asistență medicală.[8] Pe plan social, Volt susține drepturile anti-sexism, anti-rasism și LGBT+. Instituțional, susține vaste reforme ale Uniunii Europene: o gestionare comună a fenomenelor migratorii, o armată europeană și eurobonduri.[9][10][8] Volt spune că, pe termen lung, relația dintre UE și NATO trebuie revizuită.[11]

În rapoartele mass-media, organizația este descrisă ca având ca scop promovarea democrației la nivelul Uniunii Europene. Aceasta subliniază importanța unei voci europene unite care se face auită în lume.[12] De asemenea, susține ideea unei Federații Europene cu un Parlament European puternic, în care cetățenii să devină chiar centrul democrației europene.[13][14]

Volt se deosebește de alte mișcări pro-europene, cum ar fi Pulse of Europe sau Federaliștii Europeni, deoarece își propune să participe la alegerile europene, locale și naționale prin organizațiile sale subsidiare din statele membre ale UE. Primul său obiectiv major a fost alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019, unde a obținut primul său mandat de eurodeputat - Damian Boeselager.[15][16]

Filiale naționale[modificare | modificare sursă]

Volt cuprinde o rețea de filiale națioanle în toate cele 27 state membre ale Uniunii Europene și înca 2 filiale în Regatul Unit și Elveția.

Filialele naționale care au reușit să înregistreze partide sunt:

  1. Austria
  2. Belgia
  3. Bulgaria
  4. Cehia
  5. Danemarca
  6. Elveția
  7. Franța
  8. Germania
  9. Irlanda
  10. Italia
  11. Luxembourg
  12. Malta
  13. Marea Britanie
  14. Olanda
  15. Portugalia
  16. România
  17. Spania
  18. Suedia

Dintre acestea, mai mulți candidați ai partidului au obținut funcții de consilieri locali: 7 în Italia, 27 în Germania și 3 în Bulgaria.

Volt Germania a fost prima filială înființată și este, de asemenea, cea mai performantă filială. În capitala Bavariei, München, partidul a reușit chiar să formeze o coaliție de guverne împreună cu Verzii și Partidul Social Democrat (SPD) începând cu 2020. În fapt, începând cu anul 2020, Volt și-a propus să participe în alegerile tuturor statelor membre.

În luna martie a anului 2021, Volt a participat în primele sale alegeri naționale - alegerile parlamentare din Țările de Jos. Volt Olanda a câștigat 3 mandate de deputat, obținând cele mai multe mandate dintre partidele nou înființate și a avut rezultate remarcabile de peste 6% în marile orașe universitare, precum Amsterdam, Rotterdam, Groningen, Utrecht sau Leiden.[17]

O lună mai târziu, Volt Bulgaria a participat, de asemenea, în alegeri parlamentare. Coaliția din care a făcut parte - În picioare! Mafia afară! - a obținut 4,65% din voturi, adică 14 din cele 240 de mandate de parlamentar.[18]

Volt România a fost fondat oficial în data de 19 februarie 2021, prin decizia definitivă a Curții de Apel București.[19][20][21][22][23]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Stagni·Interviews·6 December, Federica; 2018 (). „Time For Change: How Volt Wants To Fix Europe”. Italics Magazine (în engleză). Accesat în . 
  2. ^ Teffer, Peter (). 'Pan-European' Volt and DieM25 manage one MEP each”. EU Observer (în engleză). Accesat în . 
  3. ^ Nordsieck, Wolfram (). „European Union”. Parties and Elections in Europe (în engleză). Accesat în . 
  4. ^ Essler, Brett (). „Just Do It: How two SIPA alumni founded a new European political party—and won”. School of International and Public Affairs (în engleză). Columbia University. Accesat în . 
  5. ^ Boucart, Théo (). „Germany: Faithful Reflection Of European Electoral Tendencies?”. The New Federalist (în engleză). Young European Federalists. Accesat în . 
  6. ^ Forthomme, Claude (). „Volt Europa: An Electric Jolt to Wake Up Europe”. Impakter (în engleză). Accesat în . 
  7. ^ „2019 European election results – National results: Germany” (în engleză). Accesat în . 
  8. ^ a b c „Volt Europa – Vision”. volteuropa.org (în engleză). Accesat în . 
  9. ^ „Otto e Mezzo – Giù le mani dall'Europa”. la7.itf (în italiană). Accesat în . 
  10. ^ „Volt Europa si candida in sette Paesi e punta a 25 deputati”. Il Sole 24 Ore (în italiană). Accesat în . 
  11. ^ Volt Deutschland. „Grundsatzprogramm” (PDF) (în germană). Accesat în . 
  12. ^ „Scende in campo la generazione Erasmus. Una conversazione con Andrea Venzon, presidente di Volt”. European Circus (în italiană). Accesat în . 
  13. ^ Dvořáková, Věra. „Volt wants to 'energise Europe' – but how?”. The New Federalist (în engleză). Accesat în . 
  14. ^ Disegni, Simone. „I millennial di Volt vogliono dare la scossa alla Ue: rilanceremo l'Europa”. Corriere della Sera (în italiană). Accesat în . 
  15. ^ „Volt – Eine neue Partei für Europa”. hamburg1.de (în germană). Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ tagesschau.de. „Europawahl 2019: Italiener will für die EU begeistern”. Tagesschau (în germană). Accesat în . 
  17. ^ „Ducth official results”. RTL Nieuws (în neerlandeză). . Accesat în . 
  18. ^ „FBulgarian PM Borissov set for tough coalition talks after splintered election”. RTL Nieuws (în engleză). . Accesat în . 
  19. ^ „Partidul politic "Volt România" (PDF). Curtea de Apel București. Accesat în . 
  20. ^ „Nou partid pe scena politică din România. Obiectivele „Volt", partid ce se definește drept progresist paneuropean” (în engleză). adevarul.ro. 1614332829. Accesat în 6 august 2021.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  21. ^ Zamfirescu, de Gabriel. „Apare un nou partid în România! S-a aliat deja cu o organizație puternică din Europa. Ce propune Volt România” (în Romanian). www.capital.ro. Accesat în . 
  22. ^ Soica, de Mihai. „A fost înregistrat un nou partid. Cine sunt cei de la Volt Europa” (în Romanian). evz.ro. Accesat în . 
  23. ^ „Pan-European Volt registers political party in Romania” (în engleză). Romania Insider. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]