Sari la conținut

Listă de partide politice din România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Stema României
Acest articol face parte din seria:
Politica României

Aceasta este o listă a partidelor politice din România. România are un sistem multipartid democratic, cu numeroase partide politice, în care un partid politic nu are adesea șansa de a obține majoritate parlamentară singur și, astfel, partidele parlamentare trebuie să colaboreze și/sau să formeze alianțe între acestea pentru a forma guverne de coaliție, existând ipotetic și parțial practic în istoria relativ recentă a țării și opțiunea susținerii unui guvern minoritar. Actualul sistem politic a fost instituit în urma Revoluției Române din 1989 și a adoptării unei noi constituții în 1991; înainte de aceste evenimente, România a fost un stat totalitar cu un singur partid sub conducerea Partidului Comunist Român (PCR) de extremă stângă.

De la începutul anilor 1990, politica românească a cunoscut o scădere treptată a numărului de partide politice care au intrat în Parlament și o relativă consolidare a celor mari, deja existente pe anumite linii ideologice revendicate. Partidele politice majore pot fi grupate aproximativ în trei „familii” principale, mai precis liberale, social-democrate sau conservatoare/creștin democrate.[1] Pe lângă aceste „familii” de partide, mai există alte grupuri care sunt afiliate următoarelor ideologii: ecologism, libertarianism sau naționalism. Grupurile extremist-naționaliste au un profil politic relativ scăzut în România, în ciuda creșterii popularității partidelor politice de extremă dreapta și eurosceptice în multe țări ale Uniunii Europene (UE) în anii 2010.[2] Cu toate acestea, începând cu anii 2020 pe fondul pandemiei de COVID-19, a crizei economice ce a urmat, a noului val naționalist din Europa și a invaziei Rusiei din Ucraina, profilul partidelor extremist-naționaliste a crescut în România, principalii exponenți fiind partidul parlamentar Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) intrat în 2020 în parlament și S.O.S. România (S.O.S.), un partid cu un profil mai mic decât AUR dar care a reușit să trimită în Parlamentul European 2 eurodeputați (mai precis Luis Lazarus și fosta senatoare Diana Șoșoacă).

Traseismul politic rămâne totuși o problemă foarte îngrijorătoare și semnificativă, la fel ca și corupția pe scară largă, ceea ce duce la un nivel general foarte scăzut de încredere a publicului în partidele politice (12% spre exemplu conform unui sondaj de opinie din decembrie 2014).[3] Pentru a contracara această percepție, cele mai mari două partide din România postdecembristă (mai exact Partidul Social Democrat, PSD pe scurt și Partidul Național Liberal, PNL pe scurt) ar fi inițiat o serie de reforme interne în 2015 pentru a-și consolida criteriile de integritate și a impune sancțiuni disciplinare membrilor de partid anchetați sau condamnați pentru acuzații de corupție.[4][5][6]

Constituția României prevede că cetățenii se pot asocia liber în partide politice, cu excepția magistraților, a personalului militar și de poliție, precum și a altor funcționari publici care sunt apolitici prin lege.[7]

Sistemul de partide din România este reglementat de Legea nr. 14/2003 privind partidele politice. Legea interzice partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activități pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) sau (4) din Constituția României.[8] Articolul 30 din Constituția României prevede că sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.[9] Articolul 40 din Constituția României prevede că partidele politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, ori a suveranității, a integrității sau a independenței României sunt neconstituționale.[7] Curtea Constituțională are printre atribuțiile sale deciderea constituționalității unui partid politic și marcarea sa drept neconstituțional în cazul în care ideologia sa încalcă unul dintre principiile constituționale.[10]

Legea nr. 14/2003 prevede că partidele politice se pot organiza și funcționa conform statutului propriu. Statutul și programul politic ale partidului trebuie să fie prezentate în formă scrisă și aprobate de organele împuternicite prin statut.[8] Inițial, legea prevedea o listă de 25.000 de susținători, cu reședința în cel puțin 18 județe și Municipiul București, pentru ca un partid politic să fie înregistrat oficial. Cu toate acestea, în februarie 2015, Partidul Pirat din România, neînregistrat, a depus o plângere la Curtea Constituțională, argumentând că cerința listei este o încălcare a dispozițiilor constituționale privind libertatea de asociere. Ulterior, Curtea a anulat cerința ca neconstituțională, iar pe 6 mai 2015, Parlamentul României a aprobat o versiune modificată a legii, care permite formarea unui partid politic cu 3 semnături.[11][12]

Partide parlamentare

[modificare | modificare sursă]

Partidele parlamentare sunt acele partide politice care au reprezentanți în Senat (i.e., senatori) și/sau în Camera Deputaților (i.e., deputați). Acestea sunt organizate în grupuri parlamentare, în mod obișnuit formate la începutul fiecărei legislaturi. Conform Regulamentului Camerei Deputaților, pentru a forma un grup parlamentar, este necesar un număr minim de 10 deputați care trebuie să aparțină aceluiași partid politic sau alianță electorală care a participat la alegeri.[13] În mod similar, în cazul Senatului, este necesar un număr minim de 7 senatori pentru a constitui un grup parlamentar.[14]

Logo Nume Abreviere Fondat Lider Poziție[15] Ideologie[15] Senat[16] Camera Deputaților[17] Parlamentul European[18] Statut
Partidul Social Democrat PSD 1989[a]
2001[b]
Marcel Ciolacu Centru-stânga Conservatorism social
Naționalism de stânga
Populism de stânga
50 / 136
108 / 330
11 / 33
Opoziție (2020–2021)
Coaliție cu PNL și UDMR/RMDSZ (2021–2023)
Coaliție cu PNL (2023–prezent)
Partidul Național Liberal PNL 1875[c]
1990[d]
Nicolae Ciucă Centru-dreapta Conservatorism social
Creștin democrație
Populism de dreapta
33 / 136
77 / 330
8 / 33
Coaliție cu USR și UDMR/RMDSZ (2020–2021)
Guvern minoritar cu UDMR/RMDSZ (septembrie–noiembrie 2021)[e]
Coaliție cu PSD și UDMR/RMDSZ (noiembrie 2021–2023)
Coaliție cu PSD (2023–prezent)
Uniunea Salvați România USR 2016 Elena Lasconi Centru-dreapta Europenism
Liberalism
Liberalism economic
20 / 136
39 / 330
2 / 33
Coaliție cu PNL și UDMR/RMDSZ (2020–2021)
Opoziție (septembrie 2021–prezent)
Alianța pentru Unirea Românilor AUR 2019 George Simion Dreapta spre extrema dreaptă[19]
Naționalism românesc
Unionism
Euroscepticism
Populism de dreapta[20]
16 / 136
27 / 330
5 / 33
Opoziție (2020–prezent)
Uniunea Democrată Maghiară din România
Romániai Magyar Demokrata Szövetség
UDMR
RMDSZ
1989 Hunor Kelemen Centru-dreapta Regionalism
Liberalism conservator
Europenism
9 / 136
20 / 330
2 / 33
Coaliție cu PNL și USR (2020–2021)
Guvern minoritar cu UDMR/RMDSZ (septembrie–noiembrie 2021)
Coaliție cu PSD și PNL (noiembrie 2021–2023)
Opoziție (2023–prezent)

Partide reprezentate de deputați și senatori neafiliați

[modificare | modificare sursă]

Următoarele partide politice au reprezentanți în Parlamentul României, dar aceștia nu sunt organizați în grupuri parlamentare, ci activează ca deputați și senatori neafiliați (aceștia au părăsit gradual principalele partide parlamentare de-a lungul Legislaturii 2020–2024):[21]

Logo Nume Abreviere Fondat Lider Poziție Ideologie Senat Camera Deputaților Parlamentul European Statut
Forța Dreptei FD 2021 Ludovic Orban Centru-dreapta Liberalism conservator
Creștin-democrație
1 / 136
14 / 330
0 / 33
Opoziție (2021–prezent)
Reînnoim Proiectul European al României REPER 2022 Dragoș Pîslaru și Ramona Strugariu Centru Liberalism social
Europenism
Tehnocrație
2 / 136
8 / 330
0 / 33
Opoziție (2022–prezent)
Partidul Dreptate și Respect în Europa Pentru Toți DREPT 2023 Alexandru Gâdiuță Centru Centrism
Anticorupție
Big tent
0 / 136
5 / 330
0 / 33
Opoziție (2024–prezent)
Partidul Umanist Social Liberal PUSL 2015 Cristian Popescu Piedone Centru Umanism pragmatic
Protecționism
Populism
0 / 136
4 / 330
0 / 33
Sprijin în parlament pentru guvernul CNR format din PSD-PNL-UDMR/RMDSZ (2021–2023)

Parlamentul European (PE)

[modificare | modificare sursă]

Pe lângă partidele reprezentate în Parlamentul României, următoarele partide au reprezentare numai în Parlamentul European (în timp ce unul dintre eurodeputați este independent):[22]

Nume Fondat Lider Poziție Ideologie Parlamentul European Afiliere europeană
S.O.S. România 2021 Diana Iovanovici-Șoșoacă Extrema dreaptă Naționalism românesc, Populism de dreapta, Nativism, Iredentism românesc, Conservatorism social, Euroscepticism dur
2 / 33
Neafiliat
Partidul Mișcarea Populară 2014 Eugen Tomac Centru-dreapta Conservatorism social,
Creștin democrație,
Conservatorism național,
Unionism
1 / 33
PPE
Partidul Național Conservator Român 2023 Cristian Terheș Dreapta spre extrema dreaptă Conservatorism național,
Naționalism românesc, Suveranism
1 / 33
ECR

Partide extra-parlamentare

[modificare | modificare sursă]
Nume Abr. Fondat Lider(i) Poziție[15] Ideologie[15]
Partidul Socialist Român PSR 2003 Constantin Rotaru Extrema stângă Socialism
Partidul Democrației și Solidarității- DEMOS Demos 2018 Ionuț Tudor, Nona Șerbănescu și Claudiu Crăciun Stânga Sindicalism, Progresism, Stat social, Feminism, Ecologism, Pluralism politic, Europenism, Anticorupție
Partidul ACUM ACUM 2021 Adela Maghear, Bogdan Barbu Centru-stânga Ecologism, Politică verde, Pro-europenism
Partidul SENS SENS 2023 Macsut Andrei, Magda Toreanik, Mircea Galbenu Stânga Progresism, Ecosocialism, Politică verde, Pro-europenism
Partidul PRO România PRO România 2018 Victor Ponta Centru-stânga Social-democrație, [23]Conservatorism social
Blocul Unității Naționale BUN 2015 Dorel Vulpoiu Centru-stânga Social-democrație
ADER România ADER 2018 Orlando Culea Centru-stânga Democrație
Volt România Volt 2021 Ciprian Sandu, Mihaela Sirițanu Centru-stânga Progresism, Federalism european, Liberalism social
Partidul Națiune Oameni Împreună NOI 2022 Viorica Dăncilă Centru-stânga Conservatorism social,

Naționalism de stânga, Izolaționism

Partidul Cinste, Onoare, Demnitate C.O.D. 2023 Bădină Ionuț Centru-stânga Social-democrație

Ecologism

Partidul Verde PV 2022 Marius Lazăr și Lavinia Cosma Centru spre centru-stânga Politică verde, Pro-europenism, Anti-corupție
Partidul Adevăr și Dreptate PAD 2017 Toroican Ioan Centru Creștin-democrat
Platforma Social-Liberală PSL 2019 Ilan Laufer Centru Liberalism social
Uniunea pentru Reforma Statului și Protecția Drepturilor Fundamentale URS.PDF 2023 Tudor Benga Centru Liberalism social, Liberalism economic, Europenism
Partidul Republican din România PPR 2020 Alexandru Coita Centru Republicanism
Partidul Noua Românie PNR 2015 Sebastian Popescu Centru Liberalism economic,

Conservatorism liberal

Partidul Oamenilor Liberi
A Szabad Emberek Pártja
Die Partei der freien Menschen
POL 2015 Dan Mașca, Radu Bălaș, Cătălin Hegheș, Eugen Tothpal Centru Progresism, Democrație participativă⁠(en)[traduceți]
Uniunea Națională pentru Democrație, Omenie și Respect UNDOR Arhivat în , la Wayback Machine. 2020 Cătălin Badiu Centru Umanism
Partidul Diaspora Unită PDU 2019 Mocan Marius-Simion Centru-dreapta Liberalism, Pro-europenism
Partidul Ecologist Român (începând cu legislatura 2000–2004 după desființarea Convenției Democrate Române, CDR pe scurt) PER 1990 Dănuț Pop Centru-dreapta[24] Liberalism verde⁠(en)[traduceți], Ecologism[24]
Partidul Monarhist PM23 2017 Christian Em. de Hillerin Centru-dreapta Monarhie constituțională
Partidul Forța Națională FN Arhivat în , la Wayback Machine. 2016 Sorin Valeriu Naș [25] Centru-dreapta Suveranism, Nationalism economic, Creștin-democrație, Tradiționalism
Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat PNȚCD 1989 (continuator al PNȚ -1926) Aurelian Pavelescu Centru-dreapta spre dreapta Creștin-democrație, Conservatorism național, Monarhism, Agrarianism, Suveranism, Euroscepticism
Partidul România ECO (CURAJ pentru România) România ECO 2021 Cosette Chichirău Centru-dreapta Liberalism economic, Naționalism moderat
Partidul Lege Educație Unitate LEU 2022 Andy Lupu Centru-dreapta Conservatorism național moderat
Alianța Național Țărănistă ANȚ 2019 Radu Ghidău Centru-dreapta spre dreapta Creștin democrație, Conservatorism social, Agrarianism
Alianța Maghiară din Transilvania
Erdélyi Magyar Szövetség
AMT
EMSZ
2022 Zoltán Zakariás Dreapta Interesele minorității maghiare, Regionalism, Conservatorism
Alianța Națională pentru Renaștere și Dezvoltare ANRD 2024 Mihai Vinereanu Dreapta Protecționism, Iredentism
Partidul Români pentru România PRR 2022 Nicolae Roman Dreapta Conservatorism
Partidul Oamenilor Tineri POT 2023 Anamaria Gavrilă Dreapta Naționalism românesc, Conservatorism, Suveranism, Populism de dreapta
Partidul Patrioții Poporului Român PPR 2022 Mihai Lasca Dreapta spre extrema dreaptă Naționalism românesc, Conservatorism, Suveranism, Euroscepticism
Partidul România Mare PRM 1991 Victor Iovici Extrema dreaptă[26][27] Conservatorism național, Naționalism românesc[28], Euroscepticism[29]
Partidul România Rațională ЯR Arhivat în , la Wayback Machine. 2019 Liviu Cornel Popa, Gheorghe Voinea, Cristiana Johanna Popa Dreapta spre extrema dreaptă Naționalism românesc, Conservatorism social, Populism de dreapta, Tehnocrație
Partidul Mișcarea Națională MN 2023 Mihai Tîrnoveanu Extrema dreaptă Naționalism românesc, Creștin democrație, Conservatorism social, Agrarianism,
Partidul Noua Dreaptă ND 2015 Tudor Ionescu Extrema dreaptă Ultranaționalism românesc, Neolegionarism, Fundamentalism creștin
Partidul Mișcarea Noi, Ploieștenii! Noi, Ploieștenii 2024 Șerban Pitic Neutru Localism
PACT pentru Galați Pentru GALAȚI 2018 Gregor Teodorescu Neutru Localism
Nume Abr. Reprezentant[30]
Uniunea Armenilor din România
Armeană: Ռումինիայի Հայոց Միություն
UAR Varujan Pambuccian
Uniunea Elenă din România
Greacă: Ενωση Ελληνων Ρουμανιας
UER Dragoș Zisopol
Uniunea Culturală a Rutenilor din România
Ruteană: Културне Товариство Русинів Романії
UCRR Iulius Firczak
Uniunea Croaților din România
Croată: Zajedništvo Hrvata u Rumunjskoj
UCR Slobodan Ghera
Uniunea Sârbilor din România
Sârbă: Савез Срба у Румунији
USR Slavoliub Adnagi
Comunitatea Rușilor Lipoveni din România
Rusă: Община русских-липован Румынии
CRLR Andrian Ampleev
Uniunea Bulgară din Banat-România
Bulgară bănățeană: Balgarsku Družstvu ud Banát-Rumanija
UBB-R Petronela Csokany
Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România
Slovacă: Demokratický zväz Slovákov a Čechov v Rumunsku
Cehă: Demokratický svaz Slováků a Čechů v Rumunsku
UDSCR Iarco Furic
Forumul Democrat al Germanilor din România
Germană: Demokratisches Forum der Deutschen in Rumänien
FDGR Ovidiu Ganț
Asociația Italienilor din România
Italiană: Associazione Italiani di Romania
Ro.As.It. Andi Grosaru
Uniunea Democrată Turcă din România
Turcă: Romanya Demokrat Türk Birliği
UDTR Iusein Ibram
Uniunea Polonezilor din România
Poloneză: Związek Polaków w Rumunii
Dom Polski Victoria Longher
Uniunea Ucrainenilor din România
Ucraineană: Cоюз Українців Румунії
UUR Miroslav Petrețchi
Asociația Macedonenilor din România
Macedoneană: Друштвото на Македонците од Романија
AMR Venera Popescu
Asociația Liga Albanezilor din România
Albaneză: Shoqata Lidhja e Shqiptarëve të Rumanisë
ALAR Bogdan Stoica
Asociația Partida Romilor Pro-Europa
Romani: Asociatiasa Partida le Romengi Pro-Europa
PRPE Daniel Vasile
Federația Comunităților Evreiești din România
Ebraică: פדרציית הקהילות היהודיות של רומניה
FCER Silviu Vexler
Uniunea Democrata a Tatarilor Turco-Musulmani din Romania
Turcă: ROMANYA MÜSLÜMAN TATAR TÜRKLERİNİN DEMOKRAT BİRLİĞİ
UDTTMR Amet Varol

Partide desființate

[modificare | modificare sursă]

Partide active în perioada 1859–1918

[modificare | modificare sursă]
Vezi și: Vechiul Regat.
Nume Abr. Poziție Ideologie Note
Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din România PSDMR Stânga spre extrema stângă Socialism, Marxism Activ între 1893–1899; cea mai mare parte a conducerii sale s-a alăturat Partidului Național Liberal, iar alți membri s-au alăturat în cele din urmă Partidului Social Democrat din România
Partidul Social Democrat Român PSDR Stânga spre extrema stângă Social-democrație, Marxism Activ între 1910–1916, grupuri active ilegal între 1916–1918; Transformat în Partidul Socialist din România
Partidul Țărănesc Stânga Socialism agrar, Agriarianism, Poporanism Activ în diferite forme din 1895 până-n 1926
Fracțiunea Liberă și Independentă Centru-stânga spre extrema stângă Național-liberalism, Republicanism, Naționalism etnic, Germanofobie Activă între 1866–1875; fuzionată în Partidul Național Liberal
Partidul Național Liberal PNL Centru Liberalism, Național-liberalism, Antisemitism Activ între 1875–1947
Partidul Radical PR Centru-dreapta Liberalism O ramură a Partidului Național Liberal, condus de George Panu; activ între c.c.a. 1884–1895; fuzionat în Partidul Conservator
Partida Națională Centru-dreapta Naționalism românesc Activ între 1856–1859
Partidul Conservator Centru-dreapta Conservatorism Activ între 1888–1918
Partidul Constituțional Centru-dreapta Conservatorism Activ între 1891–1907
Partidul Conservator Naționalist Centru-dreapta Conservatorism național O ramură a Partidului Conservator; activ între 1916–c.c.a. 1935
Partidul Conservator-Democrat Centru-dreapta Conservatorism liberal O ramură a Partidului Conservator, condus de Take Ionescu; fuzionat în Partidul Conservator Naționalist; activ între 1908–1922
Partidul Naționalist-Democrat PND Centru-stânga (economic) spre extrema dreaptă (social) Naționalism etnic, Antisemitism, Corporatism, Agrarianism Partid naționalist cu politici economice de stânga și politici sociale de extremă dreapta;activ între 1910–1946

Partide active în perioada 1918–1947

[modificare | modificare sursă]

Următoarele partide au fost toate active în România în perioada interbelică și, în unele cazuri, prin și după al Doilea Război Mondial. Datele de înființare și dizolvare sunt date, acolo unde sunt cunoscute. În caz contrar, sunt date cele mai vechi și cele mai recente date cunoscute pentru activități.

Această perioadă a văzut proliferarea a numeroase partide extremiste inspirate de fascism, socialism și comunism. Acestea din urmă au fost efectiv interzise în 1924 de așa-numita lege Mârzescu.[31] O succesiune de lovituri de stat a modificat drastic peisajul politic pe măsură ce România a trecut printr-o dictatură cu un singur partid sub Frontul Renașterii Naționale (1938–1940), apoi o dictatură militară fără partide politice (1940–1944), apoi revenind pentru scurt timp la democrație pluripartinică înainte de a deveni în sfârșit o republică populară (1944–1947).

Nume Abr. Poziție Ideologie Note
Grupul Bolșevic Leninist din România Extrema stângă Troțkism Un grup troțkist condus de David Korner; active în 1935
Partidul Comunist din România PCdR Extrema stângă Marxism, Bolșevism, Comunism Înființat în 1921 ca Partidul Socialist-Comunist, grup care a apărut din Partidul Socialist din România; după 1944 Partidul Comunist Român (PCR); activ între 1921–1948. A absorbit Partidul Social Democrat și s-a redenumit Partidul Muncitoresc Român
Blocul Democratic Extrema stângă Marxism Organizații politice antifasciste sub influența Partidului Comunist Român, active între 1935–1936, 1937–1939
Partidul Muncitorilor Ucraineni din România

Партія українських працюючих Румунії "Визволення"/Vîzvolenia

Stânga spre extrema stângă Leninism, interesele minorității ucrainene O ramură a Partidului Social Democrat Român din Bucovina, a colaborat strâns cu Blocul Muncitor-Țărănesc; activ, în primul rând, în nordul Bucovinei, în anii 1929–1934.
Partidul Național Popular PNP Centru-stânga spre extrema stângă Antifascism, Naționalism de stânga În strânsă alianță cu Partidul Comunist din România; activ între 1942–1948
Partidul Socialist din România PSdR Stânga spre extrema stângă Marxism, Socialism Format din membri ai Partidului Social Democrat, a absorbit Partidul Social Democrat din Transilvania și Banat și Partidul Social Democrat Român din Bucovina; activ între 1918–1921
Partidul Socialist Unitar PSU Stânga spre extrema stângă Marxism Fuziunea Partidului Socialist Independent și a Partidului Socialist (Popovici), fuzionat în Partidul Social Democrat; activ între 1933–1938, 1944
Partidul Socialist al Muncitorilor din România PSMR Stânga Marxism, Socialism O ramură a Partidului Social Democrat, condus de Leon Ghelerter, a fuzionat cu Partidul Socialist (Popovici) pentru a crea Partidul Socialist Unitar; activ între 1928–1933
Partidul Socialist Țărănesc PSȚ Stânga Socialism, Agrarianism, Corporatism O aripă dizidentă a Partidului Național Țărănesc, fuzionat în Frontul Plugarilor; activ între 1943–1944
Frontul Plugarilor FP Stânga Republicanism, Socialism agrar Strâns asociat cu Partidul Comunist Român; activ între 1933–1953
Blocul Muncitoresc-Țărănesc BMȚ Stânga Socialism agrar Un grup umbrelă pentru interzisul Partid Comunist din România; activ între 1925–1933
Partidul Socialist Democrat PSD Stânga Socialism Creat de Ioan Flueraș și Gheorge Grigorovici, exclus din Partidul Social Democrat pentru colaborare cu regimurile totalitare; activ între 1945–1946
Partidul Țărănesc Nicolae L. Lupu Stânga Socialism agrar, Poporanism O aripă dizidentă a Partidului Național Țărănesc; activ între 1927–1934
Partidul Național Țărănesc-Anton Alexandrescu Stânga Socialism agrar O ramură a Partidului Național Țărănesc, în strânsă alianță cu Partidul Comunist Român, a fuzionat cu Frontul Plugarilor; activ între 1945–1948
Partidul Socialist din Transilvania PST Stânga Socialism democratic, interesele minorității române din Austro-Ungaria Fondat în interiorul Austro-Ungariei, a ieșit din Partidul Social Democrat Maghiar și s-a alăturat pentru scurt timp Partidului Socialist din România, înainte de a se separa din nou și a deveni o secțiune autonomă a Federației Partidelor Socialiste Române, care a evoluat în Partidul Social Democrat; activ între 1906–1920 și 1921–1927
Partidul Socialist PS Stânga Socialism O ramură a Partidului Social Democrat, condus de Constantin Popovici, a fuzionat cu Partidul Socialist Independent pentru a crea Partidul Socialist Unitar, după s-a rupt de acesta și a aderat în cele din urmă la Uniunea Patrioților; activ din 1933 și între 1935–1944
Partidul Țărănesc Radical PȚR Stânga Socialism agrar O aripă dizidentă a Partidului Național Țărănesc; activ între 1933–1938
Partidul Țărănesc Stânga Socialism agrar, Poporanism Înființat în 1918, fuzionat cu Partidul Național Român în Partidul Național Țărănesc în 1927
Partidul Muncitor PM Stânga Socialism Activ în 1918; fuzionat în Partidul Țărănesc
Uniunea Națională Muncă și Refacere Stânga Socialism Condus de Constantin Argetoianu, fuzionat parțial în Uniunea Patrioților și Frontul Plugarilor; activ în 1947
Uniunea Populară Maghiară

Magyar Népi Szövetség

UPM/MNSZ Centru-stânga Interesele minorității maghiare, social-democrație O ramură a Partidului Maghiar, creat ca Uniunea Muncitorilor Maghiari din România” (Magyar Dolgozók Országos Szövetsége (MADOSZ)), în strânsă alianță cu Partidul Comunist din România; activ între 1934–1953
Partidul Social Democrat din Bucovina PSDB Centru-stânga Social-democrație Fondat în interiorul Austro-Ungariei, a ieșit din Partidul Social Democrat Maghiar și s-a alăturat pentru scurt timp Partidului Socialist din România, înainte de a se separa din nou și a deveni o secțiune autonomă a Federației Partidelor Socialiste Române, care a evoluat în Partidul Social Democrat; activ între 1896–1920 și 1921–1927
Partidul Social Democrat Român PSDR Centru-stânga Social-democrație, Anticomunism Creat prin fuziunea partidelor care formează Federația Partidelor Socialiste Române, comasate în Partidul Comunist Român; activ între 1927–1948
Comitetul Democrat Evreiesc

הוועד הדמוקרטי היהודי

CDE/DZK Centru-stânga Interesele minorității evreiești, Antisionism, Antifascism, Socialism evreiesc În strânsă colaborare cu Partidul Comunist din România; activ între 1946–1948
Partidul Național-Liberal-Tătărescu / Partidul Național-Liberal-Bejan PNL Centru spre centru-stânga Liberalism social O aripă dizidentă a Partidului Național Liberal; activ între 1944–1948
Partidul Național Maghiar PNM Centru Interesele minorității maghiare, Regionalism transilvănean Activ între 1922–1938
Partidul Conservator-Progresist PCP Centru Liberalism conservator O ramură a Partidului Conservator, condus de Alexandru Marghiloman; activ în 1918
Partidul Poporului PP Centru Poporanism Înființat sub denumirea de Liga Poporului; activ între 1918–1929
Partidul Țărănesc-Democrat Constantin Stere Centru Liberalism social O aripă dizidentă a Partidului Național Țărănesc, fuzionată cu Partidul Țărănesc Radical; activ între 1930–1933
Partidul Național Liberal PNL Centru Liberalism, Național-liberalism Activ între 1875–1947; PNL-ul de azi se pretinde a fi succesorul acestui partid.
Partidul Național Liberal-Brătianu PNL Centru Național-liberalism, Laissez-faire, Conservatorism social O aripă dizidentă a Partidului Național Liberal; activ între 1931–1935
Partidul Țărănesc din Basarabia PȚB Centru-dreapta Agrarianism, Naționalism etnic, Anticomunism Fondat în Republica Democrată Moldovenească; cea mai mare parte a fuzionat în Partidul Țărănesc în 1921, o aripă condusă de Ion Inculeț a păstrat numele și a intrat ulterior în Partidul Național Liberal; activ între 1918–1923
Partidul Conservator-Democrat PCD Centru-dreapta Conservatorism liberal O ramură a Partidului Conservator, condus de Take Ionescu; fuzionat în Partidul Conservator Naționalist; activ între 1908–1922
Partidul Conservator Naționalist PCN Centru-dreapta Conservatorism național O ramură a Partidului Conservator; activ între 1916–c.c.a. 1935
Partidul German din România

Deutsche Partei in Rumänien

PGR/DPR Centru-dreapta Interesele minorității germane În general, sprijinind partidul din guvern, acesta a devenit puternic influențat de nazism după 1936; activ între 1919–1944
Partidul Poporului German din România

Deutsche Volkspartei in Rumänien

PPGR/DVPR Centru-dreapta Interesele minorității germane, Nazism (din 1935) O ramură a Partidului German, activ între 1935–1938
Partidul Naționalist-Democrat PND Centru-stânga (economic) spre extrema dreaptă (social) Naționalism etnic, Antisemitism, Corporatism, Agrarianism Partid naționalist cu politici economice de stânga și politici sociale de extremă dreapta;activ între 1910–1946
Partidul Evreiesc

המפלגה היהודית הרומנית אידישע פארטיי Országos Zsidó Párt Jüdische Reichspartei

PER Dreapta spre extrema dreaptă Interesele minorității evreiești, Sionism, Sionism religios, Antifascism Activ între 1923–1938
Frontul Renașterii Naționale FRN Dreapta spre extrema dreaptă Conservatorism autoritar, Naționalism românesc, Antisemitism, Etatism Redenumit Partidul Națiunii în 1940, creat ca un singur partid oficial corporatist de inspirație fascistă de regele Carol al II-lea; activ între 1938–1940
Cruciada Românismului Extrema dreaptă Poziția a treia, Naționalism românesc, Fascism, Anticapitalism, Anticomunism Partid fascist; activ între 1935–1936
Garda de Fier Extrema dreaptă Legionarism (Ultranaționalism, Misticism, Fascism clerical, Antisemitism, Populism) Numele obișnuit al grupului înființat ca Legiunea Arhanghelului Mihail, candida la alegeri mai întâi sub denumirea de Gruparea „Corneliu Codreanu” și apoi ca Totul pentru țară. Partidul Totul pentru Țară (TPȚ) - partid fascist activ între 1927 și c.c.a. 1944–1945 (cu grupuri minore care revendică moștenirea până în prezent)
Svastica de Foc Extrema dreaptă Nazism Partid fascist, o ramură a Ligii Apărării Național Creștine; activ între 1935–1938
Liga Contra Cametei Extrema dreaptă Agrarianism, Fascism Activ între 1922–c.c.a. 1931
Acțiunea Național-Agrară Extrema dreaptă Fascism O ramură a Partidului Național Țărănesc, fuzionată în Uniunea Națională pentru Muncă și Reconstrucție; activ între 1946–1947
Partidul Național Agrar PNA Extrema dreaptă Agrarianism, Monarhism, Corporatism, Antisemitism O ramură a Partidului Poporului, fuzionată în Partidul Național Creștin; activ între c.c.a. 1931–1935
Garda Conștiinței Naționale GCN Extrema dreaptă Naționalism românesc, Anticomunism Partid fascist creeat în jurul lui Constantin Pancu; activ între 1919–1922
Liga Apărării Național-Creștine LANC Extrema dreaptă Ultranaționalism românesc, Antisemitism Un partid protofascist de extremă dreaptă, fuzionat în Partidul Național Creștin; activ între 1920–1935
Partidul Național-Creștin PNC Extrema dreaptă Naționalism românesc, Naționalism creștin, Antisemitism Partid fascist; activ între 1935–1938
Liga Național-Corporatistă LNC Extrema dreaptă Corporatism, Fascism Un partid fascist, condus de Mihail Manoilescu; activ între 1932–1938
Mișcarea Națională Fascistă MNF Extrema dreaptă Fascism Activ c.c.a. 1923
Mișcarea Națională Culturală și Economică Italo-Română Extrema dreaptă Fascism Partid fascist, fuzionat în Mișcarea Națională Fascistă; activ între 1921–1923
Fascia Națională Română FNR Extrema dreaptă Fascism Fuzionat în Mișcarea Națională Fascistă; activ între c.c.a. 1920–1923
Partidul Național-Socialist PNS Extrema dreaptă Nazism Partid nazist; activ în 1933
Partidul Național-Socialist Muncitoresc German al Grupului Etnic German din România

Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei der deutschen Volksgruppe in Rumänien

Extrema dreaptă Nazism, Interesele minorității germane Filială locală a Partidului Nazist, apartenență limitată la minoritatea germană; activ între 1940–1944
Frontul Românesc FR Extrema dreaptă Fascism, Monarhism O ramură de extremă dreaptă a Partidului Național Țărănesc; activ între 1935 – c.c.a. 1944
Liga "Vlad Țepeș" Extrema dreaptă Conservatorism, Antidemocrație, Monarhism, Anticomunism, Antifascism, Fascism (din 1931) Ramură a Partidului Poporului, condus de Grigore Filipescu; activ între 1929–1938
Partidul Național Țărănesc PNȚ Sincretică Naționalism cultural, Republicanism (1927-1928), Monarhism (din 1928), Antifascism, Anticomunism, Poporanism, Liberalism economic Fuziunea Partidului Național Român și a Partidului Țărănesc; activ între 1926–1947

Partide din perioada comunistă

[modificare | modificare sursă]

Deși partidele nu au fost recunoscute în perioada comunistă și nu erau relevante politic, următoarele au fost forțele politice recunoscute oficial:

Au mai existat unele forțe politice cărora li s-a permis să existe, cu un statut neclar, până în 1948.[32]

Nume Abr. Note
Partidul Comunist Român PCR Cunoscut și ca Partidul Muncitoresc Român, (PMR) între 1948 și 1965; desființat în 1989.
Frontul Democrației și Unității Socialiste FDUS O organizație creată ca și aripă a PCR; activ 1975-1989.
Uniunea Generală a Sindicatelor din România UGSR Activ 1948-1989.
Uniunea Populară Maghiară

Magyar Népi Szövetség

UPM/MNSZ Creat ca și Uniunea Muncitorilor Maghiari din România (Magyar Dolgozók Országos Szövetsége, MADOSZ), în strânsă alianță cu Partidul Comunist Român; activ 1934-1953
Comitetul Democratic Evreiesc CDE În strânsă alianță cu Partidul Comunist Român; activ 1946-1953.[33]
Frontul Plugarilor FP În strânse legături cu Partidul Comunist Român; activ 1933-1953.

Partide de după 1989

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Ca Frontul Salvării Naționale (FSN), în decembrie 1989 mai precis.
  2. ^ Ca PSD după fuziunea dintre Partidul Democrației Sociale în România (PDSR) și Partidul Social-Democrat Român (PSDR)
  3. ^ Ca partidul Național Liberal istoric
  4. ^ Reînființat de Radu Câmpeanu și alți vechi liberali încarcerați anterior de comuniști și/sau exilați în străinătate.
  5. ^ Guvern care a activat interimar din octombrie până în noiembrie 2021.
  1. ^ „The Ideological Institutionalization of the Romanian Party System « Romanian Journal of Political Science” (în engleză). Accesat în . 
  2. ^ „The Extreme Right in Contemporary Romania” (PDF). Accesat în . 
  3. ^ „Crește încrederea în Președinție și Armata, scade în Biserica și presa - sondaj INSCOP”. Accesat în . 
  4. ^ „PSD și PNL se întrec în demonstrații de reformă internă, să-i excludă pe membrii corupți”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Modificare statut PSD: Membrii condamnați în primă instanță pentru corupție, suspendați din partid”. Accesat în . 
  6. ^ „PNL a definitivat modificările la Statut, în privința criteriilor de integritate”. Accesat în . 
  7. ^ a b „Constituția României, art. 40”, Camera Deputaților, accesat în  
  8. ^ a b „LEGE (R) 14 09/01/2003 - Portal Legislativ”, Legislatie.just.ro, accesat în  
  9. ^ „Constituția României, art. 30 alin. (7)”, Camera Deputaților, accesat în  
  10. ^ „Constituția României, art. 146 alin. (k)”, Camera Deputaților, accesat în  
  11. ^ „Partidul Pirat din România schimbă legea partidelor politice la CCR: nu mai e nevoie de minimum 25.000 de membri fondatori”. Accesat în . 
  12. ^ „Camera Deputaților a adoptat trei legi electorale: legea finanțarii partidelor reexaminata, legea partidelor politice și legea alegerilor locale”. Accesat în . 
  13. ^ „Organizarea Camerei Deputaților”. Lege5.ro. Accesat în . 
  14. ^ „Organizarea Senatului”. Lege5.ro. Accesat în . 
  15. ^ a b c d Narcis George Matache (). „Top 30 partide politice din România”. The New Federalist. 
  16. ^ „Grupuri parlamentare”. Senatul României. Accesat în . 
  17. ^ „Grupuri parlamentare”. Camera Deputaților din România. Accesat în . 
  18. ^ „Rezultate finale - Alegeri europene 2024”. Website-ul Parlamentului European. Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European 9 Iunie 2024. Accesat în . 
  19. ^ Anghel, Dan (). „Care este programul politic al AUR. Partid conservator care vrea educație sexuală pentru adolescenți”. Adevărul. Arhivat din original la . 
  20. ^ „Romanian opposition takes narrow lead after election”. BBC News. . Arhivat din original la . 
  21. ^ La data de 8 iunie 2024, conform datelor agregate din mass-media și de pe website-urile guvernamentale (Deputați neafiliați; Senatori neafiliați))
  22. ^ Eurodeputatul independent, la data de 18 iunie 2024, este Nicolae Ștefănuță.
  23. ^ „„Statut - Partidul PRO România" (PDF), Proromaniaonline.ro, accesat în 7 iunie 2024” (PDF). 
  24. ^ a b „Partidul Ecologist Român (PER)”. votez.info. Accesat în . 
  25. ^ „Partidul Forța Națională are o nouă conducere. Președintele interimar al formațiunii este un clujean”. monitorulcj.ro. 
  26. ^ Andrei Tiut. „Strategiile PRM de maximizare a capitalului electoral (1996-2005)”. Sfera Politicii. Arhivat din original la 5 septembrie 2018. Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ George Jiglău; Sergiu Gherghina. „The Ideological Institutionalization of the Romanian Party System”. Romanian Journal of Political Science. Accesat în . 
  28. ^ „Partidul România Mare (PRM)”. votez.info. Accesat în . 
  29. ^ Anca M. Colibășanu. „PRM vrea să obțină 13% la viitoarele alegeri, la nivel național”. Monitorul Cluj. Accesat în . 
  30. ^ „Grupul parlamentar al minorităților naționale”. Camera Deputaților. [nefuncționalăarhivă]
  31. ^ „Mârzescu Law”. Accesat în . 
  32. ^ Victor Frunză, Istoria stalinismului în România, Editura Humanitas, București, 1990, p.357
  33. ^ M. Ștefan, "În umbra Cortinei de Fier", în Magazin Istoric, noiembrie 1995
  34. ^ G4Media. „PNL anunță că începe negocierile cu ALDE în vederea fuziunii”. Accesat în . 
  35. ^ Ziare.ro. „Conducerea liberalilor a aprobat fuziunea PNL cu ALDE”. Accesat în . 
  36. ^ EVZ.ro. „Se naște o nouă forță în politică în România. PNL tocmai a bătut palma, fuziunea a fost parafată!”. 
  37. ^ a b Mihăescu, Alexandru (). „Două partide maghiare din România au fuzionat. Noul partid se numește Alianța Maghiară din Transilvania (AMT) și promovează autonomia”. G4Media.ro. Accesat în . 
  38. ^ a b „Forțele conservatoare din România se unesc: AD și ARN fuzionează cu PNCR VIDEO”. adevarul.ro. . Accesat în . 

Bibliografie suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Enciclopedia istoriei politice a României: 1859-2002, Stelian Neagoe, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, 2003
  • Oameni politici români - enciclopedie, Stelian Neagoe, Editura Machiavelli, București, 2007 - recenzie

Legături externe

[modificare | modificare sursă]