Skopje

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Skopje
Скопје
—  Capitala Republicii Macedonia  —
Skopje landmarks.jpg
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Skopje se află în Republic of Macedonia
{{{alt}}}
Skopje
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 42°0′N 21°26′E / 42.000°N 21.433°E / 42.000; 21.43342°0′N 21°26′E / 42.000°N 21.433°E / 42.000; 21.433

Țară Republica Macedonia Republica Macedonia

Guvernare
 - Primar Koțe Traianovski

Suprafață
 - Capitala Republicii Macedonia 1854  km²
Altitudine 240 m.d.m.

Populație (2007)[1]
 - Capitala Republicii Macedonia 668.518 locuitori
 - Densitate 360.6 loc./km² 
 - Urbană 444.800

Fus orar CET (UTC+1)
 - Ora de vară (DST) CEST (UTC+2)
Cod poștal 1000
Prefix telefonic 02

Site web: Site oficial

Poziția localității Skopje

Skopje este capitala Macedoniei. Orașul este centrul politic, economic și cultural al Macedoniei și un centru important în prelucrarea metalului, industria chimică, textilă și a pielii. Dezvoltarea industrială a fost însoțită de o dezvoltare intensivă a comerțului și sistemului bancar intern și extern, precum și a activitățiilor sportive și culturale. Teritoriul orașului a fost populat încă din anii 4000 î.Hr.; rămășitele unei așezări din neolitic fiind găsite în Cetatea Skopje.[2]

Skopje este situată pe cursul superior al râului Vardar și este localizat pe o rută importantă din Balcani între Belgrad și Atena. Potrivit ultimului recensământ oficial din 2002, Skopje are o populație de 506.926 locuitori; în conformitate cu două estimări neoficiale pentru perioada mai recentă, orașul are o populație de 668.518 de oameni[3] sau aprox. 491.000 de locuitori.[4]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Origini[modificare | modificare sursă]

Se presupune că primii oameni care au populat orașul au trăit în jurul locului unde astăzi se află Cetatea Skopje. Cele mai vechi vestigii ale ocupației umane datează încă din epoca cuprului (Mileniul al IV-lea î.Hr.).[2] Denumirea Scupi are semnificația de colibă, bordei, obor.[5]

Cu toate orașul a fost unul important, el a simțit un declin în epoca de bronz. Cercetările arheologice sugerează că așezarea a aparținut întotdeauna un același culturi, care a evoluat progresiv datorită contactului cu cuturile Balcanice și Dunărene și mai apoi cu cea din apropierea Mării Egee. Localitatea în cele din urmă a dispărut în timpul epocii de fier[6] când a apărut Scupi. Scupi a fost originar o așezare iliriană, fondată în Mileniul I î.Hr., dar mai apoi a devenit un oraș dardanian.[7][8] El a fost loclizat pe dealul Zajčev, 5 km la vest de cetate. Fiind situat în centrul Peninsulei Balcanice și pe drumul dintre Dunăre și Marea Egee,[9] ea a fost o localitate prosperă, deși istoria ei nu este bine cunoscută.[9]

Imperiul Roman[modificare | modificare sursă]

Skopje și regiunea din jurul lui a devenit parte a Regatului Macedoniei în 335 î.Hr., când Alexandru cel Mare și-a extins posesiunile până la Dunăre.[10] După moartea sa, Macedonia a căzut în decadență și a fost amenințată de către Imperiul Roman.[11] Dardanii, care au trăit pe teritoriul actual ce-l cunoaștem sub denumirea Kosovo, au invadat regiunea din jurul lui Skopje în secolul al III-lea î.Hr.. Macedonia și Dardania au fost în cele din urmă anexate de romani în 148 î.Hr. Scupi făcut parte in provincia romană Macedonia, ca ulteriul, în secolul I d.Hr. să devină un teritoriu din Moesia.[7]

Pe data de 11 sau 13 d.Hr., în Scupi s-a stabilit o garnizoană romană. Prima referire istorică asupra orașului a fost făcută de către Titus Livius, care a murit în anul 17 d.Hr..[7] Scupi a servit în primul rând ca bază militară pentru menținerea păcii în regiune.[9] Din cauza diversității etnice a populației, limba latină a fost principala limbă vorbită în oraș, în pofida faptului că limba greacă a fost vorbită în cea mai mare parte a Moesie și în orașele macedoniene.[12]

În 395 d.Hr., în urma divizării Imperiului Roman în două, Scupi a devenit o parte din Imperiul Roman de Răsărit.[7]

Administrare[modificare | modificare sursă]

Fiind capitala și cel mai mare oraș din Republic of Macedonia, Skopje se bucură de un statut special acordat prin lege. Ultima revizuire a statutului său a fost făcută în anul 2004. De atunci, orașul Skopje a fost împărțită în 10 de municipalități care au toate un consiliu și un primar, la fel precum toate municipalitățile Macedoniei. Municipalitățile se ocupă numai de aspectele specifice de pe teritoriul lor, precum și orașul Skopje se ocupa cu probleme care le privesc pe toate, sau care nu pot fi împărțite între două sau mai multe municipalități.[13]

Municipalități[modificare | modificare sursă]

Pentru prima dată Skopje a fost împărțit în unități administrative în 1945, primele municipalități fiind create în 1976. La început au fost doar 5: Centar, Čair, Karpoš, Gazi Baba și Kisela Voda. După ce Republica Macedonia și-a obținut independența, putere a fost centralizată și municipalitățile au pierdut o mare parte din competențele lor. O lege din 1996 le-a restaurat și a mai creat două municipalități noi: Gjorče Petrov și Šuto Orizari. După insurgență între rebelii albanezi și forțele macedonene din 2001, a fost adoptată o nouă lege în 2004 pentru a încorpora Municipalitatea Saraj în Skopje. Saraj este în mare parte locuit de albanezi, de atunci, albanezii reprezintă aproximativ 20% din populația orașului. Astfel albaneza a devenit a doua limbă oficială a administrației orașului, fapt care a fost o revendicare a rebelilor albanezi. În același an, Municipalitatea Aerodrom s-a separat de la Kisela Voda și Municipalitatea Butel de la Čair.[13]

Municipalitățile sunt administrate de un consiliu format din 23 de membri aleși pe un termen de 4 ani. Ele au, de asemenea, un primar.[14]

Denumire Mărime
(km2)[15]
Populație 2002[1] Estimare populație 2011[16][17]
Aerodrom 20 72.009 -
Butel 54,79 36.144 -
Centar 7,52 45.412 -
Čair 3,52 64.773 -
Gazi Baba 110,86 72.617 75.893
Gjorče Petrov 66,93 41.634 41.915
Karpoš 35,21 59.666 60.363
Kisela Voda 34,24 57.236 -
Saraj 229,06 35.408 38.884
Šuto Orizari 7,48 22.017 -
Skopje 571,46 506.926 -
Skopje administrative division numbered1.png
  1. Coat of arms of Centar Municipality, Macedonia.svg Centar (Центар)
  2. Coat of arms of Gazi Baba Municipality.svg Gazi Baba (Гази Баба)
  3. Coat of arms of Aerodrom Municipality, 2012-present.svg Aerodrom (Аеродром)
  4. Coat of arms of Čair Municipality.svg Čair (Чаир)
  5. Coat of arms of Kisela Voda Municipality.png Kisela Voda (Кисела Вода)
  6. Coat of arms of Butel Municipality.svg Butel (Бутел)
  7. Coat of arms of Šuto Orizari Municipality.svg Šuto Orizari (Шуто Оризари)
  8. Coat of arms of Karpoš Municipality.svg Karpoš (Карпош)
  9. Coat of arms of Ǵorče Petrov Municipality.svg Gjorče Petrov (Ѓорче Петров)
  10. Coat of arms of Saraj Municipality.svg Šuto Orizari (Сарај)

Demografie[modificare | modificare sursă]

Macedonenii pe strada Macedonia, principalele stradă a orașului.

Skopje are 506.926 de locuitorii, în limitele sale administrative conform datelor pentru 2002.[1] Conform unei estimări din 2006, în oraș în limitele sale administrative sunt 668.518 de locuitori.[18] În Skopje se concentrează o treime din populația Macedoniei, celelate orașe macedoniene fiind mult mai mici. Al doilea cel mai populat punct, Kumanovo, a avut 107.632 de locuitori în 2011.[16]

Înainte de războaiele austro-otomane și incendierea din 1689, Skopje a fost unul dintre cele mai mari orașe din Balcani, cu o populație estimată între 30.000 și 60.000 de locuitori.[7] După incendiu, a cunoscut o lungă perioadă de declin și a avut numai 10.000 de locuitori în 1836.[19] Cu toate acestea, populația a început să crească din nou după 1850 și a ajuns la 32.000 în 1905.[20] În secolul al XX-lea, Skopje a fost unul dintre orașele cu cea mai rapidă creșterea populației din Iugoslavia, ajungând până la 448.200 de locuitori în 1971. De atunci, creșterea demografică a continuat într-un ritm constant.[21]

Demografia în Skopje (Sursa : [1][21])
An 1921 1931 1948 1953 1961 1971 1981 1991 2002
Populație 41.000 68.880 88.355 120.130 166.870 314.552 448.200 444.760 506.926

Grupuri etnice[modificare | modificare sursă]

Grupuri etnice în Skopje în % (2002)[1]
Macedoneni
  
66.7%
Albanezi
  
20.4%
Turci
  
1.7%
Romi
  
4.6%
Sârbi
  
2.8%
Bosniaci
  
1.5%
Aromâni
  
0.5%
Alții
  
1.6%

Skopje, precum și Republica Macedonia în ansamblu, se caracterizează printr-o mare diversitate etnică. Orașul este situat într-o regiune în care au fost prezenți etnicii albanezi, macedoneni, romani, turci, evrei și sârbi de-a lungul istoriei. Până în secolul al XIX-lea Skopje a fost în principal un oraș musulman, până când u nunmărul mare de creștini au început să se stabilească acolo. Conform recensământului din 2002, macedonenii au fost cel mai mare grup etnic din Skopje, cu 338.358 de locuitori, sau 66,75% din populație. Ei sunt urmați de albanezi, care numără 103.891 de locuitori (20.49%), 23.475 de romi (4.63%), sârbi (14.298), turci (8.595), bosniaci (7.585) și aromâni (2.557), iar 8.167 oamenii nu aparțin nici uneia dintre aceste grupuri etnice.[1]

Relații internaționale[modificare | modificare sursă]

Soravia City Center

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Skopje este un oraș înfrățit cu:[22]

Parteneriat[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f Census of Population, Households and Dwellings 2002, Book XIII:Total population, households and dwellings, According to the territorial organization of The Republic of Macedonia, 2004, 2002”. State Statistical Office of the Republic of Macedonia. http://www.stat.gov.mk/Publikacii/knigaXIII.pdf. Accesat la 14 octombrie 2012. 
  2. ^ a b Prehistoric Kale”. Arhaeological exavations Skopsko Kale. 2007. http://www.skopskokale.com.mk/en/prehistory.php. Accesat la 6 octombrie 2012. 
  3. ^ Град Скопје. „Skopje – Capital of the Republic of Macedonia”. skopje.com. http://skopje.com/page.php?id=48. Accesat la 24 decembrie 2010. 
  4. ^ Macedonia”. Population estimations for 2010 by cities, towns and statistical regions, based on the results of the 2002 national census and other data from the State Statistical Office of the Republic of Macedonia. City Population DE. 2010. http://www.citypopulation.de/Macedonia.html. 
  5. ^ Vrei să ieși în evidență? Iată 22 altfel de orașe pe care trebuie să le vizitezi. http://www.euforia.tv/timp-liber/vrei-sa-iei-in-evidena-iata-22-altfel-de-orae-pe-care-trebuie-sa-le-vizitezi-id23483.html?play=1079#main. Accesat la 11 ianuarie 2015. 
  6. ^ Kale in the antiquity”. Arhaeological exavations Skopsko Kale. 2007. http://www.skopskokale.com.mk/en/antiquty.php. Accesat la 6 octombrie 2012. 
  7. ^ a b c d e History”. City of Skopje. 2009. http://www.skopje.gov.mk/EN/DesktopDefault.aspx?tabindex=0&tabid=46. Accesat la 26 februarie 2011. 
  8. ^ World and Its Peoples: Europe. 12. Marshall Cavendish Corporation. p. 1682. ISBN 9780761478836 
  9. ^ a b c Ronald Syme (2000). Provincial At Rome: and Rome and the Balkans 80BC-AD14. Anthony Birley, University of Exeter Press. p. 130. ISBN 9780859896320 
  10. ^ John Wilkes (1995). The Illyrians. Wiley-Blackwell 
  11. ^ Valentina Georgieva and Sasha Konechni (1998). Historical Dictionnary of the Republic of Macedonia. The Scarecrow Press inc.. p. 6 
  12. ^ András Mócsy (1974). Pannonia and Upper Moesia. 4. Routledge. p. 117. ISBN 9780710077141 
  13. ^ a b Aleksandra Maksimovska Veljanovski, Ph.D. (2008). „The City of Skopje, Case Study in the Project Financing Metropolitan Cities in Transitional Countries”. Open Society Institute, Local Government and Public Service Reform Initiative, Budapest. http://lgi.osi.hu/cimg/0/1/3/4/3/Skopje_s_final.doc. Accesat la 13 octombrie 2012. 
  14. ^ Administration”. Centar Municipality. http://www.opstinacentar.gov.mk/administracija.aspx. Accesat la 15 martie 2011. 
  15. ^ „Drisla Landfill Feasibility Study, Volume 1 of 2 - Main Findin=http://dgs - Final Report”. Mott MacDonald Ltd. 2011. 
  16. ^ a b Estimations of the Population by Sex and Age, by Municipalities and by Statistical Regions, 30.06. 2011 and 31.12. 2011, 2011”. State Statistical Office of the Republic of Macedonia. 2012. http://www.stat.gov.mk/Publikacii/2.4.12.08.pdf. Accesat la 15 octombrie 2012. 
  17. ^ The 2011 census was aborted following the resignation of its comity on the field of irregularities.
  18. ^ Figures”. City of Skopje. 2009. http://www.skopje.gov.mk/EN/DesktopDefault.aspx?tabindex=0&tabid=33. Accesat la 26 februarie 2011. 
  19. ^ Andrew Rossos (2008). Macedonia and the Macedonians: A History. Hoover Press. p. 70. ISBN 978-0-8179-4882-5 
  20. ^ Encyclopædia Britannica: A Dictionary of Arts, Sciences, Literature and General Information. 27. Hugh Chisholm, University Press. 1911 
  21. ^ a b Jasna Stefanovska et Janez Koželj (2012). Urban planning and transitional development issues: The case of Skopje, Macedonia. Urbani izziv. p. 94 
  22. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r Skopje – Twin towns & Sister cities”. Official portal of City of Skopje. © Grad Skopje – 2006 – 2013, www.skopje.gov.mk. Arhivat din original la 24 octombrie 2013. //web.archive.org/web/20131024131101/http://www.skopje.gov.mk/EN/DesktopDefault.aspx?tabindex=0&tabid=69. Accesat la 4 noiembrie 2013. 
  23. ^ Ville de Dijon – Dijon, une politique renouvelée à l'international”. Dijon.fr. http://www.dijon.fr/relations-internationales!0-149-1/dijon-une-politique-renouvelee-a-l-international!1-586/. Accesat la 26 martie 2013. 
  24. ^ Ville de Dijon – Jumelages”. Dijon.fr. http://www.dijon.fr/portail-de-lien!0-60/jumelages!10-14/. Accesat la 26 martie 2013. 
  25. ^ Nanchang City and Sister Cities Intercommunion”. Nanchang Municipal iCommittee of the CPC and Nanchang Municipal Government. Nanchang Economic Information Center. Arhivat din original la 22 mai 2013. //web.archive.org/web/20130522211744/http://english.nc.gov.cn/aboutnanchang/sistercity/. Accesat la 5 noiembrie 2013. 
  26. ^ National Commission for Decentralised cooperation” (în French). Délégation pour l’Action Extérieure des Collectivités Territoriales (Ministère des Affaires étrangères). http://www.cncd.fr/frontoffice/bdd-region.asp?action=getRegion&id=21#tabs3. Accesat la 26 decembrie 2013. 
  27. ^ Medmestno in mednarodno sodelovanje” (în Slovenian). Mestna občina Ljubljana (Ljubljana City). http://www.ljubljana.si/si/ljubljana/pobratena-mesta-zdruzenja/. Accesat la 27 iulie 2013. 
  28. ^ Скопје и Белград се збратимија
  29. ^ Kardeș Kentleri Listesi ve 5 Mayıs Avrupa Günü Kutlaması [via WaybackMachine.com]” (în Turkish). Ankara Büyükșehir Belediyesi – Tüm Hakları Saklıdır. Arhivat din original la 14 ianuarie 2009. //web.archive.org/web/20090114033014/http://www.ankara-bel.gov.tr/AbbSayfalari/hizmet_birimleri/dis_dairesi_baskanligi/avrupa_gunu_kutlamasi.aspx. Accesat la 21 iulie 2013. 
  30. ^ Međunarodna suradnja Grada Pule” (în Croatian, Italian). Grad Pula. Arhivat din original la 5 mai 2012. //web.archive.org/web/20120505091330/http://www.pula.hr/index.php?id=123. Accesat la 28 iulie 2013. 
  31. ^ daenet d.o.o.. „Sarajevo Official Web Site : Sister cities”. Sarajevo.ba. http://www.sarajevo.ba/en/stream.php?kat=160. Accesat la 6 mai 2009. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]