Skopje

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Skopje
Скопје
—  Capitala Republicii Macedonia  —
Skopje
Skopje
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Skopje se află în Republica Macedonia
Skopje
Skopje
Skopje (Republica Macedonia)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 42°0′N 21°26′E / 42.000°N 21.433°E / 42.000; 21.43342°0′N 21°26′E / 42.000°N 21.433°E / 42.000; 21.433

Țară Republica Macedonia Republica Macedonia
Imperiu Ottoman flag.svg Imperiul Otoman
Diviziune administrativă Banovina Vardarului[*]
  Q28976991[*]
Statistical region of Macedonia[*] Logo of Skopje Region.svg Regiunea Statistică Skopje[*]
Administrative territorial entity of the Republic of Macedonia[*] Greater Skopje[*]

Guvernare
 - Primar Koce Trajanovski[*] ()

Suprafață
 - Total 1854 km²
Altitudine 240 m.d.m.

Populație (2007)[1]
 - Capitala Republicii Macedonia 668518 locuitori
 - Densitate auto loc./km²
 - Urbană 444.800

Fus orar CET (+1)
 - Ora de vară (DST) CEST (+2)
Cod poștal 1000
Prefix telefonic 02

Localități înfrățite
 - 27 orașe înfrățite listă

Prezență online
Site oficial
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap Modificați la Wikidata
facebook Modificați la Wikidata

Poziția localității Skopje
Poziția localității Skopje

Skopje (arhaic în română Scopia, iar în turcă Üsküp) este capitala Macedoniei. Orașul este centrul politic, economic și cultural al Macedoniei și un centru important în prelucrarea metalului, industria chimică, textilă și a pielii. Dezvoltarea industrială a fost însoțită de o dezvoltare intensivă a comerțului și sistemului bancar intern și extern, precum și a activitățiilor sportive și culturale. Teritoriul orașului a fost populat încă din anii 4000 î.Hr.; rămășitele unei așezări din neolitic fiind găsite în Cetatea Skopje.[2]

Skopje este situată pe cursul superior al râului Vardar și este localizat pe o rută importantă din Balcani între Belgrad și Atena. Potrivit ultimului recensământ oficial din 2002, Skopje are o populație de 506.926 locuitori; în conformitate cu două estimări neoficiale pentru perioada mai recentă, orașul are o populație de 668.518 de oameni[3] sau aprox. 491.000 de locuitori.[4]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Origini[modificare | modificare sursă]

Se presupune că primii oameni care au populat orașul au trăit în jurul locului unde astăzi se află Cetatea Skopje. Cele mai vechi vestigii ale ocupației umane datează încă din epoca cuprului (Mileniul al IV-lea î.Hr.).[2] Denumirea Scupi are semnificația de colibă, bordei, obor.[5]

Cu toate că orașul a fost unul important, el a simțit un declin în epoca de bronz. Cercetările arheologice sugerează că așezarea a aparținut întotdeauna aceleiași culturi, care a evoluat progresiv datorită contactului cu, culturile balcanice și dunărene și mai apoi cu cea din apropierea Mării Egee. Localitatea, în cele din urmă, a dispărut în timpul epocii de fier[6] când a apărut Scupi. Scupi a fost la origine o așezare iliriană, fondată în mileniul I î.Hr., dar mai apoi a devenit un oraș dardanian.[7][8] Ea a fost localizată pe dealul Zajčev, 5 km la vest de cetate. Fiind situată în centrul Peninsulei Balcanice și pe drumul dintre Dunăre și Marea Egee,[9] a fost o localitate prosperă, deși istoria ei nu este bine cunoscută.[9]

Imperiul Roman[modificare | modificare sursă]

Skopje și regiunea din jurul său a devenit parte a Regatului Macedoniei în 335 î.Hr., când Alexandru cel Mare și-a extins posesiunile până la Dunăre.[10] După moartea lui, Macedonia a decăzut și a fost amenințată de către Imperiul Roman.[11] Dardanii, care au trăit pe teritoriul actual cunoscut sub denumirea Kosovo, au invadat regiunea din jurul lui Skopje în secolul al III-lea î.Hr.. Macedonia și Dardania au fost în cele din urmă anexate de romani în 148 î.Hr. Scupi a făcut parte din provincia romană Macedonia, iar ulterior, în secolul I d.Hr. a devenit un teritoriu din provincia Moesia.[7]

În anul 11 sau 13 d.Hr., în Scupi s-a stabilit o garnizoană romană. Prima referire istorică asupra orașului a fost făcută de către Titus Livius, care a murit în anul 17 d.Hr..[7] Scupi a servit în primul rând ca bază militară pentru menținerea păcii în regiune.[9] Din cauza diversității etnice a populației, limba latină a fost principala limbă vorbită în oraș, în pofida faptului că greaca veche era vorbită în cea mai mare parte a Moesiei și în orașele macedonene.[12]

În 395 d.Hr., în urma divizării Imperiului Roman, Scupi a devenit o parte din Imperiul Roman de Răsărit.[7]

Țaratul Bulgar[modificare | modificare sursă]

Skopje a fost a treia capitală a Țaratului Bulgar(972-992).

Administrare[modificare | modificare sursă]

Fiind capitala și cel mai mare oraș din Republica Macedonia, Skopje se bucură de un statut special acordat prin lege. Ultima revizuire a statutului său a fost făcută în anul 2004. De atunci, orașul Skopje a fost împărțită în 10 de municipalități care au toate un consiliu și un primar, la fel precum toate municipalitățile Macedoniei. Municipalitățile se ocupă numai de aspectele specifice de pe teritoriul lor, precum și orașul Skopje se ocupa cu probleme care le privesc pe toate, sau care nu pot fi împărțite între două sau mai multe municipalități.[13]

Municipalități[modificare | modificare sursă]

Pentru prima dată Skopje a fost împărțit în unități administrative în 1945, primele municipalități fiind create în 1976. La început au fost doar 5: Centar, Čair, Karpoš, Gazi Baba și Kisela Voda. După ce Republica Macedonia și-a obținut independența, putere a fost centralizată și municipalitățile au pierdut o mare parte din competențele lor. O lege din 1996 le-a restaurat și a mai creat două municipalități noi: Gjorče Petrov și Šuto Orizari. După insurgență între rebelii albanezi și forțele macedonene din 2001, a fost adoptată o nouă lege în 2004 pentru a încorpora Municipalitatea Saraj în Skopje. Saraj este în mare parte locuit de albanezi, de atunci, albanezii reprezintă aproximativ 20% din populația orașului. Astfel albaneza a devenit a doua limbă oficială a administrației orașului, fapt care a fost o revendicare a rebelilor albanezi. În același an, Municipalitatea Aerodrom s-a separat de la Kisela Voda și Municipalitatea Butel de la Čair.[13]

Municipalitățile sunt administrate de un consiliu format din 23 de membri aleși pe un termen de 4 ani. Ele au, de asemenea, un primar.[14]

Denumire Mărime
(km2)[15]
Populație 2002[1] Estimare populație 2011[16][17]
Aerodrom 20 72.009 -
Butel 54,79 36.144 -
Centar 7,52 45.412 -
Čair 3,52 64.773 -
Gazi Baba 110,86 72.617 75.893
Gjorče Petrov 66,93 41.634 41.915
Karpoš 35,21 59.666 60.363
Kisela Voda 34,24 57.236 -
Saraj 229,06 35.408 38.884
Šuto Orizari 7,48 22.017 -
Skopje 571,46 506.926 -
Skopje administrative division numbered1.png
  1. Coat of arms of Centar Municipality, Macedonia.svg Centar (Центар)
  2. Coat of arms of Gazi Baba Municipality.svg Gazi Baba (Гази Баба)
  3. Coat of arms of Aerodrom Municipality, 2012-present.svg Aerodrom (Аеродром)
  4. Coat of arms of Čair Municipality.svg Čair (Чаир)
  5. Coat of arms of Kisela Voda Municipality (2015).svg Kisela Voda (Кисела Вода)
  6. Coat of arms of Butel Municipality.svg Butel (Бутел)
  7. Coat of arms of Šuto Orizari Municipality.svg Šuto Orizari (Шуто Оризари)
  8. Coat of arms of Karpoš Municipality.svg Karpoš (Карпош)
  9. Coat of arms of Ǵorče Petrov Municipality.svg Gjorče Petrov (Ѓорче Петров)
  10. Coat of arms of Saraj Municipality.svg Šuto Orizari (Сарај)

Demografie[modificare | modificare sursă]

Macedonenii pe strada Macedonia, principalele stradă a orașului.

Skopje are 506.926 de locuitorii, în limitele sale administrative conform datelor pentru 2002.[1] Conform unei estimări din 2006, în oraș în limitele sale administrative sunt 668.518 de locuitori.[18] În Skopje se concentrează o treime din populația Macedoniei, celelate orașe macedoniene fiind mult mai mici. Al doilea cel mai populat punct, Kumanovo, a avut 107.632 de locuitori în 2011.[16]

Înainte de războaiele austro-otomane și incendierea din 1689, Skopje a fost unul dintre cele mai mari orașe din Balcani, cu o populație estimată între 30.000 și 60.000 de locuitori.[7] După incendiu, a cunoscut o lungă perioadă de declin și a avut numai 10.000 de locuitori în 1836.[19] Cu toate acestea, populația a început să crească din nou după 1850 și a ajuns la 32.000 în 1905.[20] În secolul al XX-lea, Skopje a fost unul dintre orașele cu cea mai rapidă creșterea populației din Iugoslavia, ajungând până la 448.200 de locuitori în 1971. De atunci, creșterea demografică a continuat într-un ritm constant.[21]

Demografia în Skopje (Sursa : [1][21])
An 1921 1931 1948 1953 1961 1971 1981 1991 2002
Populație 41.000 68.880 88.355 120.130 166.870 314.552 448.200 444.760 506.926

Grupuri etnice[modificare | modificare sursă]

Grupuri etnice în Skopje în % (2002)[1]
Macedoneni
  
66.7%
Albanezi
  
20.4%
Turci
  
1.7%
Romi
  
4.6%
Sârbi
  
2.8%
Bosniaci
  
1.5%
Aromâni
  
0.5%
Alții
  
1.6%

Skopje, precum și Republica Macedonia în ansamblu, se caracterizează printr-o mare diversitate etnică. Orașul este situat într-o regiune în care au fost prezenți etnicii albanezi, macedoneni, romani, turci, evrei și sârbi de-a lungul istoriei. Până în secolul al XIX-lea Skopje a fost în principal un oraș musulman, până când u nunmărul mare de creștini au început să se stabilească acolo. Conform recensământului din 2002, macedonenii au fost cel mai mare grup etnic din Skopje, cu 338.358 de locuitori, sau 66,75% din populație. Ei sunt urmați de albanezi, care numără 103.891 de locuitori (20.49%), 23.475 de romi (4.63%), sârbi (14.298), turci (8.595), bosniaci (7.585) și aromâni (2.557), iar 8.167 oamenii nu aparțin nici uneia dintre aceste grupuri etnice.[1]

Relații internaționale[modificare | modificare sursă]

Soravia City Center

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Skopje este un oraș înfrățit cu:[22]

Parteneriat[modificare | modificare sursă]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f „Census of Population, Households and Dwellings 2002, Book XIII:Total population, households and dwellings, According to the territorial organization of The Republic of Macedonia, 2004, 2002” (PDF). State Statistical Office of the Republic of Macedonia. Accesat în . 
  2. ^ a b „Prehistoric Kale”. Arhaeological exavations Skopsko Kale. . Accesat în . 
  3. ^ Град Скопје. „Skopje – Capital of the Republic of Macedonia”. skopje.com. Accesat în . 
  4. ^ „Macedonia”. Population estimations for 2010 by cities, towns and statistical regions, based on the results of the 2002 national census and other data from the State Statistical Office of the Republic of Macedonia. City Population DE. . 
  5. ^ „Vrei să ieși în evidență? Iată 22 altfel de orașe pe care trebuie să le vizitezi”. Accesat în 11.01.2015.  Verificați datele pentru: |access-date= (help)
  6. ^ „Kale in the antiquity”. Arhaeological exavations Skopsko Kale. . Accesat în . 
  7. ^ a b c d e „History”. City of Skopje. . Accesat în . 
  8. ^ World and Its Peoples: Europe. 12. Marshall Cavendish Corporation. p. 1682. ISBN 9780761478836. 
  9. ^ a b c Ronald Syme (). Provincial At Rome: and Rome and the Balkans 80BC-AD14. Anthony Birley, University of Exeter Press. p. 130. ISBN 9780859896320. 
  10. ^ John Wilkes (). The Illyrians. Wiley-Blackwell. 
  11. ^ Valentina Georgieva and Sasha Konechni (). Historical Dictionnary of the Republic of Macedonia. The Scarecrow Press inc. p. 6. 
  12. ^ András Mócsy (). Pannonia and Upper Moesia. 4. Routledge. p. 117. ISBN 9780710077141. 
  13. ^ a b Aleksandra Maksimovska Veljanovski, Ph.D. (). „The City of Skopje, Case Study in the Project Financing Metropolitan Cities in Transitional Countries”. Open Society Institute, Local Government and Public Service Reform Initiative, Budapest. Accesat în . 
  14. ^ „Administration”. Centar Municipality. Accesat în . 
  15. ^ „Drisla Landfill Feasibility Study, Volume 1 of 2 - Main Findin=http://dgs - Final Report”. Mott MacDonald Ltd. .  Text "urlrisla.mk/wp-content/uploads/2011/05/Drisla-Landfill-Project-Feasibiity-Study.pdf" ignorat (help);
  16. ^ a b „Estimations of the Population by Sex and Age, by Municipalities and by Statistical Regions, 30.06. 2011 and 31.12. 2011, 2011” (PDF). State Statistical Office of the Republic of Macedonia. . Accesat în . 
  17. ^ The 2011 census was aborted following the resignation of its comity on the field of irregularities.
  18. ^ „Figures”. City of Skopje. . Accesat în . 
  19. ^ Andrew Rossos (). Macedonia and the Macedonians: A History. Hoover Press. p. 70. ISBN 978-0-8179-4882-5. 
  20. ^ Encyclopædia Britannica: A Dictionary of Arts, Sciences, Literature and General Information. 27. Hugh Chisholm, University Press. . 
  21. ^ a b Jasna Stefanovska et Janez Koželj (). Urban planning and transitional development issues: The case of Skopje, Macedonia. Urbani izziv. p. 94. 
  22. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r „Skopje – Twin towns & Sister cities”. Official portal of City of Skopje. © Grad Skopje – 2006 – 2013, www.skopje.gov.mk. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ „Ville de Dijon – Dijon, une politique renouvelée à l'international”. Dijon.fr. Accesat în . 
  24. ^ „Ville de Dijon – Jumelages”. Dijon.fr. Accesat în . 
  25. ^ „Nanchang City and Sister Cities Intercommunion”. Nanchang Municipal iCommittee of the CPC and Nanchang Municipal Government. Nanchang Economic Information Center. Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ „National Commission for Decentralised cooperation”. Délégation pour l’Action Extérieure des Collectivités Territoriales (Ministère des Affaires étrangères) (în French). Accesat în . 
  27. ^ „Medmestno in mednarodno sodelovanje”. Mestna občina Ljubljana (Ljubljana City) (în Slovenian). Accesat în . 
  28. ^ Скопје и Белград се збратимија
  29. ^ „Kardeș Kentleri Listesi ve 5 Mayıs Avrupa Günü Kutlaması [via WaybackMachine.com] (în Turkish). Ankara Büyükșehir Belediyesi – Tüm Hakları Saklıdır. Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ „Međunarodna suradnja Grada Pule”. Grad Pula (în Croatian și Italian). Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ daenet d.o.o. „Sarajevo Official Web Site : Sister cities”. Sarajevo.ba. Accesat în . 
  32. ^ http://www.skopje.gov.mk/EN/DesktopDefault.aspx?tabindex=0&tabid=26)

Legături externe[modificare | modificare sursă]