Arie A. Arie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Arie A. Arie
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedat (78 de ani) Modificați la Wikidata
Căsătorit cuEcaterina Arie Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieinginer Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniuelectroenergetică
InstituțieUniversitatea Politehnica din București  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea Politehnica din București  Modificați la Wikidata

Arie Avram Arie (n. , București, România – d. ) a fost un inginer electroenergetician român, de origine evreu care s-a remarcat în domeniul rețelelor electrice, între altele ca pionier în România în promovarea transportului de energie electrică prin legături de tensiune continuă. A fost profesor la catedra de rețele electrice la Universitatea Politehnică din București, urmându-i în acest post academicianului Martin Bercovici.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Arie Avram Arie s-a născut în 1921 într-o familie de evrei din București. Tatăl său era Meier Leibu, iar mama - Lote Zlate Țipre Leibu, originară din Craiova.[1] După absolvirea liceului, ca urmare a legilor rasiale din anii 1940-1941 care interziceau evreilor, considerați "rasă evreiască", accesul la studii în instituțiile universitare din țară, Arie a urmat în anii 1941-1944 Cursul de pregătire tehnică în cadrul Școlii post-liceale pentru evrei deschisă,la București, cu aprobarea regimului, în decembrie 1940 de către Ernest Abason și Martin Bercovici. La acest curs el a cunoscut-o pe Ecaterina Friedman[2] care ulterior i-a devenit soție. După căderea regimului antonescian în august 1944 a avut posibilitatea de a studia la Institutul Politehnic din București, pe care l-a absolvit în 1947 cu distincția "cum laude".[3]

Inginerul Arie a lucrat în anii 1947-1951 la Societatea de Gaz și Electricitate în cadrul Întreprinderii de Rețele Electrice din București.În anii 1951-1952 a lucrat La Institutul de Studii și Proiectări energetice, apoi în 1952-1954 la Ministerul Energiei Electrice , contribuind la întocmirea de studii și proiecte de sistematizare a rețelei de distribuire cu cabluri subterane în orașele Ploiești, Pitești și Craiova.[4] În cadrul Institutului ISPE Arie a participat la elaborarea proiectului de sistematizare a sistemului electroenergetic Muntenia și la conectarea lui cu sisteme energetice vecine. [5] O alte contribuție a lui Arie, in colaborarea cu alte personalități ale energeticii, a reprezentat stabilirea sistemului de funcționare și alimentare a Căilor Ferate Române în curent alternativ 50 HZ.[6] Începând din anul 1948, Arie a făcut parte din cadrele didactice ale Institutului Politehnic din București, azi Universitatea Politehnică din București. Din 1950 a fost conferențiar, din 1964 profesor titular, iar după pensionare - profesor consultant la Facultatea de energetică. În 1966 a obținut titlul de doctor cu teza "Influența căilor ferate electrificate asupra sistemului energetic din care se alimentează", sub îndrumarea profesorului Constantin Dinculescu. [7] Împreună cu Martin Bercovici, a scris tratate de bază în domeniul transportului și distribuției energiei electrice, de asemenea a abordat calculul mecanic și cel electric al liniilor electrice aeriene și subterane. A elaborat o serie de teoreme generalizate pentru calculul scurtcircuitelor în rețelele electrice. Arie A. Arie a fost membru al consiliului tehnic al Regiei Autonome de Electricitate RENEL, devenită apoi Compania Națională de Electricitate CONEL. A fost președinte al Fundației Constantin Dinculescu, pe care a întemeiat-o.

Viața particulară[modificare | modificare sursă]

A fost căsătorit din anul 1943 cu cercetătoarea Ecaterina Arie (1923-1975). Ei au avut o fiică, inginer în domeniul dispozitivelor electronice.

Premii și onoruri[modificare | modificare sursă]

  • Premiul Constantin Budeanu al Academiei Române (1996)

Cărți[modificare | modificare sursă]

  • cu M,Bercovici - Rețele electrice - Calculul mecanic (1963, 1982) - tratat
  • cu M.Bercovici, Al. Poeată - Rețele electrice - Calculul electric (1974) - tratat
  • Transportul și distribuția energiei electrice (1982)
  • Poluarea cu armonici a sistemului electroenergetic în regim simetric (1994) - premiată cu Premiul C Budeanu

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Arie A.Arie - Activități didactico-științifice în universitățile tehnice și politehnice

în Nicolae Cajal, Harry Kuller (coord.) Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație , Editura Hasefer, București 2004 p 220-221

  • Costin-Liviu Rucăreanu (coord) , Călin Mihăileanu, Vasile Popovici, Gheorghe-Alexandru Stoleru - Personalități din energetica românească Institutul Național Român pentru studiul amenajării și folosirii energiei - București 2003 p. 123-124
  • Solomon Marcus, Coca Roman - cap Matematica, Ing. Arie A.Arie - Activități didactico-științifice în universitățile tehnice și politehnice în FCER - Nicolae Cajal, Hary Kuller (red) Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație Editura Hasefer, București 2004

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Saitul Geni
  2. ^ Saitul Geni
  3. ^ A.Arie 2004 p.220
  4. ^ A.Arie 2004 p.220
  5. ^ A.Arie 2004 p.221
  6. ^ A.Arie 2004 p.221
  7. ^ A.Arie 2004 p.221