Bancorex

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Financial Plaza Bucuresti.jpg

Bancorex a fost o bancă românească înființată în 1968 sub denumirea de „Banca Română de Comerț Exterior” (BRCE) și lichidată în 1999. A fost radiată de la Serviciul Comerțului la data de 1 octombrie 1999[1]. Până să fie trecută pe linie moartă, Bancorex a avut șase președinți: Vasile Voloseniuc, Dan Pascariu, Răzvan Temeșan (1992-1997), Florin Ionescu (1997-1998), Vlad Soare și Nicolae Dănilă[1][2].

Istoric[modificare | modificare sursă]

A fost înființată în anul 1968[3]. Conform unor informații, niciodată recunoscute oficial, printre primii săi acționari s-au numărat și anumiți capi ai mafiei italiene din anturajul lui Licio Gelli, aflați în legatură cu gruparea Propaganda Due[3]. Timp de peste două decenii, prin intermediul BRCE s-au derulat cele mai multe operațiuni comerciale speciale efectuate de regimul comunist[3]. După 1989 s-a aflat că majoritatea tranzacțiilor s-au derulat prin intermediul unor întreprinderi de comerț exterior în cadrul cărora erau angajați ofițeri de securitate ai Direcției de Informații Externe (DIE)[3]. Valuta provenită din OV (operațiunile valutare), dar și din comisioanele aferente acelor tranzacții era depusă în conturi secrete deschise pe numele unor ofițeri DIE[3]. După 1990, Bancorex și-a păstrat statutul de bancă specializată în tranzacții financiare externe, fiind considerată un fel de „regină” a băncilor din România[3]. Sloganul ei publicitar era „O bancă pentru mileniul trei”, iar, la un moment dat, toate marile afaceri din România postdecembristă s-au derulat prin conturile Bancorex[3].

La data de 27 iunie 1999, Agenția de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB) a preluat dosarele cu credite neperformante de la Bancorex, în număr de 1.022[4].

Controverse[modificare | modificare sursă]

După 1990, mii de muncitori care au lucrat în străinătate înainte de 1989 au încercat să-și retragă banii din conturile Bancorex dar au constatat că nu mai exista niciun cent în conturi[5]. Mai mult, nici actele contabile din Bancorex nu mai arătau exact ce sume aveau oamenii în conturi[5].

Devalizarea Bancorex[modificare | modificare sursă]

Pierderile Bancorex datorate creditelor nerambursate sau ilegale, s-au ridicat la suma de 1,8 miliarde de dolari[3].

În perioada 1994 - 1996, Guvernul Văcăroiu a contractat diverse bunuri și servicii fictive, în valoare de cel puțin 30 milioane de dolari, iar banii au fost plătiți de Bancorex[6]. Adrian Costea, persoană cu cetățenie franceză și română a servit ca partener de afaceri cu România în aceste acțiuni[6]. În timpul încheierii contractelor cu România el era recunoscut ca fiind consilier extraordinar al președintelui Ion Iliescu[6].

Afacerea „Agroholding” - Adrian Costea a încasat de la Bacorex o sumă de 6 milioane de dolari americani pentru care urma să livreze motorină firmei Agroholding, livrare care nu a mai avut loc, Adrian Costea fiind considerat dispărut[6]. Afacerea „Albumul” - în martie 1995, la nici un an de la „dispariția” lui Costea cu 6 milioane de dolari din afacerea "Agroholding", Viorel Hrebenciuc, ca secretar general al Guvernului Văcăroiu a încheiat cu Adrian Costea un contract de editare al unui album despre România - „Eternelle et fascinannte Roumanie”[6]. Pentru această afacere Costea a încasat 5,7 milioane de dolari pentru editarea albumului[6].

Un alt intermediar a fost Ion Cazacu de la „Star Trade”, care apare în mai multe dosare penale cu afaceri controversate, între care se află o gaură de 18 milioane de dolari făcută de Bancorex între anii 1994-1996, tot pentru așa zisele importuri strategice de motorină[6].

O anchetă inițiată de procurorii francezi a arătat că o parte din dolarii primiți de Costea au fost virați în conturile din străinătate ale unor demnitari, pe vremea aceea ai PDSR, sau au fost folosiți pentru deplasările sau cazările acestora[6]. Între demnitarii cu cont deschis și alimentat de Costea se afla și Iosif Boda, fost consilier prezidențial al lui Iliescu, coleg cu Costea[6].

Printre persoanele în conturile cărora au ajuns banii lui Costea se numără Adrian Năstase (prim-vicepreședinte PDSR), Viorel Hrebenciuc (deputat PDSR), Nicolae Văcăroiu (senator PDSR), Teodor Meleșcanu (presedinte ApR), Iosif Boda (deputat ApR), Mircea Coșea (deputat, ex-ApR, ulterior în UFD), Răzvan Temeșan (fost director Bancorex)[7].

De asemenea în perioada 1994-1996, Bancorex a acordat sponsorizări ilegale de peste 43 de miliarde de lei[8].

În aprilie 1999, s-a constituit Comisia parlamentară de control a activității Bancorex, condusă de senatorul Andreiu Oprea[8]. Intenția comisiei era de a lămuri circumstanțele în care s-a produs devalizarea băncii, de a explica metodele și de a stabili persoanele implicate[8]. În paralel, fostul președinte al băncii, Răzvan Temeșan, era cercetat în 33 de dosare privind activitatea sa de la Bancorex[8].

Pierderile[modificare | modificare sursă]

În anul 1999, ministrul finanțelor a alocat de la buget o sumă de aproximativ 400 de milioane de dolari (4.128 miliarde lei vechi) pentru a sprijini financiar BANCOREX, ca urmare a creditelor neperformante acordate de Răzvan Temeșan[9]. Până în 1999, statul a dăruit în total BANCOREX circa 900 de milioane de dolari[9].

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Disponibilizarile de la BANCOREX, ultima piedica in calea aprobarii fuziunii BCR - BANCOREX, 7 Octombrie 1999, evz.ro, accesat la 8 mai 2011
  2. ^ Circul BANCOREX la Casa Poporului, 9 Septembrie 1999, evz.ro, accesat la 8 mai 2011
  3. ^ a b c d e f g h Faliment - Bancherii de mucava, 27 aprilie 2006, VASILE SURCEL, jurnalul.ro, accesat la 11 mai 2011
  4. ^ AVAB a preluat toate creditele neperformante ale Bancorex, 29 Iunie 1999, evz.ro, accesat la 9 mai 2011
  5. ^ a b Marele jaf sindical, 16 Februarie 2007, sfin.ro, accesat la 7 octombrie 2010
  6. ^ a b c d e f g h i Conturi PDSR la Paris, 4 Mai 2000, evz.ro, accesat la 8 mai 2011
  7. ^ PDSR a alimentat filiera Costea cu 100 de milioane de dolari, 5 Mai 2000, evz.ro, accesat la 8 mai 2011
  8. ^ a b c d SPONSOREX, 15 Martie 2000, evz.ro, accesat la 8 mai 2011
  9. ^ a b BANCOREX in umbra Bancii Mondiale, 24 Februarie 1999, evz.ro, accesat la 10 mai 2011

Legături externe[modificare | modificare sursă]