Ipcărigea
Ipcărigea |
|||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
 |
|||||||||||||
| Clasificare științifică | |||||||||||||
|
|||||||||||||
| Nume binomial | |||||||||||||
| Gypsophila paniculata L |
|||||||||||||
Ipcărigea (Gypsophila paniculata) este o plantă erbacee din familia Caryophyllaceae, răspândită în zonele nisipoase și cunoscută sub mai multe denumiri populare: gipsărița, floarea miresei, ipsărița, ciuin. [1]
Cuprins |
Descriere [modificare]
Plantă erbacee, vivace, perenă, înaltă de de 60-90 cm, tulpina ramificată de la bază, flori albe și uneori roz, cu caliciu tubulos iar fructul, o capsulă cu semințe turtite de culoare brun închis. Partea subterană este formată dintr-un rizom gros de până la 8 cm, cu numeroase rădăcini cilindrice, lungi de până la 1,2 m. Crește spontan în locuri nisipoase, însorite, în zonele de câmpie din sudul țării.[2]
În scopuri medicinale se utilizează rădăcinile și rizomii recoltați din august până înainte de primul îngheț.[1]
Componenți principali [modificare]
Saponozide de natură triterpenică al căror aglicon este gipsogenina alături de zaharuri, ulei volatil, substanțe grase, săruri minerale.[1]
Proprietăți [modificare]
- - acțiune depurativă și expectorantă
- - diuretic
- - cicatrizant
Indicații [modificare]
Ca expentorant și gargare în tratarea faringitelor granuloase.
Note [modificare]
- ^ a b c Terapia naturistă, Ecaterina D, Răducanu D. (pag. 143), Ed Științifică, București 1992
- ^ selene.ro - Ipcărigea]
