Sarma

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Sarmale)
Salt la: Navigare, căutare
Sărmăluţe
Bucătăria românească
Specific național

Ardei umpluți · Cârnați · Caltaboș
Ciulama · Chiftele · Chișcă · Ciorbă
Ciorbă de burtă · Ciorbă țărănească · Ciorbă de pește
Colaci · Colivă  · Drob · Frigărui  · Ghiveci · Iahnie
Lebăr · Limbă cu măsline · Mămăligă · Mititei · Musaca  · Ostropel
Papricaș · Pastramă · Pârjoale · Pilaf · Piftie
Plachie · Rasol · Saramură
Sarmale · Slănină · Soté de morcovi · Tobă
Tochitură · Urs de mămăligă · Varză călită · Zacuscă

Condimente și salate

Ardei copți · Borș · Murături
Mujdei · Rântaș · Salată de boeuf · Salată de vinete
Salată de cartofi · Salată de sfeclă

Brânzeturi

Brânză de burduf · Brânză topită · Caș
Cașcaval · Telemea · Urdă

Dulciuri

Clătită · Cremă de zahăr ars · Cozonac
Gogoașă · Papanaș · Plăcintă
Lapte de pasăre · Lipie · Sfințișori · Vărzar

Băuturi

Afinată · Caisată · Cireșată · Cornată
Pălincă · Rachiu · Socată
Turț · Țuică · Vișinată · Zmeurată

Sarmale în foi de varză

Sarmaua (singular nearticulat sarma sau uneori sarmală; plural nearticulat sarmale) este un preparat culinar din carne tocată (de obicei de porc, dar și de vită, oaie, pasăre sau chiar pește), amestecată cu orez și cu alte ingrediente, învelită în foi de varză (proaspătă sau acră (murată), de viță sau de ștevie etc.[1], în formă de rulou. În România se servește de obicei cu mămăligă și smântână.

În Bucovina și în Moldova sarmalele sunt uneori numite găluci („găluști”, „găluște”).[1][2]

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Cuvântul românesc „sarma” este un împrumut din limba turcă (sarmak),[3] unde are sensul „a înfășura, a înveli”[4]. Este posibil și intermediarul sârbesc cарма / sarma: „sarma”[5].

Răspândire[modificare | modificare sursă]

Acest produs culinar este cunoscut, cu aceeași denumire, în mai multe țări, din apropierea bazinului răsăritean al Mării Mediterane: Turcia, Ungaria, România, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Palestina, Iordania, Siria, Liban, Grecia, precum și în Republica Moldova.

Pregătire[modificare | modificare sursă]

Sarmale cu smântână, mămăligă, afumătură și ardei iute

Se pot face sarmale și de post, înlocuind carnea din umplutură cu orez, ciuperci, soia, legume tocate, păsat de porumb, sau chiar bucățele de pâine (la alegere sau în diferite combinații după gust).

Varza folosită la prepararea sarmalelor poate fi proaspătă sau acră (murată rapid sau pentru a fi păstrată peste iarnă). Sarmalele se mai pot prepara cu foi (frunze) de podbal, ștevie, spanac sau (în unele zone) hrean. La servire, smântâna poate fi înlocuită cu iaurt sau (mai ales în Ardeal) cu lapte covăsit (iaurt preparat în casă).

Sarmalele cu păsat sunt „de post” (adică, gătite fără carne, grăsimi animale, pește, ouă sau produse lactate) dar pot fi și „de frupt” dacă li se adaugă la împachetat căte o felie de costiță sau jambon afumat în mijlocul umpluturii.

Gurmanzii[cine?] sunt de părere că sarmalele sunt mai gustoase dacă se fierb într-un ceaun din fontă, la foc domol, sau într-o oală de ceramică, la cuptor, dacă la fundul ceaunului/oalei de ceramică și printre sarmale se pun bucăți de șorici afumat sau chiar un ciolan de porc afumat, frunze de cimbru, mărar și boabe de piper. [necesită citare]

În unele sate din Munții Apuseni, (unde se mai păstrează denumirile de „sarmă” și „sarme”)[necesită citare], țăranii pun printre sarmale, bucăți de călbaj (un fel da caltaboș făcut cu bucăți de carne amestecate în umplutura tradițională și bine afumat).

Servire[modificare | modificare sursă]

Sarmale în dovleac
Sarmale în viță de vie

Se consideră că dacă se consumă după ce „stau” 2-3 zile, sarmalele vor avea o savoare deosebită. [necesită citare]

La masă, sarmalele de post se servesc cu sos de roșii, ardei iute, ceapă verde sau salată de ceapă uscată.[necesită citare]

„Oda sarmalei” de Păstorel Teodoreanu[modificare | modificare sursă]

«Cum s-ar defini sarmaua?

Vis înaripat al verzei ce-l avu cât a durat
somnul lung metamorfozic în butoiul de murat...

Potpuriu de porc și vacă, simfonia tocăturii,
imn de laudă mâncării, înălțat în cerul gurii.

O cochetă care-și scaldă trupu-n sos și în smântână
și se-nfășoară în varză ca în valuri de cadână.

O abilă diplomată ce-a-ncheiat o strânsă ligă
c-o bărdacă de vin roșu și-un ceaun de mămăligă.

Oponentă din principiu și un strașnic adversar
pentru tot ce e dieta sau regim alimentar.

Un buchet de mirodenii, o frivolă parfumată
ce te-mbie cu mirosuri de slănină afumată.

Locatara principală ține-n spațiu tolerate,
perle de piper picante, boabe de orez umflate.

O prozaică'nnăscută, cum s-o prinzi în prozodie
că de când e lumea, porcul n-a citit o poezie.

Un aducător de sete, de bei vinul cu ocaua.
Iată-n câteva cuvinte, cum s-ar defini .. sarmaua !!!»

[6]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Noul dicționar universal al limbii române
  2. ^ http://voxpublica.realitatea.net/freestyle/nicoleta-zagura-aduce-aromele-si-ademenirile-unui-craciun-in-nordul-bucovinei-22697.html
  3. ^ http://dexonline.ro/definitie/sarma
  4. ^ Baubec, A., Grecu, M.. Dicționar turc-român, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1979
  5. ^ Din turc. sarma, eventual, din sârbescul Сарма [sarma]. Vd. Noul dicționar universal al limbii române, Editura Litera Internațional, București - Chișinău, 2007
  6. ^ Odă sarmalei, de Păstorel Teodoreanu
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sarma