Turița mare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Turița mareAjutor:Cum se citește o cutie de taxonomie
Agrimonia eupatoria01.jpg
Agrimonia eupatoria
Clasificare științifică
Regn: Plantae
Încrengătură: Magnoliophyta
Clasă: Magnoliopsida
Ordin: Rosales
Familie: Rosaceae
Specie: Agrimonia
Nume binomial
Agrimonia eupatoria
L, 1753
Agrimonia eupatoria

Turița mare (Agrimonia eupatoria) este o plantă erbacee din familia Rosaceae, cunoscută sub mai multe denumiri populare: asprișoară, buruiană de friguri, cornățel, gălbenare de germe, coada racului, leușteanul muntelui, lipici, sora fragilor, turiciară, turiuță.[1]

Descriere[modificare | modificare sursă]

Plantă erbacee, vivace, cu frunze păroase pe fața interioară, cu flori galben-aurii și cu fructe cu ghimpi mici la bază, răspândită de la câmpie și până la etajul montan (1.000 m),în fânețe și poieni umede, în tufărișuri și luminișuri, la margini de păduri și drumuri, în locuri cu umiditate mare. Înflorește din iulie și până în luna septembrie.[1]

În scopuri medicinale se recoltează părțile aeriene în timpul înfloririi.[2]

Agrimonia eupatoria

Componenți principali[modificare | modificare sursă]

Tanin de natură catehică, galotanin și elagitanin, cvercetină liberă, hiperină și rutosidă, substanțe amare, ulei volatil, bioxid de siliciu, acid nicotic, vitaminele C și K, acid ursolic.[1]

Proprietăți[modificare | modificare sursă]

- stimulator al secrețiilor gastro intestinale și măresc apetitul
- colagog
- lizează calculii biliari
- astringent și antidiuretic datorită taninurilor
- eupeptic-amar[3]

Indicații[modificare | modificare sursă]

Intern în calculoză biliară; în tulburările căilor biliare și gastro-intestinale favorizează eliminarea secrețiilor biliare descongestionând ficatul; în combaterea diareei; în reumatismul articular; urticarie.

Extern în ulcere varicoase, plăgi; afecțiuni oculare.[1]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Terapie naturistă pag. 243-244, Ecaterina D, Răducanu D. Ed. Științifică, București 1992
  2. ^ plante medicinale.org - turița mare
  3. ^ selene.ro - turița mare

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Florentin Crăciun, Mircea Alexan, Carmen Alexan - Ghidul plantelor medicinale uzuale, Editura științifică, București 1992, pag. 124