Ghimpe pădureț
| Ghimpe pădureț | |
|---|---|
| |
| Ruscus aculeatus | |
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Plantae |
| Diviziune: | Cormobionta |
| Clasă: | Magnoliophyta |
| Ordin: | Asparagales |
| Familie: | Asparagaceae |
| Specie: | Ruscus |
| Nume binomial | |
| Ruscus aculeatus L | |
Modifică text  |
|
Ghimpele pădureț (Ruscus aculeatus) este un arbust eurasiatic, veșnic verde, cu lăstari plați.
Planta nu este nativă și nu crește în România, la temperaturi sub -12 grade Celsius moare.[1]
În Grecia antică, ghimpele pădureț era folosită ca laxativ sau diuretic și, de asemenea, se credea că elimina pietrele la rinichi atunci când este adăugată în vin.
Descriere[modificare | modificare sursă]
Crește până la lungimea de 80 cm cu ramuri rigide purtând cladode (tulpini modificate pentru a arăta ca frunzele) și frunze adevărate mai mici de 5 mm.
Florile cresc de la axilele frunzelor pe partea adaxială a cladodelor. Cele 6 tepale sunt de culoare verde pal, iar ovarele sau staminele sunt violete (plantă dioică).
Fructul de aproximativ 1 cm roșu, gros și rigid. Flori în axila bracteelor cladode până la 4 cm.
Principii active[modificare | modificare sursă]
Principii active din ghimpele pădureț sunt saponine steroidice.[2] Saponinele apar în mod natural în plante ca glicozide și au proprietăți de formare a spumei.[3]
Saponinele specifice găsite în ghimpele pădureț sunt ruscogeninele, ruscogenele și neoruscogeninele, numite după genul Ruscus.
Ruscogeninele funcționează ca agenți antiinflamatori[4] și, de asemenea, se crede că provoacă constricția venelor.[5] În prezent, modul de acțiune al ruscogeninelor nu este bine înțeles, dar un mecanism propus sugerează că ruscogeninele suprimă migrarea leucocitelor atât prin reglarea proteinelor, cât și a ARNm.[4] Neoruscogenina a fost identificată ca un agonist puternic și de mare afinitate al receptorului nuclear RORα (NR1F1). [6]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „Ruscus aculeatus - Plant Finder”. www.missouribotanicalgarden.org (în engleză). Accesat în .
- ^ Jakobsson, Hugo; Farmaki, Katerina; Sakinis, Augustinas; Ehn, Olof; Johannsson, Gudmundur; Ragnarsson, Oskar (). „Adrenal venous sampling: the learning curve of a single interventionalist with 282 consecutive procedures”. Diagnostic and Interventional Radiology. 24 (2): 89–93. doi:10.5152/dir.2018.17397. ISSN 1305-3612. PMC 5873508
. PMID 29467114.
- ^ Sahu, N. P.; Banerjee, S.; Mondal, N. B.; Mandal, D. (), „Steroidal Saponins”, Fortschritte der Chemie organischer Naturstoffe / Progress in the Chemistry of Organic Natural Products (în engleză), Springer Vienna, 89, pp. 45–141, Bibcode:2008fcon.book...45S, doi:10.1007/978-3-211-74019-4_2, ISBN 9783211740187, PMID 18958994
- ^ a b Huang, Ya-Lin; Kou, Jun-Ping; Ma, Li; Song, Jia-Xi; Yu, Bo-Yang (octombrie 2008). „Possible mechanism of the anti-inflammatory activity of ruscogenin: role of intercellular adhesion molecule-1 and nuclear factor-kappaB”. Journal of Pharmacological Sciences. 108 (2): 198–205. doi:10.1254/jphs.08083fp . ISSN 1347-8613. PMID 18946195.
- ^ Bouskela, Eliete; Cyrino, Fatima Z. G. A.; Marcelon, Gilbert (august 1993). „Effects of Ruscus Extract on the Internal Diameter of Arterioles and Venules of the Hamster Cheek Pouch Microcirculation”. Journal of Cardiovascular Pharmacology. 22 (2): 221–224. doi:10.1097/00005344-199308000-00008. ISSN 0160-2446. PMID 7692161.
- ^ Helleboid S, Haug C, Lamottke K, et al. The Identification of Naturally Occurring Neoruscogenin as a Bioavailable, Potent, and High-Affinity Agonist of the Nuclear Receptor RORα (NR1F1). Journal of Biomolecular Screening. 2014;19(3):399-406. https://doi.org/10.1177/1087057113497095.
