Săpunăriță

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Common Soapwort
Clasificare științifică
Regn: Plantae
(neclasificat): Angiospermae
(neclasificat): Eudicotidae
(neclasificat): Core eudicots
Ordin: Caryophyllales
Familie: Caryophyllaceae
Gen: Saponaria
Specie: S. officinalis
Nume binomial
Saponaria officinalis
L.

Este plantă medicinală Este plantă toxică dacă este consumată direct de către om

Săpunărița, ciuinul roșu, odogaciul, săpunul popii, floarea călugărului sau floarea de săpun (Saponaria officinalis) este o plantă medicinală, perenă din familia Caryophyllaceae.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Morfologia
Saponaria officinalis

Săpunărița este o plantă cu un rizom târâtor, în pământ. Tulpina are 70 cm - 1 m și prezintă noduri umflate, ramificate în partea superioară. Florile au 5 petale, de culoare roz sau albă. Petalele sunt libere, sepalele sunt unite. Fiecare petală are spre exterior o expansiune foliacee (unguiculă). Săpunărița înflorește în lunile iunie-septembrie. Frunzele sunt eliptice, opuse, au 3 nervuri pe partea inferioară. Fructul este o capsulă.

Răspândire[modificare | modificare sursă]

Săpunărița crește pe marginea drumurilor, pe lângă garduri, râuri, prin lunci, în locuri nisipoase. Este răspândită în zona de deal și de șes.

Utilizare[modificare | modificare sursă]

Se recoltează în al doilea an de vegetație, luna august: rizomul cu stolonii și rădăcinile ce pornesc de pe rizom (Saponariae rubrae radix). Are gust dulceag mucilaginos - amărui și conține saponozide triterpenice (saporubină) care duc la micșorarea tensiunii superficiale, modifică permiabilitatea membranei celulare, cresc secrețiile bronșice și biliare. Extractul apos, decoctul (1,5%) sau infuzia (0,5-1,5%) se folosesc ca expectorant, depurativ, diuretic, antireumatic. Extern, decoctul se folosește în faringite, în dermatoze sau clisme contra oxiurilor. Produsul este iritant al mucoasei gastrointestinale și provoacă vome, diaree, gastroenterite.

Sinonime[modificare | modificare sursă]

In Prague Botanical garden
  • Lychnis officinalis (L.) Scop., Fl. Carniol., ed. 2, 1 : 303. 1771.
  • Bootia saponaria Neck., Hist. & Commentat. Acad. Elect. Sci. Theod.-Palat., 2 : 484. 1770.
  • Bootia vulgaris Neck., Delic. Gallo-Belg., 1 : 193. 1768.
  • Saponaria alluvionalis Des Moul., Oesterr. Bot. Z., 17 : 390. 1867.
  • Saponaria hybrida Mill., Gard. Dict., ed. 8 : n° 2. 1768.
  • Saponaria officinalis var. glaberrima Ser., Prodr. (DC.) 1: 365. 1824.
  • Saponaria officinalis var. puberula Syme ex Rouy & Foucaud, Fl. Fr., 3 : 152. 1896.
  • Saponaria vulgaris Pall., Reise Statth. Russ. Reich., 3 : 655. 1776.
  • Saponaria vulgaris Bubani, Fl. Pyr. 3: 83. 1901, nom. illeg. non Pall. (1776).
  • Silene saponaria Fr. ex Willk. & Lange, Bot. Not., 1842 : 10. 1842.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ion I. Băra, Petre Gh. Tarhon, Florin Floria - Plantele - izvor de sănătate, Chișinău, «Știința», 1993, pag. 84

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vedeți: Indicații!
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Săpunăriță
Wikispecies
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Săpunăriță