Limba bască
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Bască euskara |
|
| Vorbită în | Spania, Franţa |
|---|---|
| Număr de vorbitori | 1.063.700 (vorbitori nativi: 600.000) |
| Statut oficial şi codificare | |
| Limba oficială în | Ţara Bascilor, Navarra - Spania |
| Organ de reglamentare | Academia Regala de Limba Basca (Euskaltzaindia) |
| ISO 639-1 | eu |
| ISO 639-2 | baq (B), eus (T) |
| ISO 639-3 (pentru cel mai răspândit dialect) | eus |
| Această pagină poate conţine caractere Unicode. | |
modifică  |
|
Limba bască (codul ISO 639 - eu sau baq/eus) este o limbă vorbită în nord-estul Spaniei şi sud-vestul Franţei de poporul basc (acum sunt aproximativ 1.063.700 de vorbitori).
Limba nu este indo-europeană, şi nu are nicio relaţie lingvistică cu alte limbi. Mulţi lingvişti au încercat să găsească o legătură cu alte limbi, precum limba etruscă, limbile africane, limbile caucaziene sau chiar limba japoneză, dar până acum nu au avut nici un rezultat concludent, studiile fiind bazate pe doar câteva cuvinte asemănătoare.
Numele nativ pentru limbă este euskara, şi este evident că a fost vorbită cu mult timp înaintea limbii latine în peninsula iberică. O dovadă a vechimii este rădăcina haitz- (piatră), care este folosită în cuvintele haiztoa (cuţit) sau haizkora (topor).
Astăzi, limba bască are influenţe importante de la latină, spaniolă şi franceză, şi studii lingvistice au confirmat că peste jumătate din cuvinte sunt originare din limba latină. Alte cuvinte sunt native, din antichitate.
[modifică] Dialecte
Limba bască are opt dialecte care nu coincid neapărat cu diviziunile politice ale Ţării Bascilor. Dialectul standard al limbii care este predat la şcoli şi vorbit în guvernul basc este Batua. Batua este bazat pe dialectul regional Gipuzkoa.
[modifică] Gramatică
Limba bască este o limbă ergativică.
|
|||||||||||||
