Vâlcele, Covasna
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
[[wiki]]
|
Acest articol sau această secţiune trebuie pus(ă) în formatul standard. Ştergeţi eticheta la încheierea standardizării. |
|
||||||||
| Judeţ | Covasna | |||||||
| Zonă metropolitană | [[{{{zona_metropolitana}}}]] | |||||||
| Atestare | 1468 | |||||||
| Primar | Marinescu Dumitru, PSD, din 2004 | |||||||
| Suprafaţă | 60,76 km² | |||||||
| Populaţie (2002) | 3.701 | |||||||
| Densitate | 60,91 loc./km² | |||||||
| Altitudine | {{{altitudine}}} m n.m. | |||||||
| Amplasare | ||||||||
| Sate | Vâlcele, Araci, Ariuşd, Hetea | |||||||
| Cod poştal | 527175 | |||||||
| Sit web | ro [ ] | |||||||
| {{{note}}} | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Vâlcele (maghiară Előpatak) este o localitate în judeţul Covasna, Transilvania, România.
Are statut administrativ de comună şi este compusă din localităţile Vâlcele, Araci, Ariuşd, Hetea, având o populaţie (2002): [1]3698 din care majoritari sunt rromi 1778, urmaţi de români-1357, maghiari -552.
Prima atestare scrisă a satului Ariuşd datează din anul 1468. În apropierea localităţii s-a descoperit o aşezare neolitică (ceramică pictată, bijuterii din cupru), făcând parte din cultura Ariuşd, Cucuteni, Coţofeni. Satul Hetea este populat în majoritate de cetăţeni romi care desfăşoară activităţi tradiţionale (culesul ciupercilor şi al plantelor medicinale, fabricarea obiectelor din răchită şi lemn).
Aşezare geografică: comuna Vâlcele se află situată în partea sud-vestică a judeţului, fiind străbătută de drumul judeţean DJ 103, care este modernizat (asfaltat), în stare de funcţionare relativ bună, constituind principala cale de legătură cu zonele învecinate.
Relief: teritoriul comunei se întinde deasupra zonei marginale nord-estice a munţilor Baraolt, altitudinea fiind de 700-900 m.
Ape: în partea de sud a comunei se află râul Olt. Comuna Vâlcele este situată la o distanţă de 17 km faţă de reşedinţa de judeţ Sf. Gheorghe. Istoricul comunei şi resurse naturale: datorită apelor tămăduitoare, aşezarea era cunoscută chiar de romani sub numele "Castrum agua vivarum". Încă din secolul al XVII-lea, în jurul izvoarelor de apă minerală au început să se edifice adăposturi de lemn şi scânduri (vara veneau bolnavii din împrejurimi). Cu trecerea timpului renumele apelor minerale din Vâlcele a devenit din ce în ce mai cunoscut. Un aport deosebit la acest lucru l-a avut contele Nemes, care în anul 1770 a ridicat o construcţie modernă în stil elveţian, având două nivele, cu destinaţie de cazare şi un restaurant. Acest edificiu a atras nobilimea din zonă, fapt ce a condus la creşterea resurselor financiare şi implicit la amenajarea staţiunii.
Din statisticile vremii rezultă că în perioada 1865-1874, media pacienţilor a fost de 1477 persoane, iar între anii 1930-1938 a depăşit 2500 pacienţi pe sezon. Staţiunea Vâlcele s-a dezvoltat puternic în perioada cuprinsă între primele decenii ale secolului trecut şi până la primul război mondial. În această perioadă s-au dat în funcţiune "Băile clocotitoare" (băile reci), precum şi băile calde. La începutul sec. XX se descoperă noi surse de apă minerală, fapt ce conduce la ridicarea unui sanatoriu balnear, dotat cu echipamente moderne de hidroterapie (demolat în anii 30). Cu numai câteva decenii în urmă, localitatea Vâlcele era o staţiune balneară cu mare renume atât în ţară cât şi peste hotare. Printre distinşii vizitatori din ţară care şi-au petrecut o perioadă de timp la Vâlcele amintim familile Ghica, Ştirbei, Cantacuzino, Florescu precum şi personalităţi de marcă: Gheorghe Bariţiu, Nicolae Bălcescu, Titu Maiorescu. Printre vizitatorii străini care au vizitat staţiunea se numără arhiducele austriac Iosif şi principele Serbiei, Milos Obrenovici, care drept recunoştinţă pentru eficacitatea tratamentului efectuat a finanţat în anul 1843 construirea bisericii ortodoxe din localitate.
Localitatea de reşedinţă a comunei Vâlcele este satul Araci aflat la o distanţă relativ egală faţă de celelalte sate care alcătuiesc comuna. Prima atestare documentară a localităţii există din anul 1332. Intensele legături dintre localnici şi alte zone ale ţării s-au concretizat printr-o permanentă şi durabilă circulaţie a cărţilor şi publicaţilor. Revelator este faptul că în 1938 în Araci erau 23 licenţiaţi, 3 studenţi şi 19 absolvenţi din "şcoli speciale şi secundare", precum şi numeroşi absolvenţi de şcoli speciale de maşini, agricultură şi contabilitate.
Satul Araci a dat culturii şi spiritualităţii româneşti importante personalităţi şi figuri de primă mărime ale culturii naţionale. În Araci s-a născut mitropolitul Nicolae Colan (1893-1967).
În anul 1882 s-a născut la Araci scriitorul Romulus Cioflec. În faţa şcolii din localitate care în prezent poartă numele scriitorului, se află bustul lui Romulus Cioflec. Cu sprijinul Ministerului Culturii, Muzeul Carpaţilor Răsăriteni, în locuinţa natală a scriitorului s-a amenajat "Casa memorială Romulus Cioflec". La marginea localităţii se află amplasat Cimitirul Eroilor.
Potenţial economic: comuna Vâlcele are un potenţial economic mediu în comparaţie cu celelalte comune ale judeţului Covasna. Activitatea de zootehnie prezintă un interes deosebit datorită condiţiilor naturale existente (păşuni şi fâneţe) care permit extinderea intensivă a acestei ramuri. Cele trei localităţi ale comunei Ariuşd, Araci şi Vâlcele dispun de centrală telefonică digitală, având la dispoziţie toate facilităţile oferite de aceasta. În comună funcţionează o fabrică de mobilă, o moară, o brutărie şi un număr de 23 S.R.L.-uri cu diferite profile de activitate depanare radio-tv, service-auto, vulcanizare şi echilibrare roţi, croitorie, fierărie, sculptură în lemn şi olărit.
Scurta caracterizare socio-culturală: populaţia comunei Vâlcele este de 3642 locuitori, din care: 549 în satul Ariuşd, 1957 în satul Araci, 944 în satul Vâlcele şi 192 în satul Hetea. Componenta etnică a populaţiei este formată din 1087 români, 580 maghiari, 2081 rromi, 2 germani şi 2 greci. Principalele confesiuni sunt cea ortodoxă, reformată, romano-catolică, penticostală şi adventistă. În fiecare localitate, principala zonă funcţională o constituie zonele de locuit, care ocupă suprafeţele cele mai întinse din intravilan. Mărirea intravilanului este justifcată prin numeroasele solicitări ale populaţiei de a construi locuinţe proprii, precum şi unele construcţii de utilitate publică (dotări hoteliere, baze de tratament, unităţi productive şi economice). Numărul gospodăriilor din comună este de 1078, din care: 463 în Araci, 362 în Vâlcele, 199 în Ariuşd şi 54 în Hetea. În ansamblu, locuinţele din comună au un aspect relativ bun cu excepţia locuinţelor etnicilor rromi care arată deplorabil.
În fiecare sat din comună, cu excepţia satului Hetea, există câte un Cămin Cultural unde pot fi organizate activităţi socio-culturale. În satele Vâlcele şi Araci funcţionează Şcoli Generale, iar în satele Ariuşd şi Hetea funcţionează şcoli cu clasele I-IV. Existenţa grădiniţelor cu grupe separate sau mixte în funcţie de vârsta preşcolarilor, poate fi remarcată în toate cele 4 sate ale comunei. Limbile de predare în şcoli şi grădiniţe sunt româna şi maghiara. Cadrele didactice care îşi desfăşoară activitatea în învăţământul din comună sunt cadre calificate, cu pregătire de specialitate şi cadre în curs de calificare.
Sănătate: în localitatea Vâlcele funcţionează Spitalul de patologie neuro-musculară "Dr. Radu Horea", cu un număr de 110 paturi. Spitalul "Radu Horea" este unic în ţară prin specificul său şi se află în curs de modernizare. În localitatea Vâlcele, "Unitatea de îmbuteliere a apei minerale", reprezintă principalul obiectiv economic în domeniul industrial. Apele minerale din Vâlcele se pot utiliza atât în cura internă, cât şi în cura externă, fiind indicate în tratamentul afecţiunilor aparatului cardio-vascular, ale sistemului nervos periferic, ale tubului digestiv şi glandelor anexe, precum şi în afecţiuni renale. Mediul natural al comunei este în stare bună, neexistând surse majore de poluare a mediului. Peisajul variat şi reconfortant, precum şi clima din zonă, care prezintă câteva însuşiri favorabile din punct de vedere balneo-climateric (presiune atmosferică relativ scăzută, temperaturi medii mai joase, aerul bogat în ozon), sunt propice pentru dezvoltarea turismului.
Strategia de dezvoltare: la Ariuşd există un parc geologic (stâncile Ciocaşului) de interes naţional. În următorii ani, comuna va beneficia de unele modificări menite să ridice pe cât posibil nivelul de trai al locuitorilor.
În localităţile Vâlcele şi Araci sunt în curs de realizare reţeaua de aducţiune şi distribuţie a apei potabile, precum şi realizarea dotărilor aferente (sursă de apă în lunca Oltului, staţie de pompare, epurare, rezervor de înmagazinare). În proiectul strategiei de dezvoltare a "Unităţii de îmbuteliere a apei minerale" este propusă deschiderea unei linii de îmbuteliere a băuturilor răcoritoare. În domeniul turismului se propune amplificarea şi diversificarea dotărilor şi amenajărilor pentru sport şi agrement, încurajarea agro-turismului, valorificarea zonelor cu valoare peisagistică, istorică şi cu resurse hidrominerale. Având în vedere cele prezentate şi ţinând cont de resursele financiare existente şi de potenţialii investitori, sperăm într-o dezvoltare a capacităţilor de producţie, cât şi a turismului local.
[modifică] Referinţe
[modifică] Legături externe
|
|||||||
