Amfibieni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Amfibia ( din greacă- două vieți) este o clasă de animale ovipare și poichiloterme, de dimensiuni diferite. Acestea au fost printre primele animale, ce au cucerit uscatul, apărând cu aproximativ 350 milioane ani în urmă. Din punct de vedere sistematic, clasa amfibieni se împarte în 2 ordine: Caudata - amfibieni cu coadă și ordinul Ecaudata - amfibieni fără coadă. Primul ordin cuprinde specii ca tritonul obișnuit, salamandra cu pete etc. Iar din al doilea fac parte broaștele râioase, broaștele adevărate.

Istoria[modificare | modificare sursă]

Pe la sfârșitul devonianului în apele dulci apar primii amfibieni - ihtiostega (Iphthyostega). Ele au constituit adevărate forme de trecere de la crosopterigieni la amfibieni.

Morfologie externă[modificare | modificare sursă]

salamandră

Pielea amfibiilor este subțire, lipsită de pilozități, bogat vascularizată, delicată și conține mulți pori, ce participă la respirație. Respirația prin piele la amfibii este foarte importantă, unele specii, precum salamandră, depinzând aproape exclusiv de acest mod de respirație. Pielea amfibiilor are foarte multe glande, ce secretă mucus. Ochii amfibiilor sunt mari și sunt dispuși lateral, pentru a mări câmpul vizual și pentru a se feri de prădători.


Sistemul nervos[modificare | modificare sursă]

Sistemul nervos este mai dezvoltat decât la pești.

Encefalul la amfibieni – prezintă emisfere cerebrale mai bine individualizate, iar tuberculii bigemeni au tendința să se dedubleze. Epifiza este dezvoltata la anure, la mormolocii acestora prezentându-se sub forma unei vezicule situate deasupra craniului, sub piele.

Sistemul circulator[modificare | modificare sursă]

Inima este alcătuită din trei camere, din două atrii și un ventricul. La formele inferioare (apode și caudate) atriul stâng și cel drept nu sunt complet separate. La ecaudate atriile sunt complet separate, dar la toți amfibienii ambele atrii comunică cu ventriculul într-un orificiu comun.

Sistemul digestiv[modificare | modificare sursă]

La amfibieni aparatul bucal este reprezentat prin orificiul bucal și cavitatea bucală mare în care se află limba, forma căreia diferă de la specie la specie. La toți amfibienii limba este lipicioasă și ajută la prinderea prăzii. Parada este prinsă anume cu partea anterioară al limbii. În cavitatea bucală se deschid ductele glandelor salivare. Dinții la amfibieni sunt mărunți sau lipsesc. Dinții sunt dispuși pe maxilarele superioare, pe vomer, la unele specii și pe mandibulă. Din cavitatea bucală hrana trece în esofagul scurt ce se deschide într-un stomac mic, unde se digeră parțial. Sistemul digestiv al amfibienilor se deosebește de cel al peștilor prin:

  • apariția limbii;
  • apariția glandelor salivare;
  • diferențierea intestinului în intestin gros și subțire;
  • diferențierea duodenului.

Hrănirea[modificare | modificare sursă]

Broaștele se hrănesc cu prăzi și mișcătoare, de obicei insecte. Mărimea prăzii depinde de mărimea broaștei și a gurii sale. Broasca-bou africană mănâncă aproape orice poate înghiți, inclusiv șerpi veninoși, miriapode uriașe, scorpioni și chiar alte broaște-bou. După ce și-a localizat prada, broasca se întoarce spre ea, se năpustește asupra ei, și o prinde cu vârful limbii lipicioase. Insecta nu este mușcată sau mestecată, ci înghițită de vie. Când broasca își înghite prada, ochii săi mari clipesc și coboară spre cavitatea bucala, ajungând la împingerea hranei pe gât în jos.

Reproducere și dezvoltare[modificare | modificare sursă]

Reproducerea amfibiilor este sexuată și se petrece în mediul acvatic. Fecundația este externă. Din ouă ies larve branhiate denumite popular mormoloci. Aceștia au coadă și au respirație branhială.Dezvoltarea se face prin metamorfoza ou-mormoloc-adult.Sunt doua sexe.