Ernest Maftei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ernest Maftei
Ernest.jpg
Născut(ă) 6 martie 1920
Prăjești, Bacău
Deces 19 octombrie 2006
București
Copii Gheorghe Maftei
Ion Maftei

Ernest Maftei (n. 6 martie 1920, Prăjești, județul Bacău - d. 19 octombrie 2006, București) a fost un actor român, epigramist și adept al Mișcării Legionare.

Copilăria[modificare | modificare sursă]

S-a născut la 6 martie 1920 în comuna Prăjești, lângă Bacău. La școala normală (școala de învățători) din Bacău a debutat cu versuri în revista Liliacul, editată împreună cu patru colegi.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Ernest Maftei a urmat cursurile Școlii Normale din Bacău după care, în perioada 1941 - 1945, a studiat vioara la Academia de Artă Dramatică din Iași.[1] A debutat ca actor în rolul unui bancher, în perioada studenției, în piesa „Zece milionari” la Teatrul „Muncă și lumină”, teatru ce era o filială a teatrului lui Victor Ion Popa. Debutul cinematografic l-a făcut în filmul „Răsună valea”.

Deși a fost un prețuitor constant al farmecului feminin, actorul nu a fost căsătorit decât o singură dată. A avut un fiu, Gheorghe (Gheorghiță) Maftei care este un artist plastic cunoscut [2].

Cariera politică[modificare | modificare sursă]

Ernest Matei își începe cariera politică în Mișcarea Legionară unde a ocupat un rol important în județul Bacău. La 17 ani aderă la mișcarea legionară „Frăția de Cruce”[3]. În dosarele de la Securitate era numit chiar al treilea cel mai periculos om pentru comunismul român. După decapitarea Mișcării Legionare de către regimul Carlist rămâne printre puținii supravietuițori din zonă, astfel că în momentul în care este alungat Carol al II-lea și instaurată Legiunea Arhanghelului Mihail la putere este desemnat responsabil pe 4 județe, în principal din cauza lipsei de cadre superioare, el având doar 21 de ani la data respectivă. În momentul în care primește ordine de la București să ridice 136 de evrei suspectați de activități comuniste și subversive, el preia pe toți cei din listă și îi ascunde la Prăjești unde îi angajează la cariera de piatră care aparținea tatălui său. În urma acestei acțiuni tatăl său este arestat mai târziu și încarcerat.

Despre asasinarea lui Nicolae Iorga el spune că în acele momente se afla cu Horia Sima în aceeași mașină și că au ajuns prea târziu la Vălenii de Munte, și că erau informați că viața acestuia era în pericol.

A fost judecat de către comuniști de mai multe ori însă a fost achitat tot timpul din cauza intervențiilor evreilor salvați de el și care au depus mărturii pentru a-l ajuta. Pentru a scăpa de opresiunile comuniste preia numele de Irimia Valahul.

A participat activ la evenimentele din 21 decembrie 1989 apărând în fața demonstranților cu un steag fără stemă (nedecupat) și a rămas în stradă până la finalizarea evenimentelor. A participat la protestele din iunie și a fost bătut și lăsat inconștient pe malul Dâmboviței fiind salvat ulterior de un trecător.

Cariera artistică[modificare | modificare sursă]

A devenit unul dintre monștrii sacri ai filmului românesc și unul dintre cei mai populari actori români.

Alături de Colea Răutu și alți actori, a înființat Uniunea Cineaștilor din România.

A colaborat la realizarea emisiunii „Ferma”, specializată pe teme din viața rurală și agricultură, transmisă pe canalul TVR 2.

În 1995, a devenit membru al partidului „Pentru patrie”, alăturându-se camarazilor săi împreună cu care luptase și suferise în închisori.

Filmografie[modificare | modificare sursă]

  • Modigliani (2004)
  • Kínai védelem („Apărarea chineză”) (1999)
  • Triunghiul morții (1999)
  • Trenul vieții (1998)
  • A trăda(„Trahir”) (1993)
  • Drumul câinilor (1991)
  • Tusea și junghiul (1991)
  • Căutătorii de aur (1986)
  • Cireșarii (1984)
  • Sosesc păsările călătoare (1984)
  • Convoiul (1981)
  • Dumbrava minunată (1980)
  • Cumpăna (1979)
  • Vlad Țepeș (1979)
  • Buzduganul cu trei peceți (1978)
  • Drumuri în cumpănă (1978)
  • Fair Play (1977)
  • Mere roșii (1976)
  • Misterul lui Herodot (1976)
  • Mastodontul (1975)
  • Duhul aurului (1974)
  • Departe de Tipperary (1973)
  • Despre o anumită fericire (1973)
  • Dincolo de nisipuri (1973)
  • Vifornița (1973)
  • Conspirația (1972)
  • Pădurea pierdută (1971)
  • Puterea și adevărul (1971)
  • Așteptarea (1970)
  • Prieteni fără grai (1969)
  • Baltagul (1969)
  • Căldura (1969)
  • Prea mic pentru un război atât de mare (1969)
  • Reconstituirea (1968)
  • Meandre (1966)
  • Răscoala (1965)
  • Merii sălbatici (1964)
  • Tudor (1962)
  • Omul de lângă tine (1961)
  • Când primăvara e fierbinte (1960)
  • Valurile Dunării (1959)
  • Desfășurarea (1954)
  • Nepoții gornistului (1953)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Bădia Ernest Maftei a urmat în viață doar iubirea și frumosul
  2. ^ Ernest Maftei 1920-2006 Libertatea din 20 10 2006
  3. ^ http://miscarea.net/geek/article.php?story=20081213125507114