Răzvan Theodorescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare


Emil Răzvan Theodorescu (n. 22 mai 1939, București) este un istoric al culturii și istoric de artă român, profesor universitar, membru titular al Academiei Române, om politic și senator român în legislatura 2000-2004, ales în județul Iași pe listele partidului PSD.

La data de 9 februarie 1990, Răzvan Theodorescu a fost numit în funcția de președinte al Radioteleviziunii Române. [1]

În 2002, domnul Theodoescu(la vremea respectivă Ministrul Cultelor), Adrian Năstase(PM), Rodica Stănoiu(Justiție) și Ioan Rus(Interne) au semnat Ordonanța de Urgență 31 din 13 martie 2002, care prevede pâna la 5 ani de pușcărie pentru negarea Holocaustului și amenzi de până la 25.000.000 lei vechi pentru materiale propagandiste reacționare.[2]

La 14 decembrie 2004 a fost numit în funcția de membru în Colegiul Național al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989. [3]

În ianuarie 2007 a fost ales membru la încă două academii din sud-estul Europei: Academia albaneză și Academia macedoneană.[4]

În 2008 a fost desemnat ambasador al Alianței Civilizațiilor pentru România.

Este membru al Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR).[5]

Lucrări publicate[modificare | modificare sursă]

Răzvan Theodorescu a fost si ministrul culturii. Răzvan Theodorescu a publicat peste 15 lucrări de istorie, artă românească și europeană și circa 600 de articole în reviste din țară și străinătate.

  • Mănăstirea Dragomirna, (1965)
  • Mănăstirea Bistrița, (1966)
  • Biserica Stavropoleos, (1967)
  • Bizanțul, Balcanii și Occidentul la începuturile culturii medievale românești (Secolele X-XIV) (Editura Academiei Române, 1974)
  • Un mileniu de artă la gurile Dunării (400-1400) (Editura Meridiane, București, 1976)
  • Itinerarii medievale (Editura Meridiane, București, 1979)
  • Piatra celor trei prelați (Editura Meridiane, București, 1979)
  • Apel la istorie (Editura Sport-Turism, București, 1980)
  • Civilizația românilor între medieval și modern. Orizontul imaginii (1550-1800) - 2 vol. (Editura Meridiane, București, 1992)
  • Drumuri spre ieri (Editura Fundației Culturale Române, București, 1992)
  • 900 zile de manipulare (Editura Tinerama, București, 1994)
  • Pictura murală moldovenească din secolele XV și XVI (Editura UNESCO, București, 1995)
  • Românii și Balcanicii în Civilizația sud-est europeană (Editura Enciclopedică, București, 1999)
  • Puțină Istorie (Editura Fundației Culturale Române, București, 1999)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Decretul nr. 113 din 9 februarie 1990 privind eliberări și numiri la Radioteleviziunea Română
  2. ^ http://www.clr.ro/rep_htm/OUG31_2002.htm
  3. ^ Decretul nr. 1151 din 14 decembrie 2004 pentru numirea membrilor Colegiului Național al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989
  4. ^ Răzvan Theodorescu, ales membru al academiilor de la Skopje și Tirana, 30 ianuarie 2007, Gabi Simon, Amos News, accesat la 23 iunie 2013
  5. ^ Vivat Academia, vivat impostores!, 5 mai 2010, Academia Cațavencu

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri