Răzvan Theodorescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Răzvan Theodorescu în aprilie 2015

Răzvan Theodorescu (nume complet: Emil Răzvan Theodorescu; n. 22 mai 1939, București) este un istoric de artă și politician român, membru titular al Academiei Române din 2000. A fost senator din partea PSD (în legislatura 2000-2004) și ministru al culturii.

Biografie[modificare | modificare sursă]

La data de 9 februarie 1990, Răzvan Theodorescu a fost numit în funcția de președinte al Radioteleviziunii Române.[1] A fost criticat pentru manipulările proferate de Televiziunea Română sub directoratul său, în legătură cu mineriada din iune 1990.[2]

La 14 decembrie 2004 a fost numit în funcția de membru în Colegiul Național al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989. [3]

În ianuarie 2007 a fost ales membru în două academii din sud-estul Europei: Academia albaneză și Academia macedoneană.[4]

În 2008 a fost desemnat ambasador al Alianței Civilizațiilor pentru România.

Este membru al Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR).[5]

Lucrări publicate[modificare | modificare sursă]

Răzvan Theodorescu a publicat peste 15 lucrări de istorie, artă românească și europeană și circa 600 de articole în reviste din țară și străinătate.

  • Mănăstirea Dragomirna (1965)
  • Mănăstirea Bistrița (1966)
  • Biserica Stavropoleos (1967)
  • Bizanțul, Balcanii și Occidentul la începuturile culturii medievale românești (Secolele X-XIV) (Editura Academiei Române, 1974)
  • Un mileniu de artă la gurile Dunării (400-1400) (Editura Meridiane, București, 1976)
  • Itinerarii medievale (Editura Meridiane, București, 1979)
  • Piatra celor trei prelați (Editura Meridiane, București, 1979)
  • Apel la istorie (Editura Sport-Turism, București, 1980)
  • Civilizația românilor între medieval și modern. Orizontul imaginii (1550-1800) - 2 vol. (Editura Meridiane, București, 1992)
  • Drumuri spre ieri (Editura Fundației Culturale Române, București, 1992)
  • 900 zile de manipulare (Editura Tinerama, București, 1994)
  • Pictura murală moldovenească din secolele XV și XVI (Editura UNESCO, București, 1995)
  • Românii și Balcanicii în Civilizația sud-est europeană (Editura Enciclopedică, București, 1999)
  • Puțină Istorie (Editura Fundației Culturale Române, București, 1999)

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Decretul nr. 113 din 9 februarie 1990 privind eliberări și numiri la Radioteleviziunea Română
  2. ^ Ana-Maria Onisei (28 mai 2010), „Secretele Mineriadei /Răzvan Theodorescu:„Dumnezeii mamii voastre, oprim transmisia!””, Adevărul, http://adevarul.ro/news/eveniment/secretele-mineriadei-razvan-theodorescudumnezeii-mamii-voastre-oprim-transmisia-1_50adeefd7c42d5a66399a708/index.html, accesat la 24 aprilie 2014 
  3. ^ Decretul nr. 1151 din 14 decembrie 2004 pentru numirea membrilor Colegiului Național al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989
  4. ^ Răzvan Theodorescu, ales membru al academiilor de la Skopje și Tirana, 30 ianuarie 2007, Gabi Simon, Amos News, accesat la 23 iunie 2013
  5. ^ Vivat Academia, vivat impostores!, 5 mai 2010, Academia Cațavencu

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Răzvan Theodorescu

Interviuri