Amza Pellea
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Amza Pellea | ||
|---|---|---|
|
Amza Pellea în 1975
|
||
| Data naşterii | 7 aprilie 1931 | |
| Locul naşterii | ||
| Data decesului | 12 decembrie 1983 (52 ani) | |
| Locul decesului | ||
| Naţionalitate | ||
| Ocupaţie | Actor dramatic şi de film | |
Amza Pellea (n. 7 aprilie 1931 în Băileşti, Dolj - d. 12 decembrie 1983 în Bucureşti) a fost unul dintre cei mai importanţi actori români, distingându-se atât în teatru cât şi în film. A fost interpretul lui Nea Mărin, binecunoscutul personaj de sorginte populară care i–a relevat atât de bine disponibilităţile pentru comedie.
[modifică] Biografie
S-a născut la Băileşti, într-o familie cu cinci copii, tatăl său s-a numit tot Amza Pellea, şi a fost directorul cooperativei "Munca Noastră" din Băileşti în anul 1933. A absolvit cursurile Colegiului Naţional Carol I din Craiova. Un reprezentant al Promoţiei de aur a teatrului românesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul Naţional din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie şi Teatrul Naţional din Bucureşti, unde s–a impus ca unul dintre actorii cei mai dotaţi ai scenei româneşti. A fost profesor la IATC.
Pe scena craioveană realizează, în perioada stagiaturii de trei ani (1957-1959) nu mai puţin de 14 roluri, între care Jack Worthing (Ce înseamnă să fi onest de Oscar Wilde), Vedernikov (Ani de pribegie de Aleksei Arbuzov), Vladică Ilarion (Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu), Comandantul vasului (Tragedia optimistă de Vsevolod Visnevski), Bepe (Galcevile din Chioggia de Carlo Goldoni), Horatio (Hamlet de Shakespeare), Colonelul Dobre (Ecaterina Teodoroiu de Nicolae Tăutu), Otto Katz (Soldatul Svejk de Hasek), Esteban (Fântâna turmelor de Lope de Vega).
Pe scena Teatrului de Comedie creează alte personaje, printre care Brettschneider (Svejk în al doilea război mondial de Brecht- 1962), Pietro (Umbra de E. Svart- 1963), Manole (Somnoroasa aventură de Teodor Mazilu- 1964), Subcomisarul (Capul de răţoi de G. Ciprian- 1966), Platonov(Un Hamlet de provincie de Cehov- 1967), Voievodul Basarab (Croitorii cei mari din Valahia de Al. T. Popescu- 1969), Noah (Arca bunei speranţe de Ion D. Sârbu- 1970), Hrisanide (Interesul general de Aurel Baranga- 1972), Hickok (Buffalo Bill şi indienii de A. Kopit- 1973),"inginerul" din Nic Nic.
Pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti dă viaţă lui Petre Dinoiu (Comoara din deal de Corneliu Marcu- 1977) şi lui Vlad Ţepeş (A treia ţeapă de Marin Sorescu - 1979).
Ultimul rol creat la teatru îl readuce pe scena Teatrului de Comedie, realizând - în regia lui Gheorghe Harag - personajul bătrânului moşier Muromski în Procesul de Suhovo-Kobilin - 1983.
Amza Pellea a interpretat atât personaje istorice (Vladica Hariton din Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu, Voievodul Basarab din Croitorii cei mari din Valahia de Al. Popescu, rolurile din Tudor, Răscoala, Haiducii, Dacii, Columna, Mihai Viteazul), cât şi personaje contemporane (Ailinicii din Secunda 58 de Dorel Dorian, Manole din Somnoroasa aventură de T.Mazilu), dar şi personaje din repertoriul clasic universal (Esteban din Fântâna turmelor de Calderon, Horaţiu din Hamlet, Platonov din Un Hamlet de provincie de Cehov).
Rămas probabil în constiinţa publicului prin rolul domnitorului din Mihai Viteazul şi prin Nea Marin, reuşeşte în Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte să atingă ambele personaje. Umilul, şi câteodată veselul Ipu recapătă, în finalul filmului, figura dârză şi tragică a soldatului ţăran din primul război.
A câştigat în 1977 premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internaţional de Film de la Moscova, pentru rolul său excepţional (Manlache Preda) din filmul Osânda, unde a jucat alături de Gheorghe Dinică şi Ernest Maftei, într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu după "Velerim şi Veler Doamne" de Victor Ion Popa.
22 martie 1973 - 24 septembrie 1974 A fost Director al Teatrului National Craiova
A fost căsătorit timp de 25 de ani cu Domnica Mihaela din familia Policrat din Craiova. Este tatăl actriţei Oana Pellea.
A decedat la vârsta de 52 de ani. Unele surse afirmă că marele actor ar fi decedat din cauza cancerului pulmonar provocat de fumat, iar altele susţin că ar fi fost ucis de Securitate, deoarece, în scheciurile sale, ironiza regimul comunist.[necesită citare] Este înmormântat la cimitirul Bellu.
[modifică] Filmografie
- 1961 Setea
- 1963 Tudor
- 1964 Pisica de mare
- 1965 Neamul Şoimăreştilor, Camera albă
- 1966 Haiducii, Răscoala
- 1967 Dacii
- 1968 Columna
- 1969 Războiul domniţelor
- 1971 Mihai Viteazul, Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte
- 1972 Puterea şi adevărul, Săgeata căpitanului Ion
- 1973 Ciprian Porumbescu, Aventurile lui Babuşcă, Ultimul cartuş
- 1974 Proprietarii, Un comisar acuză, Nemuritorii, Porţile albastre ale oraşului, Stejar, extremă urgenţă
- 1975 Cantemir, Ulzana, căpetenia apaşilor, Tată de duminică, Evadarea
- 1976 Osânda, Lumina pe coline, Trei zile şi trei nopţi
- 1977 Boschet de Veneţia, Accident, Împuşcături sub clar de lună
- 1978 Pentru patrie, Melodii, melodii, Revanşa
- 1979 Nea Mărin miliardar, Braţele Afroditei, Mihail, câine de circ
- 1980 Duios Anastasia trecea, Casa dintre câmpuri
- 1981 Poarta de aur a incaşilor, Capcana mercenarilor, Şantaj, Spectacolul spectacolelor, Detaşamentul „Concordia”, Ana si „hoţul”
- 1983 Imposibila iubire
[modifică] Legături externe
| Mihai Viteazul (film) |
| Regizor: Sergiu Nicolaescu |
| Actori: Amza Pellea • Ion Besoiu • Irina Gardescu • Emmerich Schaffer • Mircea Albulescu • Olga Tudorache • Nicolae Secăreanu • Aurel Rogalschi • Ilarion Ciobanu • Septimiu Sever • Florin Piersic |
| Personaje: Mihai Viteazul • Murad al III-lea • Fraţii Buzeşti • Sigismund Báthory • Andrei Báthory • Rudolf al II-lea |
| Locaţii de filmare: 2 Mai • Bran • Braşov • Criş • Hunedoara • Istanbul• Praga• Şelimbăr • Călugăreni • Sibiu• Sighişoara• Sinaia• Sâmbăta de Sus• Tălmaciu• Tismana• Vârtop |
| Categorii |
|---|
| Categorie:Mihai Viteazul |

