Ion Caramitru
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Ion Caramitru | |
 |
|
| Născut(ă) | 9 martie 1942 București |
| Alte nume | Pino |
| Căsătorit(ă) cu | Micaela Caracaș |
modifică  |
|
Ion Caramitru (n. 9 martie 1942, București) este un actor de teatru și film, dar și regizor român de origine aromână[1]. Este președinte al UNITER din 1990, iar în prezent, din 2005 este directorul Teatrului Național din București.
Ion Caramitru a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, clasa profesor Beate Fredanov, în 1964, când a și debutat pe scena Teatrului Național din București, în „Eminescu”, de Mircea Ștefănescu[1]. A fost actor și regizor la Teatrul Bulandra, al cărui directorat l-a și deținut în perioada 1990 - 1993[1]. A fost ministrul Culturii între anii 1996 - 2000[1].
Cuprins |
Activitate politică [modificare]
A participat la revoluția română din 1989, fiind printre cei care au cucerit Televiziunea Română în 22 decembrie 1989. Alături de Mircea Dinescu a anunțat la televiziune căderea regimului Ceaușescu.
A fost membru în Consiliul Frontului Salvării Naționale (figurând pe lista membrilor inițiali anunțați la TVR de Ion Iliescu), apoi în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională, unde a ocupat funcția de vicepreședinte.
S-a plasat, în cele din urmă, în opoziție cu fostul președinte Ion Iliescu.
Membru PNȚCD, ministru al culturii (12 decembrie 1996 - 28 decembrie 2000) în guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu.
Este vicepreședinte al Asociației revoluționarilor fără privilegii[2].
Teatrografie [modificare]
- Hamlet - „Hamlet" de William Shakespeare, regia Costache Antoniu, Studioul Casandra, 1963
- Profesorul - „Steaua fără nume" de Mihail Sebastian, regia Costache Antoniu, Studioul Casandra, 1964
- Eminescu - „Eminescu" de Mircea Ștefănescu, regia Sică Alexandrescu, 1964
- Perdican - „Să nu te joci cu dragostea" de Alfred de Musset, regia Moni Ghelerter, 1964
- Mircea Basarab - „Vicarul" de Alexandru Davila, regia Sică Alexandrescu, 1965
- Vânzător de ziare - „Un tramvai numit dorință" de Tennesse Williams, regia Liviu Ciulei, 1965
- Herault - „Moartea lui Danton" de Georg Buchner, regia Liviu Ciulei, 1966
- Bota - „Procesul Horia" de Alexandru Voitin, regia Liviu Ciulei, 1967
- Romeo - „Romeo și Julieta" de William Shakespeare, regia Val Mugur, 1967
- Cezar - „Iulius Cezar" de William Shakespeare, regia Andrei Șerban, 1968
- Malcolm - „Macbeth" de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, 1968
- Tommy - „Photo Finish" de Peter Ustinov, regia Petre Sava Băleanu, 1969
- Leonce - „Leonce și Lena" de Georg Buchner, regia Liviu Ciulei, 1970
- Lelio - „Mincinosul" de Carlo Goldoni, regia Sanda Manu, 1971
- Riccardo - „Vicarul" de Rolf Hochuth, regia Radu Penciulescu, 1972
- Feste - „A douăsprezecea noapte" de William Shakespeare, regie colectivă, 1973
- Bacon - „Elisabeta I" de Paul Foster, regia Liviu Ciulei, 1974
- Actorul - „Azilul de noapte" de Maxim Gorki, regia Liviu Ciulei, 1975
- Pașa din Vidin - „Răceala" de Marin Sorescu, regia Dan Micu, 1977
- Ferdinand - „Furtuna" de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, 1978
- Pericle - „Pericle" de William Shakespeare, regia Dinu Cernescu, 1981
- Hamlet - „Hamlet" de William Shakespeare, regia Alexandru Tocilescu, 1985
- Cotrone - „Uriașii munților" de Luigi Pirandello, regia Cătălina Buzoianu, 1987
- Lelio - „Teatrul comic" de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcărete, 1992
- Creon - „Antigona" de Sofocle, regia Alexandru Tocilescu, 1993
- Iuri Zvonariov - „Sorry" de Aleksandr Galin, regia Yuriy Kordonskiy, 2003
- Regizorul - „Șase personaje în căutarea unui autor" de Luigi Pirandello, regia Liviu Ciulei, 2005
- „Dialoguri și fantezii în jazz" - spectacol de poezie și muzică alături de Johnny Răducanu, 2006
- Eduard al III-lea - „Eduard al III-lea" de William Shakespeare, regia Alexandru Tocilescu, 2008
- "Macbeth" - "Macbeth" de William Shakespeare, regia Radu Penciulescu (11.04.2011)[1]
Regizor [modificare]
- „Amintiri" de Alexei Arbuzov
- „Neînsemnații" de Terry Johnson
- „A treia țeapă" de Marin Sorescu
- „Forma mesei" de David Edgar
- „Acasă" de David Storey
- „Șapte dintr-o lovitură" de Lia Bugnar, 2008
- „Toți fiii mei” de Arthur Miller, 2009
Filmografie [modificare]
- Diminețile unui băiat cuminte (1967)
- Stejar – extremă urgență (1974) - maiorul Werner von Richter
- Marele singuratic (1977)
- Iarba verde de acasă (1977)
- Ecaterina Teodoroiu (1978)
- Castelul din Carpați (1981)
- Declarație de dragoste (1985) - Socrate
- Liceenii (1986) - Socrate
- Extemporal la dirigenție (1988) - Socrate
- Adam și Paul (2004)
- Amen (2002) - Contele Fontana
- Misiune Imposibilă (1996)
- Deep Secrets (1996)
- Two Deaths (1995)
- Citizen X (1995)
- An Exchange of Fire (1993)
- A Question of Guilt (1993)
- Kafka (1991)
- Jute City (1991)
- Întunecare (1985)
- Promisiuni (1985)
- Ca-n filme (1983)
- Iată femeia pe care o iubesc (1981)
- Ștefan Luchian (1981)
- Ancheta (1980)
- Bietul Ioanide (1979)
- Înainte de tăcere (1979)
- Între oglinzi paralele (1978)
- Împușcături sub clar de lună (1977)
- Casa de la miezul noptii (1976)
- Instanța amînă pronunțarea (1976)
- Dincolo de pod (1975)
- Despre o anumită fericire (1973)
- Porțile albastre ale orașului (1973)
- Printre colinele verzi (1971)
- Baladă pentru Măriuca (1969)
- Comoara din Vadul Vechi (1964)
- Pădurea spânzuraților (1964)
Decorații [modificare]
- Premiul revistei Cinema pentru interpretare, 1976
- Premiul Asociației Cineaștilor, 1980
- Premiul Special al Juriului pentru rolul principal din filmul Luchian, la Festivalul Național al Filmului, Costinești, 1984
- Ofițer de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic (decorat în 1995 de către Regina Elisabeta a-II-a a Marii Britanii și Irlandei de Nord)
- Cavaler al Ordinului Literelor și Artelor (Franța 1997)
- Ordinul pentru Merit al României în grad de Mare Cruce, 2000
- Doctor Honoris Causa al Universității de Arte "George Enescu", Iași, 2008
- Crucea Casei Regale a României[3]
Referințe [modificare]
- ^ a b c d Ion Caramitru, reales președinte al UNITER, 20 sept 2010, mediafax.ro, accesat la 21 septembrie 2010
- ^ Situl Asociației Revoluționarilor fără Privilegii
- ^ http://www.familiaregala.ro/uploads/docs/RHR_AR_2009.pdf
Legături externe [modificare]
Interviuri
- Ion Caramitru, actor: „Securitatea a anchetat felul cum recitam «Glossa»“, 12 ianuarie 2012, Monica Andronescu, Adevărul
- INTERVIU CU ION CARAMITRU: "Puteai să refuzi colaborarea cu Securitatea fără să pățești nimic grav", 18 Aprilie 2011, Mirela Corlățan, Evenimentul zilei
- VIDEO Ion Caramitru, actor: „Am fondat organizația subversivă «Gălușca»“, 3 septembrie 2011, Carmen Constantin, Adevărul
- VIDEO Ion Caramitru, directorul Teatrului Național București: „Ce-am făcut fără monarhie? Țara e pe dric", 7 ianuarie 2011, George Rădulescu, Adevărul
Interviuri despre Revoluție
- Ion Caramitru, revoluționar: „Iliescu și Brucan au creat intoxicarea cu așa-zișii teroriști“, 14 noiembrie 2011, Mihai Voinea, Cristian Delcea, Adevărul
- Ion Caramitru, revoluționar: „Mi-e jenă să revăd imaginile de la Revoluție“, 13 noiembrie 2011, Mihai Voinea, Cristian Delcea, Adevărul
