Angela Moldovan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Angela Moldovan
Angela Moldovan.jpg
Informații generale
Data și locul nașterii 19 septembrie 1927
Regatul României, Chisinau
Data și locul decesului 13 octombrie 2013
România, București
Gen muzical populară, romanțe
Ocupație vocalistă
Case de discuri Electrecord

Angela Moldovan (n. 19 septembrie 1927, Chișinău, d. 13 octombrie 2013, București) a fost cântăreață română de muzică populară. A fost căsătorită cu actorul Victor Moldovan, și cu textierul, scenaristul Mircea Block, autorul versurilor a mai multor binecunoscute cântece precum Mi-am făcut bundiță nouă, Fata neichii, Sârba de la Deleni, Ia mai zi-i măi fluieraș, Merge satul la cules, Dorul mă cată pe-acasă.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la data de 19 septembrie 1927 la Chișinău, dar ulterior s-a mutat alături de familie la Târgu-Mureș, apoi la Timișoara și Suceava. A absolvit liceul la Suceava, apoi Conservatorul și Facultatea de Filologie (limbă franceză) din Cluj.

Debutul[modificare | modificare sursă]

Apare prima dată în 1950 pe scena Operei din Cluj, unde a activat timp de patru ani.

Debutează ca interpretă populară în 1954 cu romanța La oglindă (Timotei PopoviciGeorge Coșbuc) și cântecele populare Marioară de la munte și Nu-i bai, pe care le-a înregistrat la Radio Cluj cu Orchestra „Înfrățirea” (mai târziu Orchestra populară a Filarmonicii din Cluj) dirijată de Ilie Tetrade.

Din motive strict familiale, solista a fost nevoită să se mute la București.

În 1954 începe să colaboreze cu Ansamblul „Ciocârlia”, iar în anul 1955 devine solistă a Orchestrei „Barbu Lăutaru” din București.

Cariera muzicală[modificare | modificare sursă]

Primul mare circuit a fost în 1956 cu Ansamblul „Ciocârlia”, care pe lângă China, a cuprins Coreea de Nord, Vietnamul și fosta Uniune Sovietică. A fost un turneu de 6 luni, dintre care patru în China.

După mai mulți ani, în 1962, a urmat turneul din Statele Unite ale Americii, care a durat trei luni, cu 64 de spectacole, în 56 de state. La „Carnegie Hall” din New York, a avut loc un mare spectacol iar, la Washington, la spectacolul de gală, care a avut loc la „Constitution Hall”, o sală cu 11.000 de locuri a venit secretarul de stat, Dean Rusk, care a mărturisit la dineul ce a urmat că, a fost fascinat de cele văzute și a rămas până la sfârșitul spectacolului, acordând autografe alături de artiștii români pe discurile distribuite spectatorilor. Tot la acel spectacol, Moldovan a înmânat drept cadou Carolinei, fiica președintelui Kennedy, o păpușă îmbrăcată într-un superb costum popular, fapt care a impresionat-o foarte mult pe fetiță.

În lunga și prodigioasa activitate de mesager al sufletului poporului român, prin cântec, ea a colaborat cu cele mai renumite ansambluri din țară: Orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru” din București (1955-1965), Ansamblul „Ciocârlia” (1954-1983), Orchestra de muzică populară „Înfrățirea” din Cluj Napoca (1950-1954), Orchestra de muzică populară Radio, Ansamblul „Rapsodia română” din București, Ansamblul „Doina Bucureștiului”, Ansamblul Folcloric „Târgu Mureș”, Orchestra „Brâulețul” din Constanța, Orchestra „Plaiurile Bistriței” -din Bacău, Orchestra „Rapsozii botoșanilor”, Ansamblul Folcloric „Ciprian Porumbescu” din Suceava.

La pupitrul orchestrelor cu care a cântat i-a avut dirijori pe: Ionel Budișteanu, Victor Predescu, Nicu Stănescu, Nicușor Predescu, Constantin Arvinte, Nicolae Botgros, George Sârbu sau Ion Cobâlă, iar, alături de ea pe scenă au fost nume de rezonanță ca: Maria Tănase, Maria Lătărețu, Rodica Bujor, Ioana Radu, Mia Braia, Ion Luican, Vlad Dionisie, Fănică Luca, Ana Balaci, Ion Cristoreanu, Emil Gavriș, Dan Moisescu, Maria Ciobanu, Gheorghe Turda, Irina Loghin, Benone Sinulescu sau Ion Dolănescu. O adevărată constelație nemuritoare.

Turnee internaționale[modificare | modificare sursă]

Angela Moldovan a fost apreciată pe toate meridianele lumii unde a realizat zeci de turnee. A fost în Albania, Bulgaria (de două ori), Polonia (tot de două ori), în URSS (de cinci ori), China (de două ori), Mongolia (de două ori), R.P.D. Coreeană (de două ori), Vietnam, India, Statele Unite (de cinci ori), Germania (de trei ori), Franța (de trei ori), Italia, Belgia, Olanda, Austria (de două ori), Grecia, Iugoslavia (de trei ori), Israel (de zece ori), Canada, Maroc (de două ori), Algeria (de două ori), Kuweit, Birmania și Republica Moldova - locul ei de naștere. Fiecare turneu întreprins era un triumf bine meritat, al ei și al folclorului românesc, o contribuție firească la îmbogățirea culturilor lumii prin dimensiunea esențială a culturii și civilizației românești.

Repertoriul[modificare | modificare sursă]

Repertoriul Angelei Moldovan este, în mare măsură din culegerile personale ale artistei, cu precădere din zona nordului Moldovei și a Bucovinei.

A mai lansat numeroase alte piese: Cine stă posomorâtă, Asta-i sârba mărunțică, Mi-am pus dorul pe cântar, Fata neichii etc. [1] A urmat Mi-am făcut bundiță nouă, cântec pe care l-a învățat de la bunica sa din Basarabia, și care a devenit cel mai mare hit al artistei, fiind preluat și de alte colege de breaslă.

Este cunoscută publicului larg și din apariția în filmul "Veronica", în rolul Smarandei.

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

În 1960 este decorată cu Ordinul „Muncii” clasa a II-a. În același an primește titlul de „Artist Emerit” al R.P.R.

A fost laureată a Festivalurilor și Concursurilor Internaționale de la Varșovia și Moscova, primind „Premiul I” și medalia de aur.

Prin Decretul nr. 1122 din 19 decembrie 1967 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, artistei Angela Moldovan i s-a acordat Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a „pentru merite deosebite și îndelungată activitate artistică”.[2]

Președintele României Ion Iliescu i-a conferit la data de 29 noiembrie 2002 Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”.[3]

În anul 2012, la Galele casei de discuri Electrecord i s-a decernat diploma care marchează întreaga sa operă, încununată de 22 de discuri vinil, o casetă și un CD.

Discografie[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Matei-Săvulescu, Aura: O lume în cântec. Angela Moldovan, București, Edit. Muzicală, 1988

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.bestmusic.ro/angela-moldovan/biografie-angela-moldovan/
  2. ^ Decretul nr. 1122 din 19 decembrie 1967 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea ordinului „Meritul Cultural” clasa I ansamblului de cîntece și dansuri „Ciocîrlia”, al Ministerului Afacerilor Interne, a titlului de „Maestru emerit al artei din Republica Socialistă România” directorului artistic al ansamblului, colonel Constantin-Viorel C. Doboș, precum și a ordinului „Meritul Cultural” și a medaliei „Meritul Cultural” unor membri ai acestui ansamblu, publicat în Buletinul Oficial nr. 109 din 22 decembrie 1967.
  3. ^ Decretul nr. 977 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decorații naționale, text publicat în Monitorul Oficial nr. 911 din 14 decembrie 2002.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Video

Sunet Video clip: Angela Moldovan — „Când eram la mama mea” (1958)