Theodor Paleologu
| Theodor Paleologu | |
 Theodor Paleologu în 2012 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (51 de ani)  București, România |
| Părinți | Alexandru Paleologu |
| Cetățenie |  România Franța[1] |
| Religie | Biserica Ortodoxă |
| Ocupație | istoric diplomat politician filozof scriitor eseist om de afaceri politolog[*] |
| Limbi vorbite | limba română limba franceză |
| Deputat al României | |
| În funcție – | |
| Circumscripția | București |
| Legislatură | legislatura 2008–2012 legislatura 2012–2016[*] |
| Ministru al culturii | |
| În funcție – | |
| Precedat de | Adrian Iorgulescu |
| Succedat de | Hunor Kelemen |
| Ambasador al României în Islanda | |
| În funcție – | |
| Ambasador al României în Danemarca | |
| În funcție – | |
| Partid politic | IND (–prezent) PNL (–) PMP (–) PDL (–) PD-FSN (până la ) |
| Alma mater | Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne Universitatea Ludwig Maximilian din München |
Modifică date / text  | |
Theodor Paleologu (n. , București, România) este un eseist, profesor, diplomat și om politic român, președinte al Fundației Paleologu[2]. Theodor Paleologu a fost deputat de București începând cu legislatura 2008-2012, fiind ales în 2008 din partea Partidului Democrat Liberal și în 2012 din partea Alianței România Dreaptă.[3]
De asemenea, între 22 decembrie 2008 și 23 decembrie 2009, a fost ministru al culturii în primul guvern condus de Emil Boc.[4] În 2014, a părăsit Partidul Democrat Liberal, alăturându-se Partidului Mișcarea Populară.[5]
A fost ambasador al României în Danemarca și Islanda în perioada 2005-2008.[6]
Tinerețea, studiile, cariera academică, avere, familie
[modificare | modificare sursă]Theodor Paleologu s-a născut la București, în familia scriitorului Alexandru Paleologu.[7] A absolvit liceul german din orașul natal, după care a studiat la Sorbona și la École Normale Supérieure, în Franța.[7] După studii liceale la Colegiul Henri IV din Paris (1992-1994), a fost stagiar la École Normale Supérieure din Paris (1996-2001); a obținut o diplomă de studii aprofundate în filosofie în 1998, la Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne. În 2001, a obținut doctoratul în științe politice la EHESS (École des Hautes Études en Sciences Sociales) și de la Universitatea Ludwig Maximilian din München.[3]
A fost lector la Boston College în 1999 și 2000.[6] A devenit apoi profesor asistent și director al școlii de vară la European College of Liberal Arts din Berlin (devenit ulterior Bard College Berlin).[6] A fost post-doctoral fellow la Universitatea Notre-Dame, Institutul Erasmus (2001-2002) și la Universitatea Harvard (2002-2003), fiind și profesor invitat la Deep Springs College în Statele Unite ale Americii, în perioada mai-iunie 2003.[6]
În declarația sa de interese, Theodor Paleologu a declarat că posedă apartamente la București precum și terenuri în comunele Matca și Corod, amândouă din județul Galați. Theodor Paleologu a mai declarat că dispune de drepturi de autor de la editurile Polirom și Humanitas. A fost căsătorit cu Sara Nassif, de origine libaneză, cu care are un băiat.[8]
Cariera diplomatică și politică
[modificare | modificare sursă]Din 2005, a devenit ambasador al României la Copenhaga, și ulterior la Reykjavík,[7] dar a renunțat la diplomație pentru a candida la alegerile legislative din 2008 din România din partea PD-L. În urma acestui scrutin, a devenit deputat de București în Parlamentul României și ministru al culturii în Guvernul Emil Boc.[9]
Pe 3 februarie 2014, Paleologu a anunțat că a demisionat din PD-L pentru a se alătura Partidului Mișcarea Populară.[10]
În ianuarie 2013 a fondat Casa Paleologu, școală privată în cadrul căreia ține și găzduiește cursuri în domeniile umaniste.[7]
La alegerile parlamentare din 2016 a candidat ca independent, dar nu a obținut mandatul având doar 8.278 voturi din 25.000 necesare.[11]
În 2019 a fost desemnat de către Partidul Mișcarea Populară drept candidat pentru Alegerile Prezidențiale,[12] obținând 5,72 % din voturile exprimate în primul tur.
Lucrări publicate
[modificare | modificare sursă]Volume originale
[modificare | modificare sursă]- Despre conservatism, în volumul "Nostalgia Europei", coordonat de Cristian Bădiliță și Tudorel Urian (Ed. Polirom, Iași, 2003);
- Joseph de Maistre sau bunul simț ca paradox, postfață la antologia "Joseph de Maistre, Providență și istorie" (Ed. Anastasia, București, 1998).
- Sous l'oeil du Grand Inquisiteur– katékhon ou Antéchrist? Contribution à la théologie politique (Editions du cerf, Paris, Collection „Passages“).
- De la Karl Marx la stenograme (Ed. Curtea Veche, București, 2005).
- Era supărăcioșilor (Ed. Curtea Veche, București, 2009)
- Povestea Casei Paleologu (Ed. Fundației Paleologu, București, 2013).
Traduceri
[modificare | modificare sursă]- Carl Schmitt – Nehmen/Teilen/Weiden, în revista "Commentaire".
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Alegeri in Franta: Theodor Paleologu, care are cetatenie franceza, a votat
- ^ „Casa Paleologu - Tradiție”, Paleologu.com, accesat în
- ^ a b „Toader Paleologu - biografie”. Adevărul. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Toader Paleologu: Îmi doresc bani pentru cultură, dar și cultură generatoare de bani”. Mediafax. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Vintilă, Carmen (). „Mai mulți parlamentari și-au anunțat demisia din PDL.Toader Paleologu a ales și el PMP”. Evenimentul Zilei. Accesat în .
- ^ a b c d Minister für Kultur, Glaubensgemeinschaften und Nationalpatrimonium Theodor PALEOLOGU (în germană), Bundesministerium für Bildung, Wissenschaft und Forschung
- ^ a b c d Cine este Theodor Paleologu. Candidatul glumeț și ironic, cu studii la Sorbona, PRO TV, 7 noiembrie 2019
- ^ PE CINE SUSȚINE PMP PRAHOVA LA EUROPARLAMENTARE, Actualitatea prahoveană, 25 februarie 2014
- ^ „Theodor Paleologu, noul ministru al Culturii”. Televiziunea Română. . Accesat în .[nefuncțională]
- ^ Carmen Vintilă (), „Mai mulți parlamentari și-au anunțat demisia din PDL.Theodor Paleologu a ales și el PMP”, Evenimentul zilei, accesat în
- ^ Digi24. „Theodor Paleologu: Am câștigat concursul de înălțime între pitici”. Accesat în .
- ^ Daniel Budescu, G4Media. „Theodor Paleologu este candidatul PMP la alegerile prezidențiale. Băsescu: "Îi poate încurca pe Dăncilă și Barna"”. Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Theodor Paleologu la Wikimedia Commons
- Pagina de Facebook a lui Theodor Paleologu
- Profilul Linkedin al lui Theodor Paleologu
- Site-ul Fundației Paleologu
Interviuri
- „Stiu precis ca Adrian Nastase ma citeste“. Interviu cu Toader PALEOLOGU, Ovidiu Șimonca, Observator cultural - numărul 262, martie 2005
- Toader Paleologu: Filozofia bicicletei: daca te opresti, cazi Arhivat în , la Wayback Machine., 6 septembrie 2006, Rodica Nicolae, Cariere Online
- Toader Paleologu: „Vreau să public dosarul și notele tatălui meu“, 7 septembrie 2008, Dana Balan, Evenimentul zilei
- Theodor Paleologu: PDL face regularizări ca ENELUL, 29 noiembrie 2011, Laura Ciobanu, Carmen Vintilă, Evenimentul zilei
- Accente curat boierești pe linia Paleologu, 3 decembrie 2011, Oana Botezatu, Adevărul
- Theodor Paleologu, Răzvan Bucuroiu, Lumea credinței - anul II, nr 5(10)
- Theodor Paleologu - "Umblu fara platosa si fara scut. Ori ma tintesc in inima, ori ma iubesc asa cum sunt", Corina Pavel, Formula AS - anul 2012, numărul 1016
| Predecesor: Adrian Iorgulescu |
Ministru al culturii Ministerul culturii, cultelor și patrimoniului național 2 decembrie 2008 - 23 decembrie 2009 |
Succesor: Hunor Kelemen |
- Nașteri în 1973
- Nașteri pe 15 iulie
- Absolvenți ai Universității din Paris
- Ambasadori ai României în Danemarca
- Ambasadori ai României în Islanda
- Deputați români 2008-2012
- Deputați români 2012-2016
- Diplomați români
- Membri ai Partidului Democrat-Liberal
- Membri ai Partidului Mișcarea Populară
- Membri ai Partidului Național Liberal
- Miniștri ai culturii români
- Miniștri români
- Politicieni români din secolul al XXI-lea
- Politicieni români în viață
- Bucureșteni
- Candidați la funcția de Președinte al României - 2019
- Români expatriați în Franța
- Români reîntorși în România
- Profesori universitari români
- Profesori români în viață
- Istorici români în viață
- Filozofi români în viață