Sari la conținut

Theodor Paleologu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Theodor Paleologu

Paleologu în 2024
Date personale
Născut (52 de ani)
București, România
PărințiAlexandru Paleologu
Cetățenie România
 Franța[1] Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Ortodoxă Modificați la Wikidata
OcupațieDiplomat • Politician
Limbi vorbitelimba română
limba franceză
limba engleză
limba germană Modificați la Wikidata
Deputat al României Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
CircumscripțiaBucurești
Legislaturălegislatura 2008–2012
legislatura 2012–2016[*]​
Ministru al culturii Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deAdrian Iorgulescu
Succedat deHunor Kelemen
Ambasador al României în Islanda Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Ambasador al României în Danemarca Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Partid politicIND (–prezent)
PNL (–)
PMP (–)
PDL (–)
PD-FSN (până la ) Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne
Universitatea Ludwig Maximilian din München
Școala Superioară de Înalte Studii în Științe Sociale
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Theodor Paleologu (n. , București, România) este un eseist, profesor, diplomat și om politic român, președinte al Fundației Paleologu.[2] Theodor Paleologu a fost deputat de București începând cu legislatura 2008–2012, fiind ales în 2008 din partea Partidului Democrat Liberal și în 2012 din partea Alianței România Dreaptă.[3]

De asemenea, între 22 decembrie 2008 și 23 decembrie 2009, a fost ministru al culturii în primul guvern condus de Emil Boc.[4] În 2014, a părăsit Partidul Democrat Liberal, alăturându-se Partidului Mișcarea Populară.[5]

A fost ambasador al României în Danemarca și Islanda în perioada 2005–2008.[6]

Fundația Paleologu, cunoscută și sub numele de Casa Paleologu, a fost fondată înianuarie 2013 de Theodor Paleologu și Ioana Prândurel. Aceasta este o organizație independentă care oferă studii și aprofundare în domeniul științelor umaniste. În „Povestea Casei Paleologu”, se menționează că Theodor Paleologu dorește ca organizația să contribuie la „cultivarea virtuții, prieteniei de dragul virtuții și a cunoașterii”[7] în societatea românească.

Tinerețea, studiile, cariera academică, avere, familie

[modificare | modificare sursă]

Theodor Paleologu s-a născut pe 15 iulie 1973 la București, capitala Republicii Socialiste România, în familia scriitorului Alexandru Paleologu.[8][9] A absolvit liceul german din orașul natal, după care a studiat la Sorbona și la École Normale Supérieure, în Franța.[8] După studii postliceale (CPGE-Classes préparatoires aux grandes écoles - primul ciclu universitar, hypokhâgne & Khâgne) la Liceul Henri IV din Paris (1992–1994), a efectuat stagii (ca student extern) la École Normale Supérieure din Paris (1996–2001); a obținut o diplomă de studii aprofundate în filosofie în 1998, la Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne. În 2001, a obținut doctoratul în științe politice la EHESS (École des Hautes Études en Sciences Sociales) și de la Universitatea Ludwig Maximilian din München.[3]

A fost lector la Boston College în 1999 și 2000.[6] A devenit apoi profesor asistent și director al școlii de vară la European College of Liberal Arts din Berlin (devenit ulterior Bard College Berlin).[6] A fost post-doctoral fellow la Universitatea Notre-Dame, Institutul Erasmus (2001–2002) și la Universitatea Harvard (2002–2003), fiind și profesor invitat la Deep Springs College în Statele Unite ale Americii, între mai și iunie 2003.[6]

În declarația sa de interese, Theodor Paleologu a declarat că posedă apartamente la București precum și terenuri în comunele Matca și Corod, amândouă din județul Galați. Theodor Paleologu a mai declarat că dispune de drepturi de autor de la editurile Polirom și Humanitas. A fost căsătorit cu Sara Nassif, de origine libaneză, cu care are un băiat.[10]

Cariera diplomatică și politică

[modificare | modificare sursă]

Din 2005, a devenit ambasador al României la Copenhaga, și ulterior la Reykjavík,[8] dar a renunțat la diplomație pentru a candida la alegerile legislative din 2008 din România din partea PD-L. În urma acestui scrutin, a devenit deputat de București în Parlamentul României și ministru al culturii în Guvernul Emil Boc.[11]

Paleologu la Fundația Paleologu în aprilie 2012

Pe 3 februarie 2014, Paleologu a anunțat că a demisionat din PD-L pentru a se alătura Partidului Mișcarea Populară.[12] În ianuarie 2013 a fondat Casa Paleologu, școală privată în cadrul căreia ține și găzduiește cursuri în domeniile umaniste.[8]

La alegerile parlamentare din 2016 a candidat ca independent, dar nu a obținut mandatul având doar 8.278 voturi din 25.000 necesare.[13] În 2019 a fost desemnat de către Partidul Mișcarea Populară drept candidat pentru Alegerile Prezidențiale,[14] obținând 5,72 % din voturile exprimate în primul tur.

Casa Paleologu

[modificare | modificare sursă]

În ianuarie 2013, Theodor Paleologu a fondat Fundația Paleologu, cunoscută și drept Casa Paleologu, alături de Ioana Prândurel[15]. A dorit să creeze un proiect filozofic care să promoveze virtutea în societatea românească, prin actualizarea modelului șoclilor antice de retorică și filozofie.

În cadrul Casei Paleologu, Theodor Paleologu predă cursuri de filozofie, retorică, diplomație și leadership[16]. De asemenea, se implică și în dezvoltarea altor proiecte decât cursuri, precum co-susținerea podcastului „Eu cu cine gândesc” alături de Răzvan Ioan, moderarea emisiunii „Metope” difuzată la Radio Guerrilla[17], organizarea și realizarea călătoriilor studioase destinate adulților și a școlilor de vară destinate copiilor și tinerilor.

Theodor Paleologu este unul din inițiatorii „Școlii de Cadre”[18], un program intensiv adresat profesioniștilor din diverse domenii, pentru cultivarea culturii generale și a abilităților interdisciplinare, precum retorica, gândirea critică și strategică, etica, economia, politica și diplomația.

Lucrări publicate

[modificare | modificare sursă]

Volume originale

[modificare | modificare sursă]
  • Despre conservatism, în volumul "Nostalgia Europei", coordonat de Cristian Bădiliță și Tudorel Urian (Ed. Polirom, Iași, 2003);
  • Joseph de Maistre sau bunul simț ca paradox, postfață la antologia "Joseph de Maistre, Providență și istorie" (Ed. Anastasia, București, 1998).
  • Sous l'oeil du Grand Inquisiteur– katékhon ou Antéchrist? Contribution à la théologie politique (Editions du cerf, Paris, Collection „Passages“).
  • De la Karl Marx la stenograme (Ed. Curtea Veche, București, 2005).
  • Era supărăcioșilor (Ed. Curtea Veche, București, 2009)
  • Povestea Casei Paleologu (Ed. Fundației Paleologu, București, 2022).
  • Leadership a la grecque de la Plutarh citire (Ed. Fundației Paleologu, București, 2023).
  • Cum pregătim un discurs (Ed. Fundației Paleologu, București, 2023).
  • Les pathologies du pouvoir – Pensees d’un convalescent (Ed. Les editions Ovadia, Paris, 2024).
  • Patologiile puterii, Gândurile unui convalescent, Titlul original: Les pathologies du pouvoir, Pensées d'un convalescent, Colecții Filosofii Agora, Traducător Irinel Antoniu, Editura Trei, 2025, ISBN 978-606-40-2658-3
  • Cine mai oprește Apocalipsa?, Colecția FilosoFII, Editura Trei, 2025, ISBN 978-606-40-2880-8

Traduceri

[modificare | modificare sursă]
  • Carl Schmitt – Nehmen/Teilen/Weiden, în revista "Commentaire".

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Alegeri in Franta: Theodor Paleologu, care are cetatenie franceza, a votat 
  2. ^ „Casa Paleologu - Tradiție”, Paleologu.com, accesat în  
  3. ^ a b „Toader Paleologu - biografie”. Adevărul. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Toader Paleologu: Îmi doresc bani pentru cultură, dar și cultură generatoare de bani”. Mediafax. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Vintilă, Carmen (). „Mai mulți parlamentari și-au anunțat demisia din PDL.Toader Paleologu a ales și el PMP”. Evenimentul Zilei. Accesat în . 
  6. ^ a b c d Minister für Kultur, Glaubensgemeinschaften und Nationalpatrimonium Theodor PALEOLOGU (în germană), Bundesministerium für Bildung, Wissenschaft und Forschung
  7. ^ Paleologu, Theodor (). Povestea Casei Paleologu. Editura Fundației Paleologu. p. 255-226. ISBN 978-606-94791-4-8. 
  8. ^ a b c d Cine este Theodor Paleologu. Candidatul glumeț și ironic, cu studii la Sorbona, PRO TV, 7 noiembrie 2019
  9. ^ Grigore, Florentina (). „15 iulie: În urmă cu 226 de ani, a fost descoperită Piatra din Rosetta - cheia descifrării hieroglifelor egiptene”. Adevărul. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ PE CINE SUSȚINE PMP PRAHOVA LA EUROPARLAMENTARE, Actualitatea prahoveană, 25 februarie 2014
  11. ^ „Theodor Paleologu, noul ministru al Culturii”. Televiziunea Română. . Accesat în . [nefuncțională]
  12. ^ Carmen Vintilă (), „Mai mulți parlamentari și-au anunțat demisia din PDL.Theodor Paleologu a ales și el PMP”, Evenimentul zilei, accesat în  
  13. ^ Digi24. „Theodor Paleologu: Am câștigat concursul de înălțime între pitici”. Accesat în . 
  14. ^ Daniel Budescu, G4Media. „Theodor Paleologu este candidatul PMP la alegerile prezidențiale. Băsescu: "Îi poate încurca pe Dăncilă și Barna"”. Accesat în . 
  15. ^ „VIDEO Profit.ro TV - Ioana Prândurel, co-fondator Casa Paleologu: Am învățat că e foarte bine să am o parte din cifra de afaceri pusă pentru bugetul de comunicare. Nu e un business exploziv, nu cred că va fi vreodată”. .  |first1= lipsă |last1= în Authors list (ajutor)
  16. ^ Mădălina Racovițan, Claudia Stan, Ioana Prândurel. „Leadership și fellowship” (PDF). KPMG România. 
  17. ^ „METOPE” (în engleză). Radio Guerrilla. Accesat în . 
  18. ^ „Școala Superioară de Cadre / 28 septembrie 2023, Online”. Evenimente. . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Theodor Paleologu la Wikimedia Commons

Interviuri



Predecesor:
Adrian Iorgulescu 		Ministru al culturii
Ministerul culturii, cultelor și patrimoniului național
2 decembrie 2008 - 23 decembrie 2009 		Succesor:
Hunor Kelemen


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Theodor_Paleologu&oldid=17409006