Următoarele alegeri legislative în România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Următoarele alegeri legislative în România
România
2016 ←
Pe sau înainte de 21 martie 2021

Toate cele 329 de mandate de deputat
Toate cele 136 de mandate de senator

165 D și 69 S mandate necesare pentru majoritate
Sondaje de opinie
  Partidul majoritar Partid minoritar Al treilea partid
  Reuven Rivlin at a meeting with Viorica Dăncilă, April 2018 (3549) (cropped).jpg Ludovic Orban (cropped).jpg Dan Barna.jpg EPP Congress 2187 (8096672652) (cropped).jpg
Lider Viorica Dăncilă Ludovic Orban Dan Barna
Dacian Cioloș
Partid PSD PNL USR+PLUS
Lider din 29 iunie 2019 17 iunie 2017 2 februarie 2019
Mandatul liderului Niciunul Niciunul DSibiu
Niciunul
Ultimele alegeri 45,68% S
44,14% D
20,42% S
19,45% D
Nou
Mandat precedent 67 S
154 D
30 S
69 D
Nou

  Al patrulea partid Al cincilea partid Al șaselea partid
  EPP Congress 5719 (8099356346).jpg Victor Ponta la semnarea declaratiei politice privind infiintarea USL 2.0 - 14.11 (4) (15621866127) (cropped 2).jpg
Lider Hunor Kelemen Călin Popescu-Tăriceanu Eugen Tomac
Partid UDMR ALDE PMP
Lider din 26 februarie 2011 19 iunie 2015 16 iunie 2018
Locul liderului DHarghita SBucurești SBucurești
Ultimele alegeri 6,24% S
6,18% D
6,01% S
5,46% D
5,65% S
5,19% D
Mandate precedente 9 S
21 D
9 S
20 D
8 S
18 D

Prim-ministru în funcție

Viorica Dăncilă

Prim-ministru ales


Următoarele alegeri legislative în România vor avea loc la sfârșitul anului 2020 sau la începutul anului 2021.

Sistem electoral[modificare | modificare sursă]

Parlamentul României este bicameral, fiind format din Camera Deputaților cu 329 de membri și Senat cu 136 de membri. Mandatul este obținut pentru o durată de patru ani.[1]

Cei 329 de membri ai Camerei Deputaților sunt aleși prin mai multe metode: 308 sunt aleși din 42 de circumscripții constituite din cele 41 de județe ale României și municipiul București, prin reprezentare proporțională, iar patru sunt aleși, tot prin reprezentare proporțională, dintr-o circumscripție reprezentând diaspora română.[2] Partidele trebuie să treacă un prag electoral care se calculează în două moduri: fie prin raportarea procentului de 5% la totalul voturilor valabil exprimate la nivel național, fie prin calcularea procentului de 20% din voturile valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale.[3] Locuri suplimentare se adaugă pentru grupurile minoritare etnice care concurează în alegeri și trec un prag special (mai mic); în prezent, 17 minorități etnice sunt reprezentate în Parlament.

Cei 136 de membri ai Senatului sunt aleși din 43 de circumscripții constituite din 41 de județe (un total de 121 de locuri), municipiul București (13 locuri) și diaspora română (două locuri).[4]

Partide[modificare | modificare sursă]

Partid Ideologie Lider 2016 (%) Locuri în Parlament Guvernare
Politici Poziție Senat Camera Deputaților Senat Camera Deputaților
PSD Partidul Social Democrat Social-democrație
Conservatorism social
Centru-stânga Viorica Dăncilă
Prim-ministru al României
45,68% 44,14%
67 / 136
154 / 329
Guvern
PNL Partidul Național Liberal Liberalism conservator Centru-dreapta Ludovic Orban 20,42% 19,45%
30 / 136
69 / 329
Opoziție
USR Uniunea Salvați România Big tent Sincretică Dan Barna
Deputat
8,92% 8,61%
13 / 136
30 / 329
Opoziție
UDMR/RMDSZ Uniunea Democrată Maghiară din România
Romániai Magyar Demokrata Szövetség
Interesele minorității maghiare
Conservatorism liberal
Creștin democrație
Regionalism
Centru spre centru-dreapta Hunor Kelemen
Deputat
6,24% 6,18%
9 / 136
21 / 329
Protocol de colaborare cu PSD–ALDE (suspendat din 26 septembrie 2018)[5]
ALDE Partidul Alianța Liberalilor și Democraților Liberalism conservator Centru-dreapta Călin Popescu-Tăriceanu
Președintele Senatului
6,01% 5,46%
9 / 136
20 / 329
Guvern
PMP Partidul Mișcarea Populară Liberalism economic
Conservatorism social
Federalism european
Creștin democrație
Centru-dreapta Eugen Tomac
Deputat
5,65% 5,19%
8 / 136
18 / 329
Opoziție
PRU Partidul România Unită Naționalism românesc
Conservatorism național
Protecționism
Euroscepticism
Dreapta Robert Bugă 2,95% 2,7%
0 / 136
0 / 329
Extraparlamentar
PRM Partidul România Mare Naționalism românesc
Iredentism românesc
Populism de dreapta
Conservatorism național
Euroscepticism
Extremă dreapta Victor Iovici (interimar) 1,18% 1,01%
0 / 136
0 / 329
Extraparlamentar
PRO PRO România Progresism[6]
Socialism liberal[6]
Centru-stânga[7] Victor Ponta
Deputat
Partid nou Partid nou Extraparlamentar
PLUS Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate Tehnocrație Centru spre centru-dreapta[8] Dacian Cioloș Partid nou Partid nou Extraparlamentar

Sondaje[modificare | modificare sursă]

Dată Sursă Eșantion PSD ALDE USR PNL UDMR PMP PRO PLUS[a] Altele Avans
7–26 iunie 2019 IMAS 1.010 18,9% 8,5% 17,6% 27,5% 2,5% 3,7% 9,8% 7,6% 3,8% 8,6%
26 mai 2019 Referendumul pentru justiție este validat.
2–20 mai 2019 IMAS 1.010 21,4% 10,2% 14,4% 29,3% 3,3% 5,5% 8% 6,3% 1,7% 7,9%
1–21 feb. 2019 IMAS 1.010 16% 8,5% 7,2% 16,2% 3,4% 2,4% 7,6% 5,5% 1,7%[b] 0,2%
11–30 ian. 2019 IMAS 1.011 17,4% 9,2% 7,6% 15,2% 3% 2,6% 5,6% 6,1% 2,2%[b] 2,2%
Ian. 2019 IMAS N/A 25,3% 13,4% 11% 22,1% 4,4% 3,8% 8,1% 8,8% 3,2% 3,2%
4–20 dec. 2018 IMAS 1.010 16,4% 6,3% 7,5% 17,1% 3% 1,7% 4,1% 5,3% 4%[b] 0,7%
Dec. 2018 IMAS 1.010 25,2% 9,6% 11,5% 26,1% 4,6% 2,5% 6,2% 8,1% 6,2% 0,9%
24 nov.–9 dec. 2018 CURS 1.067 33% 9% 7% 20% 6% 5% 9% 5% 6% 13%
Nov. 2018 IMAS N/A 24,9% 11,7% 14,8% 23,3% 5,8% 2,1% 8,2% 9,2% 1,6%
6–7 oct. 2018 Referendumul pentru familie eșuează.
3–4 oct. 2018 Sociopol 873 38% 10% 6% 23% 4% 1% 5% 5% 8% 15%
Oct. 2018 IMAS N/A 27,6% 10,6% 13,1% 21,9% 4,7% 4,1% 9,6% 8,4% 5,7%
20 sep.–1 oct. 2018 CURS 1.067 37% 9% 8% 22% 5% 5% 6% 5% 3% 15%
22–27 sep. 2018 Sociopol 1.004 36% 11% 4% 20% 4% 2% 7% 8% 8% 16%
Sep. 2018 IMAS N/A 28,1% 11,4% 9,5% 27,1% 5,6% 2,7% 10,1% 5,5% 1%
7–20 aug. 2018 Sociopol 1.005 35% 10% 8% 19% 4% 3% 3% 13% 5% 16%
10 aug. 2018 Represiunea asupra protestatarilor antiguvernamentali din Piața Victoriei
Iul. 2018 IRI N/A 26% 6% 5% 24% 1% 3% 7% 6% 2%
23 iun.–1 iul. 2018 CURS 1.067 37% 8% 7% 24% 5% 4% 5% 5% 4% 13%
22–26 iun. 2018 Sociopol 917 41% 12% 7% 20% 4% 1% 5% 7% 3% 21%
Iun. 2018 IMAS 1.010 28,4% 8,6% 11,3% 29,2% 5% 2,8% 8% 6,7% 0,8%
28 mai–8 iun. 2018 Sociopol 1.003 40% 7% 9% 18% 5% 1% 3% 8% 9% 22%
27 apr.–8 mai 2018 CURS 1.067 39% 8% 6% 25% 6% 5% 3% 3% 5% 14%
Mar. 2018 CURS N/A 39% 12% 7% 27% 5% 10% 12%
27 feb.–5 mar. 2018 Sociopol N/A 34% 5% 12% 33% 5% 11% 1%
Feb. 2018 IMAS 1.010 28,6% 10,6% 11,2% 29,4% 4,6% 15,6% 0,8%
15 ian. 2018 PSD îi retrage sprijinul politic lui Mihai Tudose. Prim-ministrul demisionează.
3–10 ian. 2018 CURS 1.068 42% 9% 5% 27% 6% 5% 2% 2% 2% 15%
24 nov.–7 dec. 2017 Avangarde 700 46% 13% 5% 23% 5% 4% 4% 23%
Nov. 2017 CURS 1.067 43% 9% 5% 27% 6% 6% 4% 16%
22 sep.–5 oct. 2017 Sociopol N/A 61% 4% 2% 24% 3% 3% 3% 37%
Sep. 2017 IMAS 1.000 38,8% 8,1% 6,8% 30,9% 15,4% 7,9%
28 aug.–14 sep. 2017 Sociopol 1.005 51% 6% 7% 27% 4% 3% 2% 24%
11–23 aug. 2017 Avangarde 710 46% 7% 6% 25% 5% 4% 7% 21%
15–22 iun. 2017 Avangarde 781 46% 6% 9% 30% 3% 5% 1% 16%
21 iun. 2017 Guvernul Grindeanu este demis prin moțiune de cenzură.
Apr. 2017 IMAS N/A 40,6% 8,5% 8,2% 25,4% 17,3% 15,2%
6–14 mar. 2017 Sociopol 1.007 47% 6% 12% 21% 5% 3% 6% 26%
7–11 feb. 2017 ISSPol 965 31% 2% 7% 17% 1% 1%[b] 14%
18 ian.–5 mar. 2017 Proteste masive împotriva guvernării PSD–ALDE
Ian. 2017 IMAS N/A 49% 6,8% 8,3% 20,7% 15,2% 28,3%
11 dec. 2016 Alegeri 2016 N/A 45,5% 5,6% 8,9% 20% 6,2% 5,4% 6,3% 25,5%

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Inițial, formațiunea a purtat numele de Mișcarea România Împreună. Din cauza tergiversărilor în instanță, Dacian Cioloș a renunțat la formațiune și a lansat în decembrie 2018 Partidul Libertății, Unității și Solidarității, formațiune care a fost înregistrată la Tribunal și face parte din registrul partidelor politice.
  2. ^ a b c d Dintre cei cu o opțiune clară de vot

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „ARTICOLUL 63 - Durata mandatului”. Constituția României. Camera Deputaților. 
  2. ^ en „ROMANIA (Camera Deputatilor), Electoral system”. Inter-Parliamentary Union. 
  3. ^ Anca Pandea, ed. (). „Evoluția sistemului de vot în România, la alegerile parlamentare de după 1989”. AGERPRES. 
  4. ^ en „ROMANIA (Senatul), Electoral system”. Inter-Parliamentary Union. 
  5. ^ Dana Piciu (). „Kelemen Hunor spune că nu se poate discuta de colaborare parlamentară până nu se rezolvă problema predării limbii române”. AGERPRES. 
  6. ^ a b en Carmen Paun (). „Romania en Marche”. POLITICO. 
  7. ^ Sebastian Rotaru (). „Senatorul PSD Ecaterina Andronescu, la evenimentul de prezentare a agendei Pro România. Ponta: Este un posibil candidat. O societate nu poate să progreseze scoțând în față analfabeți politic. Nu vrem în partid baronetul, oprișanii. VIDEO”. News.ro. 
  8. ^ Mihnea Măruță (). „Dacian Cioloș, primul interviu după lansarea PLUS: "Domnul Dragnea n-are dreptul să arunce în aer societatea românească". PressOne.