Alegeri parlamentare în România, 2024

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Alegeri parlamentare în România, 2024
România
2020 ←
membri
2024

Toate cele 330 de mandate de deputat
Toate cele 136 de mandate de senator

166 D și 69 S mandate necesare pentru majoritate
  Partidul majoritar Partid minoritar Al treilea partid
  Marcel Ciolacu.png Romanian Prime Minister Vasile-Florin Cîțu (11-05-2021) (cropped).jpg Dacian Cioloș.png
Lider Marcel Ciolacu Florin Cîțu Dacian Cioloș
Partid PSD PNL USR
Lider din 22 august 2020 25 septembrie 2021 1 octombrie 2021
Mandatul liderului DBuzău SBucurești Membru al Parlamentului European
Ultimele alegeri 29,32% S S
28,90% D D
25,58% S
25,18% D
15,86% S
15,37% D
Mandat precedent 47 S
110 D
41 S
93 D
25 S
55 D

  Al patrulea partid Al cincilea partid
  George Simion 06 (cropped).jpg

Claudiu Târziu - jan 2015.jpg

EPP Congress 5719 (8099356346).jpg
Lider George Simion
Claudiu Târziu
Hunor Kelemen
Partid AUR UDMR
Lider din septembrie 2019 26 februarie 2011
Locul liderului DBucurești
SBucurești
DHarghita
Ultimele alegeri 9,17% S
9,08% D
5,89% S
5,74% D D
Mandate precedente 14 S
33 D
9 S
21 D

Guvern în funcție

Florin Cîțu (PNL) (interimar)

Guvern ales


Următoarele alegerile parlamentare în România vor avea loc în anul 2024.

Sistem electoral[modificare | modificare sursă]

Parlamentul României este bicameral, fiind format din Camera Deputaților cu 329 de membri și Senat cu 136 de membri. Mandatul este obținut pentru o durată de patru ani.[1]

Membrii Camerei Deputaților sunt aleși prin mai multe metode: 308 sunt aleși din 42 de circumscripții constituite din cele 41 de județe ale României și municipiul București, prin reprezentare proporțională, iar patru sunt aleși, tot prin reprezentare proporțională, dintr-o circumscripție reprezentând diaspora română, rezultând un subtotal de 312 membri.[2] Partidele trebuie să treacă un prag electoral care se calculează în două moduri: fie prin raportarea procentului de 5% la totalul voturilor valabil exprimate la nivel național, fie prin calcularea procentului de 20% din voturile valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale.[3] Locuri suplimentare se adaugă pentru grupurile minoritare etnice care concurează în alegeri și trec un prag special (mai mic); în prezent, 17 minorități etnice sunt reprezentate în Parlament, rezultând un total de 329 de membri.

Cei 136 de membri ai Senatului sunt aleși din 43 de circumscripții constituite din 41 de județe (un total de 121 de locuri), municipiul București (13 locuri) și diaspora română (două locuri).[4]

Context[modificare | modificare sursă]

Guvernul României după alegerile din 6 decembrie este format din 3 partide: PNL (centru dreapta, PPE), USR PLUS (centru, Renew Europe) și UDMR (centru dreapta, PPE). La momentul actual (septembrie 2021) coaliția de guvernare este sub semnul întrebarii, întrucât Prim Ministrul Florin Cîțu a ales să îl demită pe ministrul justiției, Stelian Ion (USR PLUS), astfel forțând formațiunea de centru-dreapta să iasă de la guvernare.

Președintele Camerei Deputaților a fost Ludovic Orban (PNL). Președintele Senatului este Anca Paliu Dragu (USR PLUS) și este prima femeie care ocupă acest post.

Evenimente[modificare | modificare sursă]

Pentru informații suplimentare, vezi Criza politică din România din 2021

Criza guvernamentală (septembrie 2021-prezent)[modificare | modificare sursă]

Guvernul Florin Cîțu, care a preluat puterea pe 23 decembrie 2020,[5] a fost compus din două paride liberal-conservatoare, PNL, UDMR, și partidul liberal-progresist USR PLUS.[6]

În septembrie 2021, o ruptură în cadrul coaliției a dus la Criza politică din România din 2021. Premierul Cîțu, cu sprijinul necondițional al Președintelui Klaus Iohannis, l-a demis pe Stelian Ion care a respins un program de investiții.[7][8][9][10] Toți miniștrii USR s-au retras pe 7 septembrie 2021,[11] care au lăsat guvernul fără majoritate. Două moțiuni de cenzură au fost depuse, una de către USR PLUS și partidul naționalist AUR, a doua de către Partidul Social Democrat (PSD)[12] cu cele trei partide care dețin împreună majoritatea locurilor.[13]

Cîțu a fost contestat în cadrul PNL[14] dar a beneficiat de sprijinul Președintelul Iohannis, întrucât a căutat de asemenea să preia conducerea PNL de la Ludovic Orban.[15] Pe 25 septembrie 2021, Cîțu l-a învins pe Orban în lupta pentru conducerea PNL.[16] USR PLUS a organizat de asemenea alegeri interne în care Dacian Cioloș a fost ales cu 50.9% din voturi învingându-l pe Dan Barna, iar partidul și-a schimbat numele din nou în USR.[17][18] Linia de partid urma să-l înlăture pe Cîțu din funcția de prim-ministru.[19]

Pe 4 octombrie, Cîțu a declarat că orice colaborare cu USR este acum imposibilă[20] Potrivi Primarului USR de la Brașov, Allen Coliban, guvernul minoritar al lui Cîțu mai este încă în funcție datorită PSD.[21] Cu toate acestea, pe 5 octombrie, moțiunea de cenzură a PSD a fost supusă la vot și a câștigat o mare majoritate de 281 de voturi pentru, care corespund PSD, USR și AUR. Cîțu va continua să funcționeze ca prim-ministru interimar până când un nou guvern va fi votat ulterior în parlament și apoi depus jurământul.

Partide noi[modificare | modificare sursă]

Pe 19 septembrie, fostul lider al PSD Liviu Dragnea, alături de prietenul său Codrin Ștefănescu, au lansat Alianța pentru Patrie (APP).

Pe 3 Octombrie, fostul premier Ludovic Orban, care tocmai a fost învins de contracandidatul său la șefia PNL, a declarat că intenționează 'să creeze o nouă construcție politică care este pregătită să continue moștenirea PNL'.[22][23][24] Urmează pașii pe care i-a făcut și Călin Popescu-Tăriceanu, alt fost premier care a părăsit PNL și a fondat ALDE. Comentatorii spun că facțiunea lui Orban s-ar putea rupe de PNL dacă acesta nu ar fi desemnat premier după demiterea lui Cîțu de către Parlament.[25]

Sondaje[modificare | modificare sursă]

Dată Sursa sondajului Eșantionul Partidul Social Democrat logo.svg National Liberal Party Romania.png FL USR PLUS party logo.png AUR Logo.svg UDMR.svg Logo Partidul Miscarea Populara.png Logo PRO Romania.png PPU-SL Logo Alianța pentru Patrie.svg Alte partide Avans Guvern Opoziție
23 octombrie 2021 Armistițiu politic stabilit între PSD și PNL pentru 6 luni
12–21 octombrie 2021 ISPAP 1.228 34 9 7 15 17 5 4 1 2 4 5.5 17 21 66
21 octombrie 2021 Nicolae Ciucă a fost propus prim-ministru de către Klaus Iohannis, președintele României
20 octombrie 2021 Cabinetul Cioloș este respins în Parlament cu 88 de voturi pentru și 184 de voturi împotrivă
12–17 Octombrie 2021 Gazeta Civică 1.133 30 3 11.5 17.5 17 4 6 5 N/A 3.5 1 10.5 18.5 64.5
11 Octombrie 2021 Dacian Cioloș a fost propus prim-ministru de către Klaus Iohannis, președintele României
5 Octombrie 2021 Guvernul Florin Cîțu este demis prin moțiune de cenzură
1 Octombrie 2021 Dacian Cioloș devine noul președinte al USR PLUS
26–29 Sep. 2021 Gazeta Civică 1.202 28 17 18 17.5 5 5.5 4 N/A 3 2 10 22 63.5
28 Septembrie 2021 INSOMAR 1.030 31.55 25.92 14.95 16.99 4.56 2.52 2.33 N/A 1.17 0.01 5.63 30.48 63.49
28 Septembrie 2021 PSD depune moțiunea de cenzură împotriva prim-ministrului Florin Cîțu

Moțiunea de cenzură depusă de USR PLUS și AUR a fost declarată de CCR ca fiind un conflict între Parlament și Guvern

15–27 Sep. 2021 INSCOP 1.204 35.4 21.9 9.8 17.1 N/A 2.9 4.4 N/A N/A 8.5 13.5 21.9 62.3
14-21 Sep. 2021 Avangarde 900 37 20 13 14 5 4 1 4 N/A 2 17 25 64
8–10 Sep. 2021 CURS 861 36 19 11 14 5 5 3 4 N/A 3 16 24 61
6 Sep. 2021 Miniștrii USR PLUS au demisionat în bloc și astfel s-au retras din Guvernul Cîțu
3–5 Sep. 2021 CURS 853 35 20 11 12 5 5 3 4 5 15 36 47
3 Sep. 2021 USR PLUS și AUR au depus moțiunea de cenzură împotriva prim-ministrul Florin Cîțu
1 Sep 2021 Ministrul justiției Stelian Ion a fost demis de prim-ministrul Florin Cîțu și se declanșează criza politică
20–24 Aug. 2021 Avangarde 900 35 21 14 15 5 5 2 1 2 14 40 50
12–20 Aug. 2021 CURS 1.100 34 20 12 11 5 5 3 4 6 14 37 45
16–19 Aug. 2021 IRES 1.006 35 27 14 14 5 2 2 N/A 1 8 46 49
16 August 2021 Politico.eu N/A 34 18 12 14 5 3 3 3 6 16 35 48
26 Iulie 2021 INSOMAR 1.030 38.06 15.05 11.07 14.95 5.05 N/A N/A N/A 15.83 23 31.17 53.01
8 Iulie 2021 Ministrul finanțelor Alexandru Nazare a fost demis de prim-ministrul Florin Cîțu
Iulie 2021 Sociopol N/A 31 27 15 10 7 2 3 N/A 5 4 49 41
11–18 Iun.2021 CURS 1.067 34 22 14 12 4 5 2 3 4 12 40 46
1–15 Iunie 2021 INSCOP N/A 30.2 26.6 13.2 14.2 N/A 2 4.3 N/A 8.7 3.6 39.8 44.4
Iunie 2021 INSOMAR 1.030 22.9 25 14.9 18 5.1 N/A 2.1 N/A 12 1.4 43.9 40.9
Mai 2021 Sociopol 1.001 36 22 15 11 6 2 5 1 1 14 43 47
Mai 2021 Avangarde N/A 36 23 14 15 5 2 2 1 2 13 42 51
Mai 2021 IRES N/A 36 28 11 14 3 N/A 3 N/A 8 8 42 50
Mai 2021 INSOMAR[26] 1.030 22.14 23.5 13.59 15.53 8.64 4.66 4.17 N/A 7.77 1.36 45.73 37.67
14–17 Apr 2021 CURS N/A 33 21 16 12 4 5 3 4 2 12 41 45
14 Aprilie 2021 Ministrul sănătății Vlad Voiculescu a fost demis de prim-ministrul Florin Cîțu
30 Mar–11 Apr BCS 1.420 28.9 22.3 22.5 10 4 4.2 2.9 N/A 5.1 6.4 48.8 38.9
12–28 Mar 2021 Sociopol N/A 35 26 17 12 4 3 2 N/A 1 9 47 47
22–26 Feb 2021 CURS 1.100 34 25 16 9 4 3 2 3 3 10 45 43
10–14 Feb 2021 PER 1.055 33 25 20 8 4 4 2 N/A 4 8 49 41
9–11 Feb 2021 INSOMAR 1.030 28 27 14 16 6 4 1 N/A 4 1 47 44
15–17 Ian 2021 Avangarde 710 34 24 16 14 5 3 1 2 1 10 45 48
11–15 Ian 2021 CURS 1.100 34 26 16 12 5 3 2 N/A 2 8 47 46
17–21 Dec 2020 CURS 1.100 35 26 14 15 4 2 2 N/A 2 9 44 50
10–20 Dec 2020 Avangarde 900 35 26 15 14 5 2 1 N/A 2 9 46 49
6 decembrie 2020 Alegeri 2020
(CD)
5.901.959 28,90% 25,18% 15,37% 9,08% 5,74% 4,82% 4,09% 1,17% 6,82% 3,72% 46,29% 37,98%
Alegeri 2020
(Senat)
5.908.364 29,32% 25,58% 15,86% 9,17% 5,89% 4,93% 4,13% 1,09% 5,12% 3,74% 47,33% 38,49%

Rata de aprobare a Prim Ministrului[modificare | modificare sursă]

Sursă Dată Eșantion Florin Vasile Cîțu

(PNL)

DaY X mark.svg Blue question mark (italic).svg Net (+/-)
Avangarde 14–21 septembrie 2021 900 14.0 61.0 25.0 −47.0
CURS 12–20 august 2021 1,100 18.0 77.0 5.0 −59.0
CURS 11–18 iunie 2021 1,067 19.0 75.0 6.0 −56.0
CURS 14–17 aprilie 2021 1,107 24.0 69.0 7.0 −45.0
BCS 11 aprilie 2021 1,420 21.6 68.5 9.8 −46.9

Partide[modificare | modificare sursă]

Partid Ideologie[27] Afiliere
Eur.
Lider 2020 (%) Mandate în 2020 Guvernare
Senat Camera Deputaților Senat Camera Deputaților Guvernul Cîțu
PNL Partidul Național Liberal Centru-dreapta
Liberalism conservator, Populism
PPE Florin Cîțu
Prim-ministrul României (2020–prezent)
25,58% 25,18%
31 / 136
62 / 330
Guvern
PSD Partidul Social Democrat Centru-stânga
Social-democrație, Conservatorism social, Populism, Euroscepticism slab
PES Marcel Ciolacu
Președinte al Camerei Deputaților (2019–2020)
29,32% 28,90%
47 / 136
110 / 330
Opoziție
USR Uniunea Salvați România Centru spre Centru-dreapta
Progresism, Liberalism social, Anticorupție, Federalism european
ALDE-R Dacian Cioloș Partid nou Partid nou
25 / 136
55 / 330
Guvern (2020–2021)
Opoziție (2021–prezent)
FL Forța Liberală Centru-dreapta
Liberalism conservator, Creștin-democrație
- Ludovic Orban Partid nou Partid nou
10 / 136
[28]
31 / 330
[29]
Guvern (2020–2021, înainte ca facțiunea Orban să se rupă de PNL)
Opoziție (2021–prezent)
AUR Alianța pentru Unirea Românilor Dreapta[30] spre Extrema dreaptă[31][32][33]
Iredentism românesc, Populism de dreapta, Fundamentalism creștin[34], Naționalism românesc, Euroscepticism slab
CRE[35] George Simion
Deputat
9,08% 9,17%
14 / 136
33 / 330
Opoziție
Claudiu Târziu
Senator
UDMR/RMDSZ Uniunea Democrată Maghiară din România
Romániai Magyar Demokrata Szövetség
Centru
Regionalism⁠(en), Conservatorism
PPE Hunor Kelemen
Deputat
5,89% 5,74%
9 / 136
21 / 330
Guvern
PMP Partidul Mișcarea Populară Centru-dreapta
Conservatorism, Creștin democrație
PPE Cristian Diaconescu 4,93% 4,82%
0 / 136
0 / 330
Extraparlamentar
PRO PRO România Centru-stânga
Liberalism social, Liberalism economic, Social-democrație, Progresism
EDP Victor Ponta
Prim-ministru (2012–2015)
4,13% 4,09%
0 / 136
0 / 330
Extraparlamentar
ALDE Partidul Alianța Liberalilor și Democraților Centru-dreapta
Populism, Liberalism conservator
- Călin Popescu-Tăriceanu
Președinte al Senatului (2014–2019)
PER Partidul Ecologist Român Centru spre Centru-dreapta[36]
Liberalism verde⁠(en), Ecologism[36]
- Dănuț Pop 1,33% 1,12%
0 / 136
0 / 330
Extraparlamentar
PPUSL Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal) Centru-stânga
Umanism pragmatic, Liberalism social, Populism
- Daniel Ionașcu 1,19% 1,01%
0 / 136
0 / 330
Extraparlamentar
PRM Partidul România Mare Centru-stânga[37] spre extremă-dreapta[38][39]
Conservatorism național, Naționalism românesc[37], Euroscepticism slab[40]
- Victor Iovici 0,65% 0,55%
0 / 136
0 / 330
Extraparlamentar
Verzii Partidul Verde Centru
Ecologism, Liberalism
Verzii Florin Călinescu 0,39% 0,35%
0 / 136
0 / 330
Extraparlamentar
ND Noua Dreaptă Extrema dreaptă
Ultranaționalism românesc, Neolegionarism, Iredentism românesc, Fascism clerical, Euroscepticism
APL Tudor Ionescu 0,06% 0,07%
0 / 136
0 / 330
Extraparlamentar
Volt Volt România Centru

Progresism, Federalism european, Liberalism social

Volt Europa Ștefan Florea Partid nou Partid nou Partid nou Partid nou Extraparlamentar
Cristina Săracu
ApP Alianța pentru Patrie Extrema dreaptă

Naționalism economic, Populism, Euroscepticism, Rusofilie, Fundamentalism creștin, Anticapitalism

- Codrin Ștefănescu Partid nou Partid nou Partid nou Partid nou Extraparlamentar

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „ARTICOLUL 63 - Durata mandatului”. Constituția României. Camera Deputaților. 
  2. ^ en „ROMANIA (Camera Deputatilor), Electoral system”. Inter-Parliamentary Union (în engleză). 
  3. ^ Ionela Gavril (). Anca Pandea, ed. „Evoluția sistemului de vot în România, la alegerile parlamentare de după 1989”. AGERPRES. 
  4. ^ en „ROMANIA (Senatul), Electoral system”. Inter-Parliamentary Union (în engleză). 
  5. ^ „Liberal Florin Cîțu put forward to be Romania's next prime minister”. . Accesat în . 
  6. ^ Robert Kiss (). „Florin Cîțu, după ce USR PLUS a amenințat că pleacă din Guvern: Amenințările vin și pleacă. Proiectul „Anghel Saligny" va trece”. Digi24. Accesat în .  Parametru necunoscut |lang= ignorat (posibil, |language=?) (ajutor)
  7. ^ Redacția Aktual24 (). „CTP, reactie transanta: „Cel care a creat criza politica este Citu, sa fie foarte clar". Accesat în .  Parametru necunoscut |lang= ignorat (posibil, |language=?) (ajutor)
  8. ^ Dan Popa (). „PNL, acest PSD de dreapta. Rivale, dar își unesc puterile”. Ziare.com. Accesat în .  Parametru necunoscut |lang= ignorat (posibil, |language=?) (ajutor)
  9. ^ Ioana Hurdea (). „Orban confirma ca Florin Citu a declansat criza „cu acordul presedintelui": „Au aruncat Romania in aer si in momentul de fata Romania se gaseste aproape lipsita de institutii care sa faca fata provocarilor romanilor". Aktual24.ro. Accesat în .  Parametru necunoscut |lang= ignorat (posibil, |language=?) (ajutor)
  10. ^ Bogdan Păcurar (). „Orban: Florin Cîțu trebuia să-și dea demisia din momentul în care USR PLUS a decis să se retragă din coaliție”. Digi24.ro. Accesat în .  Parametru necunoscut |lang= ignorat (posibil, |language=?) (ajutor)
  11. ^ Andreea Ghiorghe (). „Miniștrii USR PLUS și-au depus demisiile din Guvernul Cîțu. Barna: „Am făcut ceea ce am anunțat". Adevărul. Accesat în .  Parametru necunoscut |lang= ignorat (posibil, |language=?) (ajutor)
  12. ^ Victor Gheja (). „Speriat de Dragnea, PSD promite ca il da jos pe Citu: „Votam motiunea de cenzura". Aktual24.ro. Accesat în .  Parametru necunoscut |lang= ignorat (posibil, |language=?) (ajutor)
  13. ^ Robert Kiss (). „PSD va depune moțiune de cenzură dacă cea inițiată de USR PLUS și AUR este declarată neconstituțională”. Digi24.ro. Accesat în .  Parametru necunoscut |lang= ignorat (posibil, |language=?) (ajutor)
  14. ^ Victor Gheja (). „Lovitura lui Orban. Zeci de parlamentari PNL ii cer lui Citu sa demisioneze: „Cine seamana vant, culege furtuna". Aktual24.ro. Accesat în .  Parametru necunoscut |lang= ignorat (posibil, |language=?) (ajutor)
  15. ^ Redacția Aktual24.ro (). „Iohannis anunta ca-l tine in functie pe Citu: „Florin Citu nu are motive sa demisioneze sau sa fie demis". Aktual24.ro. Accesat în .  Parametru necunoscut |lang= ignorat (posibil, |language=?) (ajutor)
  16. ^ Redacția Digi24.ro (). „Florin Cîțu este noul președinte al PNL. Are aproape 1.000 de voturi în plus față de Ludovic Orban”. Digi24.ro. Accesat în .  Parametru necunoscut |lang= ignorat (posibil, |language=?) (ajutor)
  17. ^ Redacția HotNews.ro (). „LIVEVIDEO Dacian Cioloș va fi noul președinte al USR-PLUS. Scord strâns cu Dan Barna. Rezultatul urmează să fie validat la congres/ Primele reacții ale lui Cioloș și Barna”. HotNews.ro. Accesat în .  Parametru necunoscut |lang= ignorat (posibil, |language=?) (ajutor)
  18. ^ Alexandru Costea (). „Surse: USR PLUS a decis să se numească doar USR. Susținătorii lui Barna sunt nemulțumiți de alegerea lui Cioloș ca președinte”. Digi24.ro. Accesat în .  Parametru necunoscut |lang= ignorat (posibil, |language=?) (ajutor)
  19. ^ Alexandru Costea (). „Cioloș, după ce a fost ales președintele USR PLUS: Toate variantele sunt pe masă, mai puțin premierul Cîțu. Nu intru în Guvern”. Digi24.ro. Accesat în .  Parametru necunoscut |lang= ignorat (posibil, |language=?) (ajutor)
  20. ^ Laura Buciu (). „Cîțu: Guvernarea cu USR devine imposibilă după decizia de marți”. Mediafax. Accesat în .  Parametru necunoscut |lang= ignorat (posibil, |language=?) (ajutor)
  21. ^ Bogdan Păcurar (). „Allen Coliban: Florin Cîțu și-a încălcat repetat promisiunile și mai este prim-ministru doar cu sprijinul PSD. PNL trebuie să aleagă”. Digi24.ro. Accesat în .  Parametru necunoscut |lang= ignorat (posibil, |language=?) (ajutor)
  22. ^ Liviu Cojan (). „Orban amenință că își face partid: Sunt gata să creez o construcție care să continue trecutul PNL”. Digi24.ro. Accesat în .  Parametru necunoscut |lang= ignorat (posibil, |language=?) (ajutor)
  23. ^ Adrian Dumitru (). „Orban: Iohannis a vrut un PNL progresist. Cam bate un vânt nu foarte pe gustul românilor, care e împotriva identităților naționale”. Digi24.ro. Accesat în .  Parametru necunoscut |lang= ignorat (posibil, |language=?) (ajutor)
  24. ^ Victor Gheja (). „Orban anunta ca este gata sa infiinteze un nou partid: „Echipa de conducere nu mai are nicio legatura cu spiritul liberal, cu cultura, traditia, democratia interna". Aktual24.ro. Accesat în .  Parametru necunoscut |lang= ignorat (posibil, |language=?) (ajutor)
  25. ^ Victor Gheja (). „Cand se va rupe PNL. Aripa anti-Citu cere ca Orban sa fie numit iar premier. Danca: „Va spun sincer, mie imi este rusine cu noul PNL". Accesat în .  Parametru necunoscut |lang= ignorat (posibil, |language=?) (ajutor)
  26. ^ Realitatea.NET (). „Sondaj INSOMAR: PNL pe primul loc in optiunile electoratului, George Simion ii devanseaza pe Barna si Ciolos”. Realitatea.NET. Accesat în . 
  27. ^ Narcis George Matache (). „Top 30 partide politice din România”. The New Federalist. 
  28. ^ „Un grup de 41 de liberali susține că Orban trebuie numit premier. „El are calitățile necesare pentru a fi desemnat". Mediafax.ro. Accesat în . 
  29. ^ „SCRISOARE OFICIALĂ 41 de parlamentari PNL cer nominalizarea lui Ludovic Orban ca premier și refacerea coaliției cu USR și UDMR / Un deputat susține că nu a semnat documentul”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  30. ^ Anghel, Dan (). „Care este programul politic al AUR. Partid conservator care vrea educație sexuală pentru adolescenți”. Adevărul. Arhivat din original la . 
  31. ^ Unde ne duce goana după AUR? De ce au votat românii un partid de extremă dreapta?
  32. ^ Romanian opposition takes narrow lead after election
  33. ^ Ce este, de unde vine și ce vrea AUR, partidul de extremă dreapta care a ajuns de la puțin peste zero la pragul electoral
  34. ^ Spotmedia.ro. „Cum a crescut AUR în Frății ortodoxe tolerate de Biserică, așa cum BOR l-a tolerat și pe Zelea Codreanu. Manipulările via Sputnik și pericolul real - Interviu”. Accesat în . 
  35. ^ Ziarul Financiar (). „Cine este AUR, partidul venit de nicăieri care ar putea intra în Parlament. Ce spunea George Simion, fondatorul partidului, în urmă cu câteva zile: Noi suntem legați de micul producător, de țăranul român. Prima lege pe care am da-o ar fi protejarea capitalului român pentru agricultori”. Ziarul Financiar. Accesat în . 
  36. ^ a b „Partidul Ecologist Român (PER)”. votez.info. Accesat în . 
  37. ^ a b „Partidul România Mare (PRM)”. votez.info. Accesat în . 
  38. ^ Andrei Tiut. „Strategiile PRM de maximizare a capitalului electoral (1996-2005)”. Sfera Politicii. Accesat în . 
  39. ^ en George Jiglău; Sergiu Gherghina. „The Ideological Institutionalization of the Romanian Party System” (în engleză). Accesat în . 
  40. ^ „PRM vrea să obțină 13% la viitoarele alegeri, la nivel național”. Monitorul Cluj. .