Mihai Tîrnoveanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Mihai Tîrnoveanu (n. 16 noiembrie 1972, Suceava) este un activist civic și om politic român, președintele Partidului Mișcarea Natională.

Mihai Tîrnoveanu
Date personale
Născut16 noiembrie 1972
Suceava
Cetățenieromână
Activitate
Partid politicMișcarea Națională
ProfesieMedic stomatolog

Biografie[modificare | modificare sursă]

Mihai Tîrnoveanu s-a născut la data de 16 noiembrie 1972 în Suceava.

Educație, studii[modificare | modificare sursă]

După terminarea studiilor liceale a absolvit Facultatea de stomatologie din cadrul UMF Târgu-Mureș.

În perioada studenției a condus Grupul Horea al Mișcării pentru România.

Activism și activitate politică[modificare | modificare sursă]

Începând din 2014 se implică activ în susținerea identității românești din Covasna, Harghita și Mureș desfășurând împreună cu profesorul Florin Palas din Făgăraș acțiuni culturale, patriotice și de binefacere sub titulatura de "Români pentru Români". Prima acțiune semnificativă în acest sens are loc de Floriile anului 2015 când prin contribuțiile a zeci de români și a Protopiatului Ortodox Brașov, donează Paraclisului Ortodox și școlii cu predare în limba română din satul Doboi, jud. Harghita, o centrală termică cu toate accesoriile necesare, precum și câteva zeci de pachete cu alimente de bază respectivei comunități românești. Acțiunea a fost făcută în comun cu Asociația Neamunit și filiala ASCOR Brașov coordonată de Părintele Costin Butnar.

Pe 1 Decembrie 2015 mobilizează un număr record de participanți din întreaga țară la manifestările prilejuite de Ziua Națională la Târgu-Secuiesc. Cu acest prilej are loc o tentativă de atac terorist cu bombe artizanale[1] organizat de gruparea extremista maghiară 64 de comitate (HVIM). Conform stenogramelor DIICOT, plănuirea atentatului a început imediat după ce Tîrnoveanu a făcut publică pe rețele de socializare "Acțiunea 1000 de steaguri tricolore pentru Covasna si Harghita", precum și intenția ca 500 dintre ele să ajungă la românii din Târgu-Secuiesc și împrejurimi care vor sărbători  Ziua Națională la Târgu-Secuiesc.

Cei doi lideri ai HVIM au fost arestați în dimineața zilei de 1 Decembrie 2015[2], fiind ulterior condamnați pentru acte de terorism[3]. Conform acelorași stenograme DIICOT făcute publice ulterior, intenția celor doi era să facă cât mai multe victime printre participanții la manifestările de 1 Decembrie, sperând în același timp să obțină sprijinul unor cercuri ostile României din Rusia, pentru viitoarea lor activitate.

Mihai Tîrnoveanu înființează în toamna anului 2016 Asociația Calea Neamului, având același obiectiv de a întări identitatea națională din Transilvania.

Pe 1 Decembrie 2016 organizează acțiunea 1000 de icoane ortodoxe pentru Harghita și Covasna, adunând de la românii din întreaga Țară, precum și de la mănăstiri și biserici peste 1500 de icoane care au fost dăruite participanților la manifestările prilejuite de Ziua Națională din 10 localități de pe raza celor două județe.

Pe 1 Decembrie 2017 organizează al doilea marș prin centrul orașului Târgu-Secuiesc împreună cu Asociației Calea Neamului și Frăția Ortodoxă Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, cu participarea a peste 1000 de oameni din întreaga țară, pentru a transmite mesajul că românii nu s-au lăsat intimidați de tentativa de atentat terorist din 2015[4].

Organizează în vara anului 2017 prima șezătoare a românilor din Covasna și Harghita la București, în cadrul Muzeului Național al Satului "Dimitrie Gusti", cu participarea a peste 200 de români din cele mai reprezentative localități ale celor două județe. Cu acest prilej dăruiește Bisericii Sfântul Gheorghe Nou Troița Românilor din Covasna și Harghita.

În anul vara anului 2018 organizează prin Asociația Calea Neamului,  împreună cu Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș Marșul pentru Limba Română la București, împotriva proiectului de lege al Codului Administrativ elaborat de PSD și UDMR, prin care utilizarea limbii maghiare era extinsă de la nivel local, la nivel central, în prefecturi și deconcentrate[5]. In opinia organizatorilor, limba maghiară ar fi devenit astfel a doua limbă oficială în statul român. Marșul a întrunit peste 3000 de participanți, manifestația fiind sprijinită de zeci de asociații patriotice, printre care Frăția Ortodoxă Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Asociația Neamunit și Acțiunea 2012[6].

Ca urmare a marșului desfășurat între Piața Constituției și Palatul Cotroceni, proiectul a fost contestat la CCR de un grup de parlamentari și de Președinția României, fiind respins în cele din urmă de Curtea Constituțională.[7]

De 1 Decembrie 2018 organizează prin Asociația Calea Neamului, împreună cu Frăția Ortodoxă Sfântul Mare Mucenic Gheorghe primul marș aniversar de Ziua Națională în municipiul Odorheiu-Secuiesc, donând cu acest prilej Orfelinatului Casa Sfântu Iosif din localitate, alimente de bază, cărți de literatură pentru copii, precum și bani pentru plata facturilor din perioada iernii. În seara zilei de 1 Decembrie 2018, după acțiunea de la Odorheiu-Secuiesc, Mihai Tîrnoveanu inițiază împreună cu profesorul Florin Palas și Dan Ciprian Grăjdeanu, șeful Frăției Ortodoxe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe un protest în foaierul Teatrului Andrei Mureșanu din Sfântu-Gheorghe, împotriva punerii în scenă a piesei "Nu chiar 1 Decembrie 1918"[8], piesă considerată ca fiind ofensatoare la adresa Zilei Naționale. Faptul a stârnit mari controverse în presa maghiară și de limbă română a jud. Covasna, precum și pe celelalte site-uri maghiare. Actul s-a repetat pe 24 ianuarie 2019, fiind urmat de un protest similar.

În paralel, continuă acțiunile de sprijinire a învățământului în limba română, prin concursuri de istorie, acordarea de premii de sfârșit de an școlar elevilor precum și dăruirea de sute de costume naționale copiilor din satele și orașele jud. Covasna. Acțiunile filantropice desfășurate prin Asociația Calea Neamului au constat în câteva tone de alimente de bază pentru comunitatile defavorizate din localitățile rurale, achiziționate prin contribuția a mii de români de pe întreg cuprinsul țării.

În primăvara anului 2019 începe pe rețelele de socializare campania de susținere a parcelei românești construită de Primăria Orașului Dărmănești în Cimitirul Internațional al Eroilor Valea Uzului, reprezentată prin 52 de cruci din beton ridicate în memoria eroilor armatei române din Primul Război Mondial si prin Monumentul dedicat tuturor ostașilor căzuți în lupte. Protestează împotriva măsurii luate de Consiliul Județean Harghita și Primăria Comunei Sânmartin de a interzice accesul liber în Cimitirul Internațional al Eroilor Valea Uzului și organizează prin Asociația Calea Neamului împreună cu Frăția Ortodoxă și Primăria Orașului Dărmănești, Ziua Eroilor la Valea Uzului de Înălțarea Domnului, 6 iunie 2019, cu participarea unui sobor de preoți condus de Părintele Amfilohie Brânză și a mii de români din împrejurimi și întreaga țară. Organizează mai apoi în fiecare an manifestări omagiale în Cimitirul Internațional al Eroilor Valea Uzului, cu ocazia Zilei Eroilor si a Zilei Armatei, inclusiv în perioada restricțiilor din pandemie, cu aceeași parteneri, la care se adaugă si alte asociatii precum Starea de Libertate, Legitimă Apărare, Grupul NOI, cu participarea constantă a tinerilor din Corul Resurrectio condus de profesoara Gabriela Biea.

După desființarea parcelei românești de către Primăria Dărmănești, în urma unei sentințe judecătorești definitive din finalul unor procese desfășurate pe parcul a patru ani, câștigate de serviciul juridic al UDMR, Mihai Tîrnoveanu prin Asociația Calea Neamului împreună cu Frăția Ortodoxă Sfântul Mare Mucenic Gheorghe și Mișcarea Națională, ridică în Cimitirul Internațional al Eroilor Valea Uzului 150 de cruci din lemn în memoria Eroilor Armatei Române, precum si o cruce monumentală, restabilind practic parcela românească din Cimitir. Începe totodată demersuri pentru obtinerea avizului Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, inclusiv prin obținerea unei audiențe la Ministerul Apărării Naționale.

Pe 24 ianuarie 2020, de Ziua Principatelor Române, organizează la Sfântu-Gheorghe pentru prima dată, împreună cu primarul orașului Dărmănești, Constantin Toma, desfășurarea "Jocului ursului" cu o participare masivă a cetelor de urși de pe Valea Uzului și a Trotușului, cuprinzând 300 de ursari și toboșari. Organizatorii au considerat această manifestare ca fiind un semnal de unitate în Duhul tradițiilor românești de pe ambele versante ale Carpaților, site-urile maghiare caracterizând-o ca pe o demonstrație de forță cu caracter provocator[9].

Inițiază prin Asociația Calea Neamului un  program de burse destinat elevilor din unitățile de învățământ cu predare în limba română din Covasna, Harghita, Mureș și Satu-Mare. Programul se desfășoară în parteneriat cu Grupul "Grai Străbun", având ca parteneri media publicațiile ActiveNews, Cuvântul liber din Târgu-Mureș, Buletin de Carei și Mesagerul de Covasna.

În perioada pandemiei de Covid 19, protestează împotriva restricțiilor și a Certificatului Verde, implicit împotriva vaccinării obligatorii cu seruri experimentale. Prin Asociația Calea Neamului participă în calitate de coorganizator, împreună cu sute de oameni din Brașov și Covasna la toate protestele organizate de Asociația Starea de Libertate condusă de activistul civic pentru drepturi și libertăți, Pompiliu Diplan.

Organizează proteste[10][11] la Sibiu împotriva ridicării statuii baronului Samuel Brukenthal, considerând-o ca fiind ofensatoare la adresa memoriei martirilor Horea, Cloșca și Crișan.

Organizează pelerinaje cu sute de oameni la Mănăstirea Petru Vodă, ctitoria Părintelui Justin Pârvu, la Putna sau la mormântul Parintelui Arsenie Boca de la Mănăstirea Prislop, dar și în parohiile cu un număr mic de enoriași ortodocși din Covasna, cum ar fi Baraolt, Vârghiș, Doboșeni, Herculian, cu scopul de a ajuta aceste parohii și a trage un semnal de alarmă pentru opinia publică din țară, privitor la reducerea dramatică a numărului de români din zonele respective.

Participă la protestele împotriva demolării statuii lui Mircea Vulcănescu din București și a schimbări denumirii liceului "Mircea Vulcănescu".

Participă cu Asociația Calea Neamului la comemorările de la Târgu-Ocna dedicate Sfântului Închisorilor Valeriu Gafencu.

Organizează împreună cu Asociația Avram Iancu, Comunitatea Identitară și Grupul NOI marșuri de comemorare la Cluj-Napoca în memoria victimelor Dictatului de Viena, afișând în fața Consulatului Ungariei bannerul cu textul "Atrocitățile comise se plătesc!".

Organizează cu Asociația Calea Neamului, împreună cu Grupul NOI si Resurrectio, condus de doamna profesoară Gabriela Biea din Moinești, jud. Bacău, primul marș aniversar al Tratatului de la Trianon, în municipiul Sfântu-Gheorghe, jud. Covasna cu participarea a sute de români.

Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de când Armata Română a eliberat Ungaria de regimul bolșevic Bela Kun, Mihai Tîrnoveanu organizează la București prin Calea Neamului, împreună cu site-ul ActiveNews condus de jurnalistul Victor Roncea și Frăția Ortodoxă primul marș aniversar al sărbătoririi intrării Armatei Române în Budapesta. La manifestări a participat și General-maior în rezervă, Radu Theodoru, a acesta evocând importanța acestui act istoric.

În 15 martie 2021, de Ziua maghiarilor de pretutindeni, face de asemenea un act inedit, arborand pe un stâlp din centrul orașului Sfântu-Gheorghe, cu ajutorul președintelui filialei Calea Neamului Covasna, Gheorghe Samoilă, Drapelul României lângă steagul Ungariei afișat ilegal de către Primăria Municipiului Covasna[12]. A comunicat  în același timp pe rețelele de socializare că anul viitor va organiza echipe care vor înălța Tricolorul Românesc pe toată raza localității respective în locurile unde se află steagurile Ungariei. După acest eveniment, primăriile conduse de UDMR din județele Covasna și Harghita au renunțat la afișarea steagurilor Ungariei, întrerupând acest lucru după 31 de ani.

În vara anului 2022 afișează un banner cu textul "Ceva este etern: Transilvania, pământ românesc!"[13][14] în timpul discursului premierului Ungariei, Viktor Orban, de la Universitatea de Vară Băile Tușnad, protestând astfel în mijlocul a câtorva mii de maghiari împotriva demersurilor iredentiste și declarațiilor prim-ministrului Ungariei, considerate ca fiind împotriva Constituției României. Mihai Tîrnoveanu și partenerul său de protest au fost scoși din mulțime cu ajutorul serviciului de pază și protecție al organizatorilor Universității de Vară. Actul respectiv a stârnit mari controverse, fiind în acelasi timp apreciat de o mare parte a opiniei publice românești dar și condamnat de site-urile maghiare precum si de o parte a unor lideri de opinie a zonei suveraniste din România, care s-au plasat de partea lui Viktor Orban[15][16].

Mihai Tîrnoveanu particip[ în același an la manifestările de protest inițiate de Daniela Ciuta, împotriva vizitei neoficiale în România a președintei Ungariei, Katalin Novak, la Carei, prilejuită de inaugurarea statuii autorului imnului Ungariei[17][18], ridicată în centrul orașului.

Organizează proteste împreună cu alte asociații împotriva mutării statuii Eroului Național Avram Iancu din centrul orașului Turda.

In vara lui 2023 organizează prin Mișcarea Națională împreună cu Frăția Ortodoxă Sfântul Mare Mucenic Gheorghe mobilizarea românilor din țară pentru a protesta de acesta dată în număr mare împotriva desfășurării acțiunilor considerate ca fiind anticonstituționale de la Universitatea de Vară Baile Tușnad implicit împotriva prezenței lui Viktor Orban la aceste manifestări. Coloana românilor a fost  oprită să intre în incinta campusului de către jandarmerie și forțele speciale de intervenție. În altercație, șeful Frăției Ortodoxe, Dan Ciprian Grăjdeanu, a fost grav rănit la coloana vertebrală, cu urmări nefaste pe termen lung, fiind operat de urgentă două zile mai târziu de către doctorul Ștefan Mindea.

Începând cu toamna anului 2023, Mihai Tîrnoveanu prin partidul Mișcarea Națională inițiază și organizează cu sprijinul Asociației Calea Neamului și al Frăției Ortodoxe o campanie de strângere de semnături pentru introducerea în programa educațională a Istoriei Românilor ca obiect de studiu distinct, cu acest nume explicit, în locul materiei liceale intitulată ,,Istoria evreilor. Holocaustul" devenită obligatorie din acest an școlar.

Sancțiuni, amenzi, procese[modificare | modificare sursă]

Mihai Tîrnoveanu a acumulat de-a lungul timpului peste 30 de reclamații la Consiliul Național pentru Combatarea Discriminării, cumulând amenzi în cuantum de 10.000 lei, parte din ele fiind contestate cu succes în justiție. Acuzațiile au constat în incitare la ură și discriminare, în cauză fiind articolele publicate pe rețelele de socializare și acțiunile sale, inclusiv pentru organizarea evenimentelor de la Valea Uzului.

I s-au deschis patru dosare penale pentru incitare la ură și discriminare, acuzațiile referindu-se de asemenea la textele publicate si la acțiunile lui. Toate dosarele au fost clasate prin neînceperea urmării penale, parte din deciziile de clasare a procurorilor aflându-se în stadiu de contestație.

Pentru participarea la organizarea manifestațiilor din perioada pandemiei i s-au aplicat amenzi în cuantum de 15.000 mii lei.

Declarații politice ale lui Mihai Tîrnoveanu:

Mișcarea Natională ca demers politic al oamenilor ce merg pe Calea Neamului Românesc, are următoarea expresie de manifestare:

“Sprijinirea după puteri a oricărui scop și a oricărei întreprinderi românesti” (Mihai Eminescu).

Aceasta este Lupta noastră. Reperele noastre fundamentale sunt Sfinții, Voievozii, Martirii, Cărturarii și Eroii acestui Pământ. Doctrina Națională pe care o urmăm a fost scrisă prin Luptă și Cuvânt de-a lungul diferitelor etape istorice de Horea, Cloșca și Crișan, Avram Iancu, Tudor Vladimirescu, Mihai Eminescu, Octavian Goga, Nicolae Iorga și de marea generație interbelică, prin expresiile intelectuale și organizaționale proprii, cu o directă continuitate în generatia mărturisitorilor din închisorile comuniste și a luptătorilor din rezistența armată anticomunistă din munți desfășurată în perioada postbelică. Cuvioșii Părinți Ilie Cleopa, Arsenie Papacioc, Justin Pârvu, precum și mărturisitorii supraviețuitori ai temnițelor bolșevice au adus acest duh al românismului până în zilele noastre, un duh în care ne regăsim prin credința și faptele noastre. Considerăm că ne facem Datoria de români, într-o lume condusă vizibil și invizibil de oameni care vor să ne șteargă Identitatea și să ne pună în lanțuri Libertatea de a fi români. Vrem pământ, aur si păduri în proprietatea românilor. Vrem economia națională în mâinile românilor. Vrem ca Memoria Sfinților, Martirilor și Luptătorilor acestui pământ să nu fie oprimată de “corectitudinea politică”.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ionut Muresan (), Extremiștii maghiari care plănuiau un atentat la Târgu Secuiesc se bat cu statul român pentru despăgubiri de câte 1 milion de lei, Ziare.com 
  2. ^ Atac cu bombă dejucat la Târgu Secuiesc de 1 Decembrie, covasnamedia.ro 
  3. ^ Cei doi extremiști maghiari care plănuiau un atentat la Târgu Secuiesc, condamnați la închisoare, www.digi24.ro,  
  4. ^ Covasna, Mesagerul de (), Ziua Națională a României a fost sărbătorită cu fast, în județul Covasna, Mesagerul de Covasna 
  5. ^ Marș împotriva Codului administrativ. ”Limba maghiară dobândește statut de limbă oficială”, Stirileprotv.ro,  
  6. ^ Badea, Iulian (), Iohannis, somat de ONG-uri să nu promulge Codul Administrativ, Cronica Romana 
  7. ^ FOTO/VIDEO: MARȘUL pentru LIMBA ROMÂNĂ a avut efect - Președintele a contestat Codul Administrativ la Curtea Constituțională conform cererii Asociației Calea Neamului și a Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna și Mureș - Ziaristi OnlineZiaristi Online (în engleză), www.ziaristionline.ro,  
  8. ^ Tacu, Irina (), Nu chiar odă, DoR 
  9. ^ În premieră. Cu ursul nu-i de joacă (în Romanian), www.antena3.ro 
  10. ^ Alina Popescu (), VIDEO. Protest în Sibiu, la statuia lui Brukenthal, cu Veta Biriș și Gheorghe Funar. „Să renunțăm la statuile stăpânitorilor străini”, www.digi24.ro 
  11. ^ N.O. (), VIDEO Protest la Sibiu față de amplasarea statuii baronului Brukenthal în Piața Mare: "Jos criminalul" / La manifestație au participat și Veta Biriș și politicianul Gheorghe Funar, www.hotnews.ro 
  12. ^ Covasna, Mesagerul de (), Gruman Robert, fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Covasna: „DE CE COLECTAREA DE 1 LEU NU ESTE OPORTUNĂ?”, Mesagerul de Covasna 
  13. ^ Viktor Orban, pus la zid la Băile Tușnad: „Ceva este etern: Transilvania, pământ românesc!” (VIDEO) - Ziarul National, www.national.ro,  
  14. ^ Iasi, Ziarul de, Cum a fost primit premierul Viktor Orban la Tușnad: ”Ceva este etern. Transilvania, pământ românesc!”, www.ziaruldeiasi.ro 
  15. ^ Dudescu, Denisa; Eli Driu (foto) (), Incident la Tușnad. Un banner cu „Transilvania, pământ românesc” a înfuriat mulțimea. Au intervenit jandarmii, Libertatea 
  16. ^ Laura Buciu (), Discursul lui Viktor Orban, întrerupt de protestatari la Băile Tușnad: „Transilvania, pământ românesc”, Mediafax.ro 
  17. ^ Stan, Andrei (), Katalin Novák, președinta Ungariei, huiduită de un grup de protestatari la Carei. „Ceva este etern: Transilvania, pământ românesc!", Libertatea 
  18. ^ Președintele Ungariei vine la Carei, să inaugureze o statuie. Protest al românilor, PresaSM Știri din Satu Mare,  

Prezență online[modificare | modificare sursă]

Legaturi externe[modificare | modificare sursă]