Ripensia Timișoara

Informații generale

Nume complet

SC Fotbal Club Ripensia Timișoara SA^[1]

Poreclă

Ripi
Galben-Roșii

Data fondării

21 octombrie 1928; acum 95 de ani^[2]
12 iulie 2012; acum 11 ani (reînființare)

Culori

Stadion

Stadionul Electrica
(5.000 de locuri)

Campionat

Liga a III-a

Proprietar

Dumitru Mihu

Antrenor

Florin Fabian[*]

Prezență online

site web oficial
pagină Facebook
Instagram

Palmares

Național

Campionatul României (4)
Cupa României (2)

Echipament

Acasă

Deplasare

Pentru sezonul în curs vedeți:
Liga a III-a 2023-2024

Fotbal Club Ripensia Timișoara, cunoscut sub numele de Ripensia Timișoara, sau pe scurt Ripensia, a fost un club de fotbal din Timișoara, România.^[3]

Echipa a fost fondată în 1928 de către Dr. Cornel Lazăr și a fost dizolvată după douăzeci de ani din cauza lipsei de fonduri.^[4] Cu toate acestea, Ripi a fost readusă la viață și s-a înscris în Liga a VI-a, al șaselea nivel al sistemului de ligi ale fotbal românesc, în 2012.^[5]

Ripensia a fost primul club de fotbal cu statut profesionist din România și, din această cauză, nu a putut evolua în campionatul național până în 1932. Prima participare, în sezonul 1932-1933, a adus și primul titlu de campioană. Au urmat alte trei, la finalul sezoanelor sezonul 1934-1935, sezonul 1935-1936 și sezonul 1937-1938. Ripensia a mai câștigat și două Cupe ale României în 1934 și 1936.

După reînființarea din 2012, echipa a urcat diviziile regionale până la promovarea în Liga a II-a în 2017. A jucat în această divizie timp de șase sezoane, cel mai bun rezultat fiind locul 11 chiar în primul sezon, 2017-2018. La finalul campaniei 2022-2023, Ripensia a terminat sezonul pe ultimul loc în clasament și a retrogradat în Liga a III-a. Totuși, Galben-Roșii nu mai aveau să înceapă sezonul întrucât, în iulie 2023, clubul a postat un comunicat prin care a anunțat retragerea echipei de seniori din toate competițiile și continuarea doar cu grupele de copii și juniori.^[6]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Ripensia interbelică (1928-1948)[modificare | modificare sursă]

Etimologia numelui[modificare | modificare sursă]

Se pare că numele a fost inspirat de provincie a imperiului roman "Dacia Ripensis", organizat în această regiune din Romania, astăzi numit Banat.

Pe scurt[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului, ”Ripi”, cum o alintau suporterii, a adus în vitrina clubului 2 cupe ale României (în 1934 și 1936) și 4 titluri naționale (în anii 1933, 1935, 1936 și 1938). În edițiile 1933-1934, 1938-1939 a fost vice-campioană națională și finalistă a cupei în 1937 și 1938. Ascensiunea Ripensiei a fost posibilă datorită lotului de jucători care cuprindea pe cunoscuții Czinczev, Dobay, Schwartz și Lakatos.

După Al Doilea Război Mondial, Ripensia a evoluat un sezon în Divizia B și unul în C, iar după 1948, nemaiavând suportul nimănui, clubul a dispărut, apărând Electrica Timișoara. Numele noii echipe a fost dat după denumirea stadionului pe care a evoluat formația creată de dr. Cornel Lazăr. Tot pe acest stadion a și-a reînceput Ripensia activitatea.

Inceputurile[modificare | modificare sursă]

Ripensia nu a avut drept de joc în cadrul legal al fotbalului românesc. De-abia din 1931 cand s-a schimbat statutul dupa cel italian, Ripensia a putut să se înscrie în campionatul regional și să se afilieze la federatia română de fotbal. În cei trei ani de activitate, Franz Platko a închegat un lot serios cu care a avut numeroase meciuri amicale având rezultate de răsunet cu echipe de pe continentul european. Prima echipă a Ripensiei Timișoara îi avea în componență pe Zombory (D. Pavlovici) - Burger, Hoksary (Chiroiu II) - Deheleanu, Kotormany, Lakatos II - Bindea, Beke, Ciolac, Al. Schwartz, Dobay.

Anii 30[modificare | modificare sursă]

Primul-ministru Vaida Voivod, împreuna cu soția, înmâneaza prima „Cupă a Romaniei” lui Ghiță Ciolac, căpitanul echipei Ripensia Timișoara

Chiar în primul sezon desfășurat în sistem divizionar, Ripensia Timișoara cucerește titlul de campioană a țării (5-3 împotriva ocupantei locului I a seriei a doua, Universitatea Cluj). În sezonul 1933-1934 Ripensia ajunge în finală, dar este învinsă de Venus (scor general 8-5 pentru bucureșteni). Timișorenii vor triumfa însă în Cupa României, competiție aflată atunci la prima ediție, dispunând în finală de clujenii de la Universitatea, scor 5-0.^[7]

Din anul 1934, divizia A s-a organizat într-o singură serie. În ediția 1934-1935 “Ripi” a cucerit titlul de campioană, dar a fost învinsă în finala Cupei României de C.F.R. București (viitorul Rapid) cu scorul de 6-5. În sezonul care a urmat Ripensia a realizat event-ul cupă-campionat (5-1 cu Unirea Tricolor București, în finala Cupei), devenind astfel prima echipă românească ce a realizat această performanță. În campionatul 1936-1937 echipa bănățeană a fost înfrântă pe ambele fronturi, obținând locul III în campionat și pierzând cu 1-5 în finala de Cupă contra feroviarilor bucureșteni de la Rapid.

1932, iunie 5: Unirea Tricolor-Ripensia 1-3

În 1938 Ripensia va evolua în Cupa Europei Centrale eliminând marele Milan după un 3-0 în tur, dar cedând ulterior în fața lui Ferencváros Budapesta. Alte rezultate obținute pe plan european: 2-0 cu Ujpest în 1931, 4-2 cu Gradzanski în 1932, 2-1 cu Ferencváros Budapesta în 1933, 4-2 cu Admira Viena în 1935, 3-0 cu Ferencváros Budapesta în 1936, 2-1 cu Leicester în 1937.

Ultima performanță notabilă a celor de la Ripensia Timișoara a reprezentat-o cucerirea titlului de campioni la finele ediției 1937-1938. Cea din urmă apariție a Ripensiei în divizia A a fost cea din sezonul 1940-1941, ultimul înainte de război. După reluarea campionatului, echipa a activat doar în diviziile inferioare.

“Ripi” a propulsat 2 golgheteri ai României. Ștefan Dobay a fost de 4 ori golgheter al primei ligi (de 3 ori consecutiv în sezoanele 1932-1933-16 goluri,1933-1934-25 de goluri,1934-1935-24 de goluri, iar în sezonul 1936-1937-21 de reușite a împărțit titlul de golgheter cu Traian Iordache de la Unirea Tricolor București). Al doilea golgheter pe care “Ripi” l-a dat țării s-a numit Adalbert Marksteiner cu 21 de goluri în sezonul 1938-1939.

Ripensia a disputat 184 de partide din care 111 victorii, 28 de egaluri și 45 de înfrângeri înscriind 515 goluri și primind 277, toate acestea ajutând-o să acumuleze o zestre de 250 de puncte.

Ștefan Kovacs, reputatul antrenor spune despre echipă:

“pe planul jocului, Ripensia a însemnat un stil aparte, dominat de ideea ofensivei și a luptei pentru victorie, dar și o școală de fotbal evidențiind virtute, spirit de combativitate, o tehnică rafinată, dăruire și elan”.

Dobay avea faima de a fi autorul unor șuturi imparabile. Se știe că odată a reușit chiar să rupă plasa, în 1935, la un meci împotriva echipei Juventus București. Meciul a avut loc în capitală, pe stadionul Venus. Întâmplarea este povestită de căpitanul echipei adverse din acel meci, Cibi Braun:

“Iată ce s-a întâmplat pe teren: în minutul 8, Ghiță Ciolac l-a deschis splendid pe Dobay, iar “Calul” a pornit-o în galop! Apoi, după ce a scăpat de Nicky Petrescu, de la vreo 10 metri și-a expediat ghiuleaua spre poarta lui Enderffi. Ei bine, dragii mei, șutul acela n-a fost șut, ci un adevărat trăsnet! Mingea a spart plasa porții și a ieșit afară. Eu mă aflam la 5-6 metri distanță de Dobay și pot să vă spun cu mâna pe inimă că toată viața mea n-am mai întâlnit o lovitură atât de puternică. Balonul a trecut ca ghiuleaua din tun și pe oricine ar fi întâlnit în cale cred că l-ar fi doborât la pământ! Când balonul a trecut prin plasă, a urmat un moment de tăcere mormântală în tribune. Nimănui nu-i venea să-și creadă ochilor. Primul care s-a smuls din uluială a fost arbitrul Tică Iliescu, care se afla în apropierea porții; văzuse cum balonul pătrunsese în spațiul ei și ce ravagii făcuse, așa că n-a mai stat pe gânduri și a fluierat golul. Tribunele au început să aplaude cu frenezie.”

Jucătorii cei mai buni au venit de la "Chinezul", cât și de la "Poli".

Declinul[modificare | modificare sursă]

După Al Doilea Război Mondial, din cauza unor probleme financiare, organizarea comunistă în domeniul sportiv "și acțiunile" ascunse, Ripensia a jucat în Divizia B și Divizia C, și, după 1948, fără nici un sprijin, a fost absorbit de " Electrica Timișoara ".

Reafilierea[modificare | modificare sursă]

La data de 12 iulie 2012, Asociația Sportivă “Fotbal Club Ripensia Timișoara” redobândește personalitate juridică prin Hotărârea definitivă și irevocabilă a Judecătoriei Timișoara. Ripensia Timișoara a revenit pe scena fotbalistică în liga a VI-a, clubul fiind refondat după modelul socios, cu membri asociați.^[2]^[8] La 24 septembrie 2013, "Ripi" a eliminat Universitatea Cluj, echipă din Liga I, scor 2-1, într-un meci din șaisprezecimile Cupei României, devenind prima echipă din Liga a V-a care reușește calificarea în optimi. În prezent evoluează în liga a II-a, promovând încă din primul an atât din liga a VI-a cât și din liga V-a. În liga a IV-a stat doi ani până să promoveze în liga a III-a, pierzând în primul an (2014/2015) promovarea în fața echipei ASU Politehnica Timișoara, echipă creată și ea ca și Ripensia după modelul socios.