FCU Craiova

Acest articol se referă la clubul de fotbal format în anul 1991. Pentru istoria clubului Universitatea Craiova dintre anii 1948 și 1991, vedeți CS Universitatea Craiova (fotbal, 1948-1991). Pentru echipa înființată în 2013, vedeți CS Universitatea Craiova (2013).

FCU Craiova
Informații generale
Nume complet	FCU 1948 Craiova Fotbal Club SA
Poreclă	Alb-Albaștrii Oltenii Studenții
Data fondării	1991 (1991) ca FC Universitatea Craiova 2013 (2013) ca FC U Craiova 2017 (2017) ca U Craiova 1948
Culori
Stadion	Complex Sportiv Craiova (30.944 de locuri)
Campionat	Liga a III-a
Proprietar	Adrian Mititelu
Palmares
Național	Cupa României (1) Liga a II-a (2)
Echipament
Acasă Deplasare
Prezență online      Multimedia despre FCU Craiova
Pentru sezonul în curs vedeți: Liga a III-a 2025-2026

FCU 1948 Craiova Fotbal Club, cunoscut simplu sub numele de FC U Craiova, este un club de fotbal din Craiova, România, care evoluează în prezent în Liga a III-a. A fost fondat în 2017 ca succesor al clubului FC Universitatea Craiova dintre anii 1948 și 2016. FC U Craiova își joacă meciurile de acasă pe Complex Sportiv Craiova, care are o capacitate de 30.944 de locuri.

Este alături de CS U Craiova una dintre cele două entități care afirmă istoria echipei de fotbal originale a Universității Craiova, care a fost fondată în 1948 ca secție a clubului sportiv CSU Craiova. În 1991, după ce clubul sportiv și-a dizolvat departamentul de fotbal, FC Universitatea Craiova i-a luat locul în prima divizie, cu întregul patrimoniu al secției de fotbal. Clubul a câștigat o Cupă a României și a fost vicecampioană în două rânduri, după care a fost preluată de o societate pe acțiuni care a schimbat de mai multe ori patronatul până când, în proprietatea lui Adrian Mititelu, a fost dezafiliată de la FRF din cauza unui litigiu.

Instanțele judecătorești au confirmat că dezafilierea a fost legală iar, în septembrie 2014, echipa a intrat oficial în faliment. Mititelu a reînființat clubul în 2017 ca FC U Craiova 1948 și l-a înscris în Liga a IV-a. FC U Craiova s-a întors între timp în Liga I pentru sezonul 2021–22. În aceeași măsură ca CS U Craiova, FC U Craiova revendică toate trofeele câștigate de Universitatea între 1948 și 1991, patru titluri naționale și cinci cupe naționale. În 2026, Curtea de Apel Timișoara a respins apelul depus de CS Universitatea Craiova, clubul de drept public, în dosarul palmaresului Științei. revinde-se astfel la decizia luată de Tribunalul Dolj din mai 2017, când clubului de drept public i-a fost respinsă solicitarea de a-i fi recunoscut palmaresul pentru perioada 1948-1991. Astfel, palmaresul Științei rămăsese la echipa care a continuat activitatea fotbalistică începând din 1991, anul privatizării, adică Fotbal Club Universitatea Craiova.

După ce clubul lui Adrian Mititelu a pierdut în instanță dreptul de a-și asocia imaginea cu Universitatea Craiova, FC U Craiova și-a schimbat oficial numele pe 4 septembrie 2023, modificarea fiind aprobată și de Federația Română de Fotbal. Noul nume al echipei patronată de Adrian Mititelu este „FCU 1948 Craiova Fotbal Club SA”.

Pe 10 septembrie 2025, FRF a anunțat excluderea clubului de fotbal FCU Craiova din toate competițiile.

Istorie

Reorganizarea Universității Craiova (1991-1994)

În 1991, după ce a câștigat ultimul său titlu național, echipa de fotbal a Universității Craiova s-a separat și s-a reorganizat ca o entitate separată, controlată însă tot de Ministerul Învățământului. În 1993, această FC Universitatea Craiova a câștigat Cupa României, după ce a învins în finală pe Dacia Unirea Brăila. În tot acest timp, echipa s-a situat pe locurile fruntașe ale primului eșalon, fără însă a câștiga alte trofee: locul 2 în 1994 și 1995, locul 4 în 1996, însoțite de participări în cupele europene, fiind eliminată de echipe ca Dinamo Tbilisi (cu o generație de mari jucători, inclusiv frații Arveladze, Kinkladze și Kavelashvili), Dinamo Minsk (la lovituri de departajare, cu o greșeală antologică a portarului Dorin Arcanu, care și-a trimis mingea în poartă cu piciorul după ce apărase penalty-ul) și Paris Saint Germain.

În 1994, echipa a fost preluată de o organizație non-profit, sponsorizată de omul de afaceri George Constantin Păunescu. Trei ani mai târziu, Universitatea Craiova a devenit prima echipă din România organizată 100% ca societate comercială, o tendință ce avea să marcheze trecerea oficială a fotbalului românesc la statutul de profesionism. Acționarii erau mai multe societăți comerciale, printre finanțatori numărându-se George Ilinca și Dinel Staicu.

Declinul (1994-2005)

Privatizarea a însemnat însă și începutul unui declin, după 1997 echipa clasându-se la mijlocul și în a doua jumătate a clasamentului. Participări internaționale au mai existat mai mult din Cupa UEFA Intertoto (o competiție amicală de vară) decât din rezultatele din campionat sau cupă. La finalul sezonului 1997-1998, echipa a arbitrat lupta pentru titlu între FC Steaua București și FC Rapid București, când, deși un titlu câștigat de Rapid i-ar fi adus o participare în cupele europene ca finalistă a Cupei României, nu a cedat meciul direct cu aceasta din ultima etapă și a terminat la egalitate, 2–2, cu golurile lui Ionel Ganea.

În 2000, acționar a devenit Gheorghe Nețoiu, care a transformat echipa într-un satelit al lui FC Dinamo București, club la care aspira să devină acționar, ceea ce a și reușit în 2005 datorită favorurilor făcute clubului Dinamo din postura sa de patron al Universității Craiova. Din acea poziție, a facilitat transferul la Dinamo al unor jucători, cum ar fi cel al lui Claudiu Niculescu, transfer anulat de FRF în primă instanță din cauza unor nereguli. În 2003, societatea care administra echipa a intrat în faliment, Nețoiu plecând la Dinamo împreună cu contractele mai multor jucători importanți, într-o vreme când era permis ca titularii contractelor unor jucători să fie persoane fizice, și nu societatea care administrează clubul profesionist. Regulamentele primei ligi românești permiteau pe atunci și continuarea participării echipei în același eșalon în ciuda falimentului. Plecarea lui Nețoiu a însemnat însă accentuarea declinului, echipa retrogradând în divizia B la sfârșitul sezonului 2004-2005.

Preluarea de către Adrian Mititelu și dezafilierea (2005-2011)

După plecarea lui Nețoiu, un rol mai important în cadrul echipei și l-a asumat Adrian Mititelu, devenit în 2005 unic acționar al unei noi societăți care administra echipa.

Universitatea a reușit promovarea la primul sezon în eșalonul secund, după ce a câștigat seria a doua. Echipa a rămas însă apoi la mijlocul clasamentului, doar în sezonul 2008-2009 fiind foarte aproape de o participare europeană, pierdută în urma clasării pe locul 7, la egalitate de puncte cu FC Steaua București, dar departajată de aceasta în baza rezultatelor directe.

În sezonul 2010-2011, Adrian Mititelu l-a adus ca antrenor pe Victor Pițurcă, antrenor care și-a negociat o clauză de reziliere de 5 milioane de euro. Ignorând clauza și invocând „abateri de la disciplina muncii”, Mititelu l-a concediat pe Pițurcă în pauza de iarnă. Litigiul care a urmat a fost tranșat de Federație în favoarea lui Pițurcă, Universitatea Craiova fiind obligată să-i plătească clauza de reziliere, sumă care ar fi dus clubul la faliment. Echipa a terminat sezonul cu Nicolò Napoli ca antrenor, dar a retrogradat în Liga a II-a. Mititelu a continuat să ceară anularea deciziei în instanțele judecătorești naționale, deși, conform statutului FRF, acestea trebuia să fie rezolvate de organizațiile de arbitraj internaționale. Ca urmare, FRF a dezafiliat clubul Universitatea Craiova.

Conflictul identitar, reapariția si dispariția (2011-prezent)

După încheierea litigiului, societății lui Mititelu i s-a permis să înscrie o echipă de fotbal în Liga a II-a, în care ajunsese la momentul dezafilierii, dar s-a confruntat cu probleme financiare și a trebuit să se retragă din campionat în primăvara lui 2014, după care societatea care administra echipa a dat faliment. În vara anului 2017, Adrian Mititelu a înființat o nouă societate intitulată "FC U Craiova 1948", care continuă tradiția FC Universitatea Craiova dintre 1991 și 2016. Echipa s-a înscris în Liga a IV-a din Dolj, terminând pe primul loc cu 78 de puncte și promovând în Liga III fără baraj, deoarece adversara nu a îndeplinit condițiile necesare.

Începând cu sezonul 2013-2014, clubul s-a aflat în permanent conflict cu CS U Craiova privind continuitatea față de fostul club și privind proprietatea asupra însemnelor și palmaresului acestuia, dar și în permanentă concurență pentru loialitatea bazei de fani craiovene, care s-a divizat. Conflictul a fost tranșat în instanță, după ce fiecare din cele două echipe a reușit să demonstreze că cealaltă nu este succesoarea Universității Craiova dintre 1948 și 1991. FC U Craiova 1948 beneficiază în continuare de suportul Peluzei Sud 1997, dar CS U Craiova este susținută de Peluza Nord.

În sezonul 2018-2019, fostul jucător Mădălin Ciucă s-a întors drept căpitan de echipă până la retragerea sa după sezon. Din păcate, echipa nu a reușit să câștige promovarea în Liga a II-a după ce a terminat pe locul al doilea. FC U Craiova a încercat din nou să promoveze în Liga a II-a în timpul sezonului 2019–20 din Liga a III-a, după ce au fost repartizată seria a IV-a, formată din echipe din regiunea de sud-vest a României. Eugen Trică a fost numit în funcția de antrenor și echipa conducea clasamentul cu 13 puncte față de locul al doilea, cu 13 victorii, 3 egaluri și 0 înfrângeri, dar sezonul a fost întrerupt pe 9 martie 2020, după 16 etape, din cauza pandemiei de COVID-19. La 11 mai 2020, Federația Română de Fotbal a anunțat că sezonul a fost întrerupt, iar cele mai bine clasate echipe din fiecare serie (după 16 etape) au fost promovate în Liga a II-a.

Sezonul 2020–21, U Craiova 1948 a adus o mulțime de întăriri precum Jérémy Huyghebaert, Andrea Compagno și reprezentantul echipelor naționale de tineret, Dragoș Albu, care mai târziu va deveni căpitanul echipei pentru a obține promovarea în primul an. U Craiova a fost mai mereu în fruntea clasamentului, dar pe parcursul sezonului au avut loc cinci schimbări manageriale. Eugen Trică va fi demis în pre-sezon în favoarea fostului antrenor Nicolò Napoli, aflat la al șaselea mandat la club. A plecat cu o victorie de mare anvergură împotriva rivalilor bucureșteni, Rapid București, urmând să fie înlocuit de Dan Vasilică, care a fost interimarul echipei până la numirea lui Ovidiu Stîngă. În cele din urmă, după rezultate slabe ale lui Stîngă, Trică s-a întors din nou. U Craiova a ajuns în play-off-ul competiției și a obținut promovarea în Liga I după o remiză împotriva lui FK Csíkszereda, iar ulterior și-a asigurat locul 1 după o victorie împotriva Rapidului. Această promovare a adus echipa din nou pe prima scenă a fotbalului românesc pentru prima dată din 2011.

În sezonul 2021-22, clubul a evoluat în Liga I, reușind să se mențină în prima divizie a fotbalului românesc după promovarea din sezonul anterior, încheind campionatul pe locul al zecelea și ajungând în optimile Cupei României. În sezonul 2022-23, FC U Craiova a continuat în SuperLiga, obținând o clasare mai bună, pe locul 7, și din nou evoluând în fazele eliminatorii ale Cupei României. Clasarea pe locul 7 a adus in clubul craiovean in ipostaza de a juca un baraj pentru participarea in cupele europene după 14 ani, meci pierdut cu CFR Cluj. Sezonul 2023-24, începu-se bine sportiv pentru clubul craiovean având victori cu granzi campionatului, speranțele suporterilor fiind ridicate. In august 2023, după pierderea cazurilor in instanță pe tema conflictului identitar, Peluza Sud '97 își va suspenda activitatea in a susține clubul patronat de Adrian Mititelu. Sezonul va continua pe o baza descendenta datorită schimbărilor excesive ale antrenorului si moralului negativ al jucătorilor, care va duce la retrogradarea echipei in ultima etapa a Play-out-ului.

În sezonul 2024-25, FC U Craiova a evoluat în Liga II, unde a confruntat probleme sportive și administrative. Clubul a încheiat sezonul pe locuri de play-out, dar mai important, a întâmpinat dificultăți în obținerea licenței pentru ediția următoare a ligii secunde din cauza datoriilor către foști jucători și antrenori, ceea ce a condus la retrogradarea administrativă în Liga III pentru sezonul 2025-26. Pe 10 septembrie 2025, FRF a anunțat excluderea clubului de fotbal FCU Craiova din toate competițiile.

Culori si simboluri

Culori

Culorile tradiționale ale clubului FC U Craiova sunt albastru și alb, acestea reprezentând identitatea vizuală și simbolică a echipei din municipiul Craiova. Albastrul, considerat culoarea dominantă, este asociat cu tradiția fotbalistică a orașului și cu supranumele echipei, „Leii din Bănie”, în timp ce albul este utilizat ca element complementar, conferind contrast și echilibru cromatic echipamentului de joc și materialelor oficiale ale clubului.

În echipamentul principal, tricoul este în mod obișnuit albastru, completat de șorturi și jambiere în nuanțe de albastru sau alb, în funcție de sezon și de furnizorul tehnic. Echipamentul secundar a variat de-a lungul anilor, incluzând combinații inverse alb-albastru sau alte culori complementare, însă identitatea cromatică de bază a rămas constant legată de albastru–alb.

Simboluri oficiale

Stema

Stema clubului este un element central al identității sale vizuale, fiind de obicei construită în jurul imaginii heraldice a unui leu și a culorilor tradiționale albastru-alb. Imaginea leului este utilizată simbolic pentru a reprezenta forța, tradiția fotbalistică și legătura cu orașul Craiova și suporterii săi. În prezent, sigla clubului include aceste elemente într-un scut stilizat purtând denumirea clubului și anul 1948, care marchează fondarea tradițională a fotbalului alb-albastru în Bănie. De-a lungul timpului, FC U Craiova a utilizat mai multe variante de emblemă, adaptate modificărilor juridice și organizatorice. Versiunile timpurii conțineau elemente grafice tradiționale legate de Știința Craiova, în timp ce variantele mai recente au fost modificate în contextul unor dispute legale privind drepturile asupra mărcii, palmaresului și simbolurilor istorice ale fotbalului craiovean.

Clubul FC U Craiova a fost implicat într-o lungă serie de litigii privind identitatea, palmaresul și sigla asociate tradiției fotbalului din Craiova. După dezafilierea echipei în 2011 și înființarea noilor entități, au apărut două grupări distincte care revendicau continuitatea istorică a Universității Craiova și dreptul de a utiliza însemnele tradiționale. În iulie 2022, o decizie a Tribunalului București a obligat clubul lui Adrian Mititelu să renunțe la siglă care conținea leul și la anumite elemente de denumire, obligând clubul să‑și schimbe sigla și să nu mai comercializeze produse cu emblema respectivă. Decizia putea fi atacată cu recurs. Pe parcursul anilor, dispute legate de siglă au fost rejudecate și puse din nou pe rol în instanțe. În 2025, Curtea de Apel București a admis recursul înaintat de conducerea clubului lui Adrian Mititelu și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul București, ceea ce presupune reluarea judecării litigiului.

Imn

Imnul oficial al clubului este "Oltenia, Eterna Terra Nova”, cunoscut și sub denumirea „Cântec pentru Oltenia”. Versurile au fost scrise de poetul Adrian Păunescu. Imnul a fost creat în contextul succeselor echipei Universitatea Craiova din perioada „Craiova Maxima”, inclusiv semifinalele Cupei UEFA din 1983, și exprimă mândria față de fotbalul craiovean și dragostea celor din Oltenia pentru echipa lor. De‑a lungul decadelor, acest cântec a devenit unul dintre cele mai recunoscute imnuri legate de fotbalul românesc, fiind apreciat pentru refrenul său puternic și pentru încărcătura emoțională asociată tradiției alb‑albastre.

Imnul a fost subiectul unor dispute privind dreptul de utilizare și asociere. În 2013, familia Păunescu a cedat cu titlu gratuit folosirea imnului către echipa susținută de Primăria Craiova, ceea ce a generat reacții și procese in instanță. Ulterior, fiul lui Adrian Păunescu a declarat că din punctul său de vedere imnul poate fi interpretat la meciurile ambelor formații care reprezintă fotbalul din Craiova, insistând că piesa aparține în primul rând patrimoniului sportiv și cultural al regiunii.

Palmares

U Craiova 1948 și CS U Craiova au fost și sunt în dispută privind palmaresul clubului dintre 1948 și 1991. Prima decizie a fost favorabilă lui CS U, când Curtea de Apel București a dat dreptate clubului lui Mihai Rotaru, care contesta dreptul echipei lui Mititelu de a folosi brandul „Universitatea Craiova”. Ulterior, o altă instanță a clarificat însă că CS U nu este succesoarea echipei dintre 1948 și 1991. Conflictele continuă, întrucât, după ce în 2018 societatea ce administrează echipa și-a schimbat numele în acte în U Craiova 1948 Club Sportiv, o denumire similară cu a clubului lui Mititelu, acesta din urmă a cerut în instanță ca clubul să fie obligat să adopte o altă denumire.În 2026, Curtea de Apel Timișoara a respins apelul făcut de CS Universitatea Craiova (clubul de drept public) în procesul pentru palmaresul Științei. Astfel, a fost menținută decizia Tribunalului Dolj din mai 2017, care respinsese cererea clubului de a primi recunoașterea palmaresului din perioada 1948–1991.Prin urmare, palmaresul a rămas la echipa care a continuat activitatea după 1991, anul privatizării, respectiv Fotbal Club Universitatea Craiova.

În prezent, CS U Craiova are acordul juridic de a folosi marca. LPF recunoaște CS U drept succesorul clubului din 1948, însă mai multe instanțe judecătorești au dat decizii diferite. De la formarea clubului în 1991, U Craiova 1948 a reușit următoarele performanțe:

• Superliga României
  • Vicecampioană (2): 1993-1994, 1994-1995

• Liga a II-a
  • Campioană (2): 2005-2006, 2020-2021

• Liga a III-a
  • Campioană (1): 2019-2020
  • Vicecampioană (1): 2018-2019

• Liga a IV-a – județul Dolj
  • Campioană (1): 2017-2018

• Cupa României
  • Câștigătoare (1): 1992-1993
  • Finalistă (3): 1993-1994, 1997-1998, 1999-2000

Statistica

Cupa Campionilor Europeni 1991-1992
Turul 1
Apollon Limassol	3-0	Universitatea Craiova
Universitatea Craiova	2-0	Apollon Limassol
Cupa UEFA 1992-1993
Turul 1
Sigma Olomouc	1-0	Universitatea Craiova
Universitatea Craiova	1-2	Sigma Olomouc
Cupa UEFA 1994-1995
Turul 1
Dinamo Tblisi	2-0	Universitatea Craiova
Universitatea Craiova	1-2	Dinamo Tblisi
Cupa UEFA 1995-1996
Turul 1
Universitatea Craiova	0-0	Dinamo Minsk
Dinamo Minsk	0-0	Universitatea Craiova
Dinamo Minsk	3-1 pen.	Universitatea Craiova
Cupa UEFA 2000-2001
Turul de Calificare
Universitatea Craiova	1-1	FK Pobeda Prilep
FK Pobeda Prilep	1-0	Universitatea Craiova

Bilanț general

Competiție	Ap	M	V	E	Î	GM	GP	DG
Cupa Campionilor Europeni	1	2	1	0	1	2	3	-1
Cupa UEFA	4	8	0	2	6	3	9	-6
Cupa UEFA Intertoto	1	4	3	0	1	7	3	+4
Total	6	14	4	2	8	12	15	-3

Structura

Stadion

Articole principale: Stadionul Ion Oblemenco (1967), Stadionul Municipal (Drobeta-Turnu Severin) și Stadionul Ion Oblemenco (2017)

Stadionul Ion Oblemenco (1967)

Vechiul stadion Ion Oblemenco

Stadionul Ion Oblemenco a fost un stadion polivalent din Craiova și a fost numit inițial Stadionul Central. A fost folosit mai ales pentru meciuri de fotbal și avea o capacitate de până la 25.252 de persoane înainte de a fi demolat. Stadionul a fost deschis pe 29 octombrie 1967, cu meciul dintre echipa națională de fotbal a României și echipa națională de fotbal a Poloniei, meci încheiat 2-2.

A găzduit numeroase meciuri memorabile în timpul erei Craiovei Maxima, cum ar fi sferturile de finală ale Cupei Campionilor Europeni 1981-1982 împotriva formației germane Bayern München și semifinala Cupei UEFA 1982-83 împotriva echipei portugheze Benfica. După moartea legendei Universității Craiova, Ion Oblemenco, în 1996, stadionul a fost redenumit în onoarea sa. În 2008, stadionul a suferit o renovare majoră, iar în 2015 a fost demolat în totalitate.

Complex Sportiv Craiova

Noul stadion Complex Sportiv Craiova, vedere din interior

Noul Stadion Ion Oblemenco, cu o capacitate de 30.929 locuri, a fost inaugurat pe 10 noiembrie 2017 cu un meci amical între CS U Craiova și clubul ceh, Slavia Praga. Până în martie 2021, doar CS U Craiova putea evolua pe noua arenă deoarece Primăria Craiova a stabilit că stadionul poate găzdui doar meciuri de „mare importanță”, cum ar fi cele de Superliga României, Cupa României (începând cu faza șaisprezecimilor), meciurile echipei naționale și cele de cupe europene. Cum FC U Craiova 1948 evolua în ligile inferioare, acest lucru nu era posibil. Totuși, în decembrie 2020 a fost anunțat că stadionul poate găzdui și meciuri de Liga a II-a iar, din aprilie 2021, FC U Craiova 1948 își dispută meciurile de acasă pe noul stadion. Până să se mute pe stadionul din Craiova, echipa își disputa meciurile de acasă pe Stadionul Municipal (Drobeta-Turnu Severin). Din august 2021, denumirea oficială a stadionului a devenit Stadion de Fotbal pentru municipiul Craiova. În septembrie 2021, CS U Craiova (2013) a obținut acordul unic de a folosi numele de „Stadionul Ion Oblemenco” pentru meciurile sale de acasă, astfel că FC U Craiova 1948 folosește denumirea de „Complex Sportiv Craiova” pentru stadion la meciurile de acasă.

Baza de pregătire

Football Park Tărâmul Leilor

Baza de pregătire a clubului craiovean, cunoscută sub denumirea de Football Park „Tărâmul Leilor”, este complexul sportiv destinat antrenamentelor și pregătirii echipei FC U Craiova 1948. Amplasată în zona de vest a municipiului Craiova, baza reprezintă principalul centru operațional al clubului pentru activitatea sportivă zilnică, reuniri de lot și meciuri amicale.

După începutul conflictului de identitate, echipa a fost nevoită să-și găsească o noua baza de pregătire deoarece Primăria Craiova nu permitea clubului revenirea in Baza Ilie Bălăci, așadar Adrian Mititelul a construit noua baza craioveana. Proiectul a fost inițiat de conducerea clubului în jurul anului 2021, în contextul revenirii echipei în primele eșaloane ale fotbalului românesc și al necesității unei infrastructuri moderne proprii. Investiția totală a fost estimată în presa sportivă la aproximativ 12 milioane de euro, complexul fiind dezvoltat pe o suprafață de circa 8 hectare.

Complexul dispune de mai multe terenuri de antrenament de dimensiuni standard, majoritatea cu gazon natural și unul cu suprafață sintetică, destinate atât echipei de seniori, cât și formațiilor din cadrul academiei. Unele dintre terenuri poartă nume simbolice, dedicate unor personalități marcante ale fotbalului craiovean, precum Constantin Oțet sau Costică Ștefănescu. Pe lângă terenurile propriu-zise, baza include vestiare moderne, spații administrative, sală de forță, zone pentru refacere și recuperare, precum și facilități pentru staff-ul tehnic și medical.

Football Park Tărâmul Leilor este utilizat constant pentru antrenamentele zilnice ale primei echipe, dar și pentru disputarea unor partide amicale, în special în perioadele de pregătire precompetițională. De asemenea, complexul a găzduit reuniuni oficiale ale lotului și diverse activități extracurriculare sau proiecte educaționale organizate în parteneriat cu instituții locale, potrivit relatărilor din presa regională. Prin dezvoltarea acestei baze, FC U Craiova 1948 a urmărit consolidarea independenței logistice și crearea unui cadru modern pentru pregătirea sportivă, într-un model similar cluburilor profesioniste din Europa Centrală și de Est care dețin infrastructură proprie.

Suporteri

FC U Craiova are mulți suporteri mai ales în Craiova și în regiunea Olteniei, dar și în restul României, chiar și în regiuni precum Timișoara (grupul Sud-Vest Lions '17), fiind a treia cea mai susținută echipă din țară după Steaua București și Dinamo București, după cum arată un sondaj din 2016.

Istoric

Suporteri olteni in 1972

Galeria craiovei a aparut initial in anii '70 auto-intitulase Ajax prezenta la Tribuna a II-a, nu expunea de o organizare ultra' datorita regimului Comunist care nu permitea informatii din Vestul Europei. După căderea regimului comunist, Ultras Craiova este unul din primele grupuri ultra’ care apare în Romania. El reprezenta de fapt întreaga galerie a Universității. Diferențele de mentalitate dintre membrii Ultras Craiova s-au accentuat însă în timp, lucru care a dus la desprinderea de grup, a doua facțiuni, Brigada U '95 și Commando '97, care mai târziu aveau să se unească într-una singură, dând naștere CUCS. În 1998, Brigada U '95, își schimbă numele în Craiova Ultra’ Group '98, ei alegând să stea la acel meci în Peluza Nord al Stadionul Central.

Violentele de la meciul cu Sportul Studențesc, din 1997 și etapele de suspendare a propriului teren, au determinat fanii să se hotărască asupra sectorului pe care-l vor ocupa de atunci înainte Peluza Sud. În anul 1999, fani din București ai stiintei care nu erau pe atunci componenți ai vreunei alte brigăzi ultras, dau naștere unei grupari legendare, Blue Lions București, care in 2009 se va desfiinta dupa capturarea steagului de catre rapidisti de la Legione TItan. În anii 2000-01, se reorganizeaza Peluza Sud '97, formandu-se grupari ca Freak Boys '00, Sezione Ultra '00 și cel mai fanatic Teste Matte '01, desfiintat de catre stelisti Ultras '02, in 2004. În 2003, peisajul ultras craiovean se îmbogățește cu alte două noi grupuri, Girls (alcătuit exclusiv din fete) și South Maniaks. În aceași perioada va apărea primul grup de tip hooligans, denumit Head Hunters, ai cărui lideri Gabi Blondu si Postasu vor controla peluza timp de 10 ani. În martie 2004 a apărut facțiunea Ultras '04, dar și alte grupuri mai mici, Boys '04 si South Region '04, Nasty Boys '04 , care s-au unit facand parte din Praetoria '05, brigada aparută în anul 2005 și formată în mare parte din foști membri Teste Matte '01.

În 2007, datorita unor divergente intre gruparile, Sezione Ultra '00 și Praetoria '05 , South Guard '07, Ultras '04, cei dintai se muta in sectorul peluzei A a Stadionului Ion Oblemenco, formandu-se Peluza Nord Craiova. Nordul Craiovei se va mari cu brigazile Ultrași Liberi' 07, Gruppo Motru '08, Utopia Targu Jiu '08 (care va fii capturat de catre Peluza Sud '97).

În 2013 s-a produs o divizare puternică între suporteri din cauza incertitudinii cu privire la adevăratele identități ale celor două cluburi care revendică recordul Universității. Sezione Ultra '00 și Utopia Tg. Jiu '08 de la Peluza Nord Craiova au ales să susțină CS U Craiova, în timp ce Praetoria '05 și Ultras '04 de la Peluza Sud '97 au ales FC U Craiova. Ulterior, în 2017, Ultras '04 a a renuntat să sustina clubul și a decis să rămână neutră. Majoritatea grupurilor care formau Peluza Sud '97, în anul 2023, după pierderea siglei, și a numelui de către Adrian Mititelu și-au suspendat activitateape o perioada nedeterminata. În același an, o masa de suporteri ultras din Peluza Sud '97 au continuat sa sustina clubul al lui Adrian Mititelu, pana la retrogradarea din 2024. In anul 2023 pana înaintea deciziei de autosuspendare, gruparile Peluzei Sud '97 erau: Ultras '04, Praetoria ‘05, Gruppo Motru '02, Capillati '14, Unu și Unu ‘17, Sud Vest Lions ‘17, Sud Slatina ‘17, Ultras Comati ‘17, Puștanii Purisani ‘19, Boys '21. Liderii Peluzei Sud '97 sunt Andrei Preda "Gogoașă", Sorin Chipesu.

Rivalități și Înfrățiri

Suporteri Craioveni la derby-ul Craiova - Dinamo in 2009.

Rivala principală a clubului Oltean este Dinamo București, care își are originile în confruntările istorice dintre cele doua echipe, disputate începând cu anii '60 în Divizia A. În perioada 1970–1990, meciurile dintre cele două echipe au avut frecvent implicații în lupta pentru titlu și calificările europene, consolidând statutul acestui duel drept unul de tradiție în fotbalul românesc. Aceasta rivalitatea s-a dezvoltat la sfârșitul sezonului 1972–73. Cei doi au terminat la egalitate de puncte campionatul național, dar Dinamo a primit titlul datorită unui golaveraj ceva superior.

Rivalitatea s-a manifestat atât prin incidente violente, cât și prin acțiuni specifice fenomenului ultras, precum capturarea de materiale de brigada. Printre episoadele invocate frecvent în mediul suporterilor se numără pierderea unui steag aparținând Fan Club București și capturarea coregrafiei Peluzei Sud '97 la partida din cadrul Cupa României, sezonul 1999–2000.

Deși rivalitatea dintre cele două grupări de suporteri a fost una accentuată, în urma dezafilierii clubului Universitatea Craiova din 2011, o parte a suporterilor lui Dinamo București a manifestat sprijin moral față de ultrașii Peluzei Sud '97, în contextul conflictului identitar.

Echipa are și rivalități mai puțin intense cu celelalte două cluburi importante din capitală, Steaua București și Rapid București. De-a lungul timpului clubul a avut concurență locală cu formații precum Extensiv Craiova și, din 2013, CS U Craiova, entitatea menționată mai sus care deține și recordul Universității. Anii 2010 au început și o rivalitate minoră împotriva Pandurii Târgu Jiu, o altă echipă notabilă din Oltenia.

Ultrasi Craioveni nu este înfrățită cu nici o echipă, chiar dacă pe vremuri au existat frății cu echipe precum Rapid București sau Politehnica Timișoara. Brigada Praetoria ‘05 de la Peluză Sud ‘97 are o prietenie Fervent '07 (Farul Constanța). Pe plan european, ambele peluze craiovene au o prietenie cu ultrasi din Curva A Napoli (SCC Napoli).

Lotul actual

La 23 octombrie 2025.

Nr. Poziție Jucător F Andrei Dragu⁠(d) M Vlad Pop⁠(d) F Amine Ghazoini⁠(d) P Sorin Mogoșanu⁠(d) M Alexandru Raicea M Tudor Oltean⁠(d) M Ionuț Marius Zanfir⁠(d) F Rokas Lekiatas⁠(d) A Jibril Ibrahimi⁠(d) P Codruț Sandu⁠(d) F Nestorly Lumbu⁠(d)

Nr. Poziție Jucător M Moses Abbey⁠(d) F Modou Diagne⁠(d) M Mihai Răduț F Andrea Padula⁠(d) A Stijn Meijer⁠(d) F Amar Kvakić⁠(d) A Sekou Sidibe⁠(d) A Claudiu Bălan M Vlad Achim M Darius Ghindovean⁠(d)

Jucători împrumutați

Nr. Poziție Jucător   Constantin Dragoș Albu⁠(d) (la Gloria Buzău)