Fotbalul în România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Fotbalul este cel mai popular sport în România.[1] Federația Română de Fotbal (FRF), membră a UEFA, este forul național de guvernare al sportului.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Perioada antebelică[modificare | modificare sursă]

Prima fotografie a unui meci de fotbal din România a fost făcută în Cluj, în 1896.

Arhitectul bucureștean Gheorghe Radu Stănculescu a descoperit într-un document din arhivele Marinei Militare Britanice că marinarii englezi jucau fotbal în zona Dunării în anul 1865. Acest amănunt reiese dintr-un document din arhivele Marinei Militare Britanice. Este vorba despre un raport al comandantului navei militare HMS "Cockatrice", locotenentul de marină Gillson, adresat Amiralului Lord Paget, comandantul Flotei Mediteraneene din cadrul "Royal Navy". În raportul datat la 26 ianuarie 1866 (vezi facsimile), locotenentul Gillson a dezvăluit că a ordonat să fie "schimbat locul de ancorare obișnuit al vasului într-alt loc, unde acesta era de acum expus brizelor și lângă care se afla un câmp care servea drept un excelent teren de recreere pentru cricket, quoits și fotbal".[2]

Un alt articol din presa vremii din anul 1888 a menționat că la Arad, “un grup de tineri bătea mingea”. În 1890, medicul stomatolog Iuliu Weiner a adus la Arad – de la Londra, unde fusese la studii în Anglia – primul regulament al jocului scrise pe o hârtie, precum și prima minge de fotbal “adevărată” pe teritoriul României de azi. (Până atunci, mingile erau “improvizate”). Weiner face propagandă noului joc, demonstrând practicarea lui pe terenul din fața actualului liceu arădean nr. 1.[3]

Olympia FC Bucuresti in 1909
De la stânga la dreapta - rândul de sus: Neagu Boerescu, Cominovici, Russo, N. Apostolescu, Gr. Georgescu, Gogu Dragomirescu, Lazar Breyer - în mijloc: H. Roman, Th. Davila, Bărbulescu -jos: Mario Gebauer, Neftzer, Viereck

Pe 25 iunie 1899, la Timișoara se organiza primul meci de fotbal de pe teritoriul actual al României pe terenul Velocitas, între elevii claselor a VI-a și a VII-a de la Liceul Piarist, sub conducerea profesorului Karl Müller. Acesta a fost primul meci de fotbal care respecta regulile jocului din perioada respectivă, deși în București se juca fotbal din anul 1885, în zona restaurantului „Bolta Rece” (în zona în care se află azi Arcul de Triumf).[4] Pe 26 aprilie 1902, la Timișoara, tinerii din cartierul Iosefin înființează Fotbal Club Timișoara, ulterior Clubul Atletic Timișoara. Era primul club exclusiv de fotbal fondat pe teritoriul de azi al României. Dar primul meci de fotbal intercluburi s-a desfășurat pe 20 august 1902, pe terenul de la Pădurea Verde, în fața a 100 de spectatori. FC Timișoara a pierdut în fața echipei Reuniunea de Sport Lugoj cu scorul de 2-3.[5]

În Cluj, încă din 1875 au fost organizate turnee sportive ale cluburilor polisportive din oraș. Fotbalul nu era permis in limitele orașului astfel jocurile aveau loc pe pajiștea dinspre est(azi Bulevardul Nicolae Titulescu). Din anul 1900 în cadrul acestor evenimente au avut loc și meciuri de fotbal, câștigătorii primind medalii de argint și finaliștii de bronz. Din sezonul 1907-1908 la Cluj au loc primele meciuri oficiale de pe teritoriul țării noastre, în cadrul ligii a doua maghiare, urmate sezonul următor și în Arad.

Primul meci oficial de fotbal din Regatul României a fost jucat în 1907 în apropiere de Șoseaua Kiseleff, Bucuresti pe un teren improvizat. Românii doar priveau. Competitorii erau englezi și germani, angajați în industria textilă sau petrolieră la București, Ploiești sau Câmpina. Cronica acelei partide, publicată în extraordinara revistă „Din lumea sporturilor“, este socotită un certificat de naștere pentru fotbalul românesc.[6]

Prima competiție fotbalistică internă a fost Cupa ASAR (Asociațiunea Societăților Atletice din România), fondată în octombrie 1909. A cuprins trei cluburi: Colentina și Olimpia din București (care a câștigat titlul), și United din Ploiești.[7]

Perioada interbelică[modificare | modificare sursă]

Primul-ministru Vaida Voivod, împreuna cu soția, înmâneaza prima „Cupă a Romaniei” lui Ghiță Ciolac, căpitanul echipei Ripensia Timișoara

Primul campionat național Divizia A cu toate teritoriile reîntregite a fost în sezonul 1921-22, iar cele mai titrate echipe românești din perioada interbelică sunt Venus București, cu șapte titluri, Chinezul Timișoara cu șase titluri (consecutive) și Ripensia Timișoara cu patru. Din 1934 are loc și Cupa României prima câștigătoare fiind Ripensia Timișoara. Tot în acel sezon s-a înființat si divizia B, urmată doi ani mai târziu de divizia C.

În 1930 și 1934 naționala României participă la campionatele mondiale.

La sfârșitul anilor 30 își fac debutul echipele românești în cupele europene, o victorie răsunătoare obținând Ripensia învingând AC Milan cu 3-0.

Perioada postbelică[modificare | modificare sursă]

După război echipe ca UTA Arad, FC Argeș Pitești și Universitatea Craiova câștigă campionatul și se califică în fazele superioare ale competițiilor europene.

Cel mai cunoscut club de fotbal din România este Steaua București, care în 1986 a fost prima echipă din estul Europei și singura din România ce a câștigat Cupa Campionilor Europeni.[8] De asemenea, în 1989 a mai jucat o finală a Cupei Campionilor Europeni.[8] Este clubul cu cele mai multe titluri, 25, și cele mai multe Cupe ale României, 21. Steaua a mai reușit să egaleze performanța Chinezului Timișoara, câștigând titlul de 6 ori consecutiv între anii 1992-98.

Rivala Stelei, Dinamo București, a câștigat 18 titluri și 13 cupe, și a jucat o semifinală a Cupei Campionilor Europeni în 1984, iar în 1990 semifinala Cupei Cupelor UEFA.[9]

Sub conducerea lui Walter Zenga, Steaua s-a calificat în grupele Cupei UEFA în sezonul 2004-05, Zenga calificând o echipă românească în „primăvara europeană” pentru prima oară după 1993 (când tot Steaua a ajuns în sferturile de finală ale Cupei Cupelor). Din 2006, Liga I este compusă din 18 echipe dintre care ultimele 4 retrogradează. În acest an campionatul și-a schimbat numele de la Divizia A la Liga I. În sezonul 2005-2006, Steaua București și Rapid București au ajuns în sferturile de finală ale Cupei UEFA din 2006. Steaua a ajuns în semifinalele Cupei UEFA, fiind eliminată la limită de Middlesbrough FC și s-a calificat de trei ori consecutiv în grupele Ligii Campionilor.[10] Printre meciurile remarcabile din Ligă se numără cele cu Dinamo Kiev, scor 4-1 și cu Lyon, 1-1.

Primul unsprezece din decembrie 2008 înaintea meciului cu Chelsea Londra

La începutul sezonului 2006–07, competiția a fost forțată să-și schimbe numele din Divizia A în Liga I din cauza unei dispute privind mărcile comerciale asupra numelui. În noul format Dinamo București a câștigat cel de-al 18 ei titlu din istorie al 16 consecutiv pentru echipele din București. CFR Cluj a deschis drumul pentru un deceniu de dominare a provinciei, echipe ca Unirea Urziceni, Oțelul Galați, Astra Giurgiu sau Viitorul Constanța au câștigat titlul pentru prima oară în istorie.[11] Unirea Urziceni a acumulat 8 puncte, record pentru România în grupele ligii.[12][13][14][15] CFR Cluj a fost cel mai prolific club din ultimele două decenii, câștigând 8 campionate,[16] 4 cupe și 2 supercupe. CFR Cluj a mai produs niște recorduri, 10 puncte în grupele Champions League, 12 puncte în grupele Europa League[17] și 10 puncte în grupele Conference League[18] și o premieră, a fost primul club din provincie care a câștigat supercupa României.

Printre cei mai importanți jucători din campionatul intern din istoria recentă se numără Ionel Dănciulescu cu cele mai multe prezențe (515) și Eric de Oliveira jucător străin cu cele mai multe goluri marcate în Liga I(66).[19]

Calificarea în competițiile europene[modificare | modificare sursă]

Competiție Runda Cine se califică [20]
UEFA Champions League Turul întâi Câștigătoarea Ligii I
UEFA Europa Conference League Turul doi Câștigătoarea Cupei României
Turul doi Locul doi din Liga I
Turul doi Câștigătoarea playoff-ului conference league din Liga 1

Echipa națională[modificare | modificare sursă]

România jucând cu Peru la Campionatul Mondial de Fotbal din 1930 din Uruguay. În imagine portarul Ion Lăpușneanu și atacantul peruan Julio Lores.

Echipa națională de fotbal a României își începe activitatea prin meciul de la 8 iunie 1922 de la Belgrad, contra Iugoslaviei, scorul fiindu-i favorabil cu 2-1. La 20 mai 1923 Comisia de Fotbal a FSSR (Federatia Societatilor Sportive din Romania) este admisă la Congresul de la Zürich ca membră a FIFA. În această calitate de membră a FIFA, România participă la Turneul Olimpic de Fotbal de la Jocurile Olimpice din 1924 desfășurate la Paris. România participă de asemenea la turneele finale din 1930 și 1934.

Federația Română de Fotbal este membră fondatoare a UEFA în 1954. Din august 1990, FRF a devenit organ independent de conducere al mișcării fotbalistice din România, primul președinte ales fiind Mircea Sandu.[21]

La nivel internațional, selecționata de fotbal a României a participat până acum la 7 Campionate Mondiale de Fotbal. Cele mai mari succese le-a înregistrat pe parcursul anilor '90. În 1994, la Campionatul Mondial din Statele Unite, echipa României a reușit să ajungă până în sferturi, clasându-se atunci pe poziția 6 în clasamentul FIFA. Liderul generației de aur[22] a fotbalului românesc este Gheorghe Hagi.[23]

Chivu în tricoul României în august 2010.

Din generația începutului de secol XXI, fotbaliștii români celebri au fost Adrian Mutu, și Cristian Chivu, fost căpitan al naționalei. Turneele finale la care au participat au fost Euro 2000 și Euro 2008. România a depășit faza grupelor la Euro 2000, dar a fost învinșă în sferturile de finală de către Italia. La Euro 2008, naționala nu a mai reușit să depășească faza grupelor.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ "Romania" The Europa World Year Book.
  2. ^ Marinarii englezi jucau fotbal lângă Dunăre încă din 1865!, EVZ.ro
  3. ^ Mingea doctorului Iuliu Weiner, în Aradul anului 1890, Ripensia Sport Magazin.ro
  4. ^ 114 ani de la primul meci de fotbal de pe teritoriul de azi al României, ziuadevest.ro/
  5. ^ Primul club de fotbal de pe teritoriul actual al Romaniei (Fotbal Club Timisoara anul 1902) | gazetadinvest.ro/
  6. ^ Așa a început fotbalul românesc (I) | Historia
  7. ^ Istoric al Campionatului de fotbal al României - campioane ale României la fotbal, lpf.ro
  8. ^ a b F.C. Steaua Arhivat în , la Wayback Machine. - Trofeele Clubului - Accesat la data de 15.03.2009
  9. ^ F.C. Dinamo Arhivat în , la Wayback Machine. - Parlamares - Accesat la data de 15.03.2009
  10. ^ Adrian Ilincescu (). „Magica Steaua, al treilea sezon consecutiv in Champions League”. Hotnews.ro. Accesat în . 
  11. ^ Urziceni - Sevilla 1-0/ Primavara din Ghencea , sport.hotnews.ro
  12. ^ Bucșaru a desființat oficial Unirea Urziceni! "Lupul singuratic": "Eu cu cine mai țin acum?", prosport.ro
  13. ^ „romanialibera.ro”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ Unirea Urziceni a pierdut meciul tur cu Liverpool, scor 0-1, din 16-imile Ligii Europa - FOTO, mediafax.ro
  15. ^ Urziceni - Liverpool 1-3/ Game Over, sport.hotnews.ro
  16. ^ „CFR Cluj, campioana României! Echipa lui Dan Petrescu, al cincilea titlu la rând după 2-1 cu Universitatea Craiova. FCSB a sperat degeaba”. Sport.ro. Accesat în . 
  17. ^ „CFR Cluj, regina țării! Ardelenii, record de puncte pentru România în Europa League și Champions League”. Sport.ro. Accesat în . 
  18. ^ „CFR Cluj și-a aflat adversara din play-off-ul pentru "optimile" Conference League”. Sport.ro. Accesat în . 
  19. ^ Wesley, ÎN ISTORIA fotbalului românesc, digisport.ro
  20. ^ „Romania Playing:Qualifying round”. uefa.com. Accesat în . 
  21. ^ Federatia Romana de Fotbal Arhivat în , la Wayback Machine. - Istoric - Accesat la data de 15.03.2009
  22. ^ „Hagi leaves Romania post”. BBC Sport. . Accesat în . 
  23. ^ Gheorghe Hagi Arhivat în , la Wayback Machine. - Biografie - Accesat la data de 15.03.2009

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • „Larousse Enciclopedia Fotbalului”, Pro Sport, Editura RAO, 2003 - [1][nefuncțională]
  • „Fotbal de la A la Z”, Mihai Ionescu, Mircea Tudoran, Editura Sport-Turism, 1984
  • „Enciclopedia fotbalului românesc”, Romeo Ionescu, Ploiești, 2000, ISBN 973-8030-17-X
  • „Istoria fotbalului romanesc”, Mircea Angelescu, Dan Ovidiu Cristea, 2010, ISBN 9789730061109

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Fotbalul în România
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Fotbalul în România.