Fotbalul în România

Fotbalul este cel mai popular sport în România. Federația Română de Fotbal (FRF), membră a UEFA, este forul național de guvernare al sportului.

Istorie

Perioada antebelică

Prima fotografie a unui meci de fotbal din România a fost făcută în Cluj, în 1896.

Arhitectul bucureștean Gheorghe Radu Stănculescu a descoperit într-un document din arhivele Marinei Militare Britanice că marinarii englezi jucau fotbal în zona Dunării în anul 1865. Acest amănunt reiese dintr-un document din arhivele Marinei Militare Britanice. Este vorba despre un raport al comandantului navei militare HMS "Cockatrice", locotenentul de marină Gillson, adresat Amiralului Lord Paget, comandantul Flotei Mediteraneene din cadrul "Royal Navy". În raportul datat la 26 ianuarie 1866 (vezi facsimile), locotenentul Gillson a dezvăluit că a ordonat să fie "schimbat locul de ancorare obișnuit al vasului într-alt loc, unde acesta era de acum expus brizelor și lângă care se afla un câmp care servea drept un excelent teren de recreere pentru cricket, quoits și fotbal".

Un alt articol din presa vremii din anul 1888 a menționat că la Arad, “un grup de tineri bătea mingea”. În 1890, medicul stomatolog Iuliu Weiner a adus la Arad – de la Londra, unde fusese la studii în Anglia – primul regulament al jocului scrise pe o hârtie, precum și prima minge de fotbal “adevărată” pe teritoriul României de azi. (Până atunci, mingile erau “improvizate”). Weiner face propagandă noului joc, demonstrând practicarea lui pe terenul din fața actualului liceu arădean nr. 1.

Olympia FC Bucuresti in 1909
De la stânga la dreapta - rândul de sus: Neagu Boerescu, Cominovici, Russo, N. Apostolescu, Gr. Georgescu, Gogu Dragomirescu, Lazar Breyer - în mijloc: H. Roman, Th. Davila, Bărbulescu -jos: Mario Gebauer, Neftzer, Viereck

Pe 25 iunie 1899, la Timișoara se organiza primul meci de fotbal de pe teritoriul actual al României pe terenul Velocitas, între elevii claselor a VI-a și a VII-a de la Liceul Piarist, sub conducerea profesorului Karl Müller. Acesta a fost primul meci de fotbal care respecta regulile jocului din perioada respectivă, deși în București se juca fotbal din anul 1885, în zona restaurantului „Bolta Rece” (în zona în care se află azi Arcul de Triumf). Pe 26 aprilie 1902, la Timișoara, tinerii din cartierul Iosefin înființează Fotbal Club Timișoara, ulterior Clubul Atletic Timișoara. Era primul club exclusiv de fotbal fondat pe teritoriul de azi al României. Dar primul meci de fotbal intercluburi s-a desfășurat pe 20 august 1902, pe terenul de la Pădurea Verde, în fața a 100 de spectatori. FC Timișoara a pierdut în fața echipei Reuniunea de Sport Lugoj cu scorul de 2-3.

În Cluj, încă din 1875 au fost organizate turnee sportive ale cluburilor polisportive din oraș. Fotbalul nu era permis in limitele orașului astfel jocurile aveau loc pe pajiștea dinspre est(azi Bulevardul Nicolae Titulescu). Din anul 1900 în cadrul acestor evenimente au avut loc și meciuri de fotbal, câștigătorii primind medalii de argint și finaliștii de bronz. Din sezonul 1907-1908 la Cluj au loc primele meciuri oficiale de pe teritoriul țării noastre, în cadrul ligii a doua maghiare, urmate sezonul următor și în Arad.

Primul meci oficial de fotbal din Regatul României a fost jucat în 1907 în apropiere de Șoseaua Kiseleff, Bucuresti pe un teren improvizat. Românii doar priveau. Competitorii erau englezi și germani, angajați în industria textilă sau petrolieră la București, Ploiești sau Câmpina. Cronica acelei partide, publicată în extraordinara revistă „Din lumea sporturilor“, este socotită un certificat de naștere pentru fotbalul românesc.

Prima competiție fotbalistică internă a fost Cupa ASAR (Asociațiunea Societăților Atletice din România), fondată în octombrie 1909. A cuprins trei cluburi: Colentina și Olimpia din București (care a câștigat titlul), și United din Ploiești.

Perioada interbelică

Primul-ministru Vaida Voivod, împreună cu soția, înmânează prima „Cupă a Romaniei” lui Ghiță Ciolac, căpitanul echipei Ripensia Timișoara

Primul campionat național Divizia A cu toate teritoriile reîntregite a fost în sezonul 1921-22, iar cele mai titrate echipe românești din perioada interbelică sunt Venus București, cu șapte titluri, Chinezul Timișoara cu șase titluri (consecutive) și Ripensia Timișoara cu patru. Din 1934 are loc și Cupa României prima câștigătoare fiind Ripensia Timișoara. Tot în acel sezon s-a înființat si divizia B, urmată doi ani mai târziu de divizia C.

În 1930 și 1934 naționala României participă la campionatele mondiale.

La sfârșitul anilor 30 își fac debutul echipele românești în cupele europene, o victorie răsunătoare obținând Ripensia învingând AC Milan cu 3-0.

Perioada postbelică

După război echipe ca UTA Arad, FC Argeș Pitești și Universitatea Craiova câștigă campionatul și se califică în fazele superioare ale competițiilor europene.

Echipa Steaua cu Cupa Campionilor Europeni în 1986.

Cel mai cunoscut club de fotbal din România este Steaua București, care în 1986 a fost prima echipă din estul Europei și singura din România ce a câștigat Cupa Campionilor Europeni. De asemenea, în 1989 a mai jucat o finală a Cupei Campionilor Europeni. Este clubul cu cele mai multe titluri, 25, și cele mai multe Cupe ale României, 21. Steaua a mai reușit să egaleze performanța Chinezului Timișoara, câștigând titlul de 6 ori consecutiv între anii 1992-98.

Rivala Stelei, Dinamo București, a câștigat 18 titluri și 13 cupe, și a jucat o semifinală a Cupei Campionilor Europeni în 1984, iar în 1990 semifinala Cupei Cupelor UEFA.

Sub conducerea lui Walter Zenga, Steaua s-a calificat în grupele Cupei UEFA în sezonul 2004-05, Zenga calificând o echipă românească în „primăvara europeană” pentru prima oară după 1993 (când tot Steaua a ajuns în sferturile de finală ale Cupei Cupelor). Din 2006, Liga I este compusă din 18 echipe dintre care ultimele 4 retrogradează. În acest an campionatul și-a schimbat numele de la Divizia A la Liga I. În sezonul 2005-2006, Steaua București și Rapid București au ajuns în sferturile de finală ale Cupei UEFA din 2006. Steaua a ajuns în semifinalele Cupei UEFA, fiind eliminată la limită de Middlesbrough FC și s-a calificat de trei ori consecutiv în grupele Ligii Campionilor. Printre meciurile remarcabile din Ligă se numără cele cu Dinamo Kiev, scor 4-1 și cu Lyon, 1-1.

Primul unsprezece din decembrie 2008 înaintea meciului cu Chelsea Londra

La începutul sezonului 2006–07, competiția a fost forțată să-și schimbe numele din Divizia A în Liga I din cauza unei dispute privind mărcile comerciale asupra numelui. În noul format Dinamo București a câștigat cel de-al 18 ei titlu din istorie al 16 consecutiv pentru echipele din București. CFR Cluj a deschis drumul pentru un deceniu de dominare a provinciei, echipe ca Unirea Urziceni, Oțelul Galați, Astra Giurgiu sau Viitorul Constanța au câștigat titlul pentru prima oară în istorie. Unirea Urziceni a acumulat 8 puncte, record pentru România în grupele ligii. CFR Cluj a fost cel mai prolific club din ultimele două decenii, câștigând 8 campionate, 4 cupe și 2 supercupe. CFR Cluj a mai produs niște recorduri, 10 puncte în grupele Champions League, 12 puncte în grupele Europa League și 10 puncte în grupele Conference League și o premieră, a fost primul club din provincie care a câștigat supercupa României.

Printre cei mai importanți jucători din campionatul intern din istoria recentă se numără Ionel Dănciulescu cu cele mai multe prezențe (515) și Eric de Oliveira jucător străin cu cele mai multe goluri marcate în Liga I(66).

Sistemul masculin de ligi

Articol principal: Sistemul piramidal de ligi de fotbal din România

Fotbalul profesionist a început în România sub numele de Cupa Asociațiunii Române de foot-ball în 1909. Numele ligii de top a fost schimbat în Divizia A înainte de sezonul 1932-1933, în care a fost introdus și sistemul divizionar, și apoi în Liga I pentru sezonul 2006-2007. În prezent, competiția internă este organizată într-un sistem de șase nivele, care cuprinde SuperLiga României, Liga a II-a, Liga a III-a și diverse ligi județene.

SuperLiga României

Divizia de elită a țării este SuperLiga României. Liga cuprinde 16 echipe, iar campioana se califică în primul tur preliminar al Ligii Campionilor UEFA. Echipa clasată pe locul al doilea începe în al doilea tur preliminar al UEFA Conference League, unde intră și echipa ce câștigă un baraj. FCSB este cel mai de succes club din istoria ligii, cu 27 de titluri de campioană și 20 de locuri de vicecampioană. Dinamo București este al doilea club cu succes îndelungat în SuperLigă, câștigând 18 titluri. Cele două cluburi de pe ultimele locuri din clasament sunt retrogradate în Liga a II-a, iar echipele clasate pe locurile 13 și 14 joacă în barajul de retrogradare împotriva echipelor clasate pe locurile 3 și 4 din Liga a II-a.

Liga a II-a

Liga a II-a este a doua divizie din piramida fotbalului românesc și are 22 de echipe. Echipele clasate pe primul și al doilea loc sunt promovate, în timp ce echipele clasate pe locul al treilea și al patrulea vor trebui să joace un baraj cu echipele care au terminat pe locul 13 și, respectiv, 14 în SuperLigă. După sezonul regular, primele șase echipe avansează în grupa de promovare, în timp ce celelalte 14 sunt repartizate în două grupe de câte șapte, denumite în mod specific grupele de retrogradare. Echipele clasate pe locurile 7 și 6 în aceste grupe de retrogradare sunt retrogradate în divizia a treia, iar echipele clasate pe locul 5 în fiecare grupă participă la un baraj pentru a determina care dintre ele rămâne în Liga a II-a.

Liga a III-a

Liga a III-a cuprinde 100 de echipe. În faza I, se dispută un sezon regular cu 10 serii, fiecare formată din 10 echipe care joacă meciuri acasă și în deplasare, în total 18 meciuri pentru fiecare echipă. În faza a II-a, fiecare serie include un play-off între primele patru echipe și un play-out între restul de șase echipe. După încheierea fazei a II-a, se trece la faza finală a campionatului. În faza a III-a, vor participa doar primele două echipe din play-off, în total 20 de echipe. Vor avea loc două baraje de promovare. Cele cinci echipe câștigătoare din barajele finale vor promova în Liga a II-a.

Ligile județene

Restul de trei nivele sunt organizate la nivel local, de fiecare asociație județeană în parte. Cele 41 de județe ale României împreună cu capitala București organizează simultan Ligile a IV-a și a V-a. Liga a VI-a, al șaselea nivel, este organizată doar de anumite județe.

Competiții de cupă

Pe lângă ligi, există două competiții importante de cupă: Cupa României, deschisă tuturor cluburilor de fotbal profesionist din România și Supercupa României, care pune față în față campioana SuperLigii și câștigătoarea Cupei României. În cazul în care aceeași echipă realizează dubla, câștigând atât SuperLiga, cât și Cupa României, Supercupa se dispută între clubul respectiv și vicecampioana ligii. Cupa Ligii, care a fost disputată doar de echipele din primul eșalon, a fost desființată în 2017.

Cele mai de success cluburi

Cel mai de succes club de fotbal masculin din toate timpurile este FCSB, cu un total de 59 de trofee câștigate în competiții interne, urmat apoi de Dinamo București, cu 34 de trofee. Următoarele două cluburi cele mai de succes sunt Rapid București și CFR Cluj. Pe lângă cele 59 de trofee interne, FCSB a câștigat și două competiții internaționale

În clasamentul general începând din 1932-1933, FCSB este din nou clubul cu cele mai multe puncte obținute. Urmează Dinamo București, Rapid București, Petrolul Ploiești și Argeș Pitești.

Numerele cu caractere aldine reprezintă recorduri pentru categoria respectivă. Cluburile cu caractere cursive sunt duble câștigătoare: au câștigat două sau mai multe trofee în același sezon (cu excepția supercupelor). Cluburile cu același număr de trofee sunt enumerate în ordine cronologică, începând cu cel mai recent trofeu câștigat.

Ultima actualizare pe 14 mai 2025, după câștigarea Cupei României 2024-2025 de către CFR Cluj.

Total combinat al cluburilor masculine românești

Club	SuperLiga	Cupa României	Supercupa	Cupa Ligii	Total
FCSB	28	23	7	2	60
Dinamo	18	13	2	1	34
Rapid	3	13	4	—	20
CFR Cluj	8	5	4	—	17
U Craiova	4	7	—	—	11
UTA Arad	6	2	—	—	8
Venus București	8	—	—	—	8
Petrolul	4	3	—	—	7
Ripensia	4	2	—	—	6
Chinezul	6	—	—	—	6
FCV Farul	2	1	1	—	4
Sepsi	—	2	2	—	4
Astra Giurgiu	1	1	2	—	4
CSU Craiova	—	2	1	—	3
Voluntari	—	1	1	—	2
Oțelul	1	—	1	—	2
Argeș	2	—	—	—	2
Poli Timișoara	—	2	—	—	2
Reșița	1	1	—	—	2
CA Oradea	1	1	—	—	2
Unirea Tricolor	2	—	—	—	2
Olympia	2	—	—	—	2
Colentina	2	—	—	—	2
Corvinul	—	1	—	—	1
Unirea Urziceni	1	—	—	—	1
Gloria Bistrița	—	1	—	—	1
FCU Craiova	—	1	—	—	1
Jiul Petroșani	—	1	—	—	1
Chimia R Vâlcea	—	1	—	—	1
U Cluj	—	1	—	—	1
Arieșul Turda	—	1	—	—	1
Progresul	—	1	—	—	1
Turnu Severin	—	1	—	—	1
United Ploiești	1	—	—	—	1
Româno-Americana	1	—	—	—	1
Prahova Ploiești	1	—	—	—	1
Colțea Brașov	1	—	—	—	1

Popularitatea echipelor românești

Multe cluburi de succes din România au succes și pe rețelele sociale, având un număr mare de urmăritori. Primele 20 de cluburi de fotbal din România pe rețelele sociale, la 4 mai 2025 (Facebook, Instagram, TikTok):

#	Club	Ligă	Urmăritori
1	FCSB	SuperLiga	‍2,2M
2	Dinamo	SuperLiga	‍550K
3	CSU Craiova	SuperLiga	‍464K
4	Rapid	SuperLiga	‍442K
5	CFR Cluj	SuperLiga	‍245K
6	FCV Farul	SuperLiga	‍204K
7	Petrolul	SuperLiga	‍154K
8	U Cluj	SuperLiga	‍148K
9	CSA Steaua București	Liga a II-a	‍125K
10	FCU Craiova	Liga a II-a	‍117K
11	UTA Arad	SuperLiga	‍103K
12	Poli Iași	SuperLiga	‍83K
13	Botoșani	SuperLiga	‍80K
14	Politehnica Timișoara	Liga a III-a	‍73K
15	Sepsi	SuperLiga	‍70K
16	Oțelul	SuperLiga	‍69K
17	Hermannstadt	SuperLiga	‍65K
18	Corvinul	Liga a II-a	‍61K
19	Argeș	Liga a II-a	‍49K
20	SCM Râmnicu Vâlcea	Liga a III-a	‍47K

Calificarea în competițiile europene

Competiție	Runda	Cine se califică
UEFA Champions League	Turul întâi	Câștigătoarea Superligii
UEFA Europa League	Turul întâi	Câștigătoarea Cupei României
UEFA Europa Conference League	Turul doi	Locul doi din SuperLiga României
	Turul doi	Câștigătoarea playoff-ului conference league din SuperLiga României

Echipa națională

Articol principal: Echipa națională de fotbal a României

România jucând cu Peru la Campionatul Mondial de Fotbal din 1930 din Uruguay. În imagine portarul Ion Lăpușneanu și atacantul peruan Julio Lores.

Echipa națională de fotbal a României își începe activitatea prin meciul de la 8 iunie 1922 de la Belgrad, contra Iugoslaviei, scorul fiindu-i favorabil cu 2-1. La 20 mai 1923 Comisia de Fotbal a FSSR (Federatia Societatilor Sportive din Romania) este admisă la Congresul de la Zürich ca membră a FIFA. În această calitate de membră a FIFA, România participă la Turneul Olimpic de Fotbal de la Jocurile Olimpice din 1924 desfășurate la Paris. România participă de asemenea la turneele finale din 1930 și 1934.

Emeric Jenei, Anghel Iordănescu, Gheorghe Hagi, Gică Popescu

Federația Română de Fotbal este membră fondatoare a UEFA în 1954. Din august 1990, FRF a devenit organ independent de conducere al mișcării fotbalistice din România, primul președinte ales fiind Mircea Sandu.

La nivel internațional, selecționata de fotbal a României a participat până acum la 7 Campionate Mondiale de Fotbal. Cele mai mari succese le-a înregistrat pe parcursul anilor '90. În 1994, la Campionatul Mondial din Statele Unite, echipa României a reușit să ajungă până în sferturi, clasându-se atunci pe poziția 6 în clasamentul FIFA. Liderul generației de aur a fotbalului românesc este Gheorghe Hagi.

Chivu în tricoul României în august 2010.

Din generația începutului de secol XXI, fotbaliștii români celebri au fost Adrian Mutu, și Cristian Chivu, fost căpitan al naționalei. Turneele finale la care au participat au fost Euro 2000 și Euro 2008. România a depășit faza grupelor la Euro 2000, dar a fost învinșă în sferturile de finală de către Italia. La Euro 2008, naționala nu a mai reușit să depășească faza grupelor.

Vezi și

• Echipa națională de fotbal a României
• Echipa națională de fotbal a României Under-21
• Echipa națională de fotbal feminin a României
• Federația Română de Fotbal
• Liga Profesionistă de Fotbal
• Listă de stadioane de fotbal din România
• Sistemul piramidal de ligi de fotbal din România
• Sportul în România

Bibliografie

• „Larousse Enciclopedia Fotbalului”, Pro Sport, Editura RAO, 2003 - [1]^{[nefuncțională]}
• „Fotbal de la A la Z”, Mihai Ionescu, Mircea Tudoran, Editura Sport-Turism, 1984
• „Enciclopedia fotbalului românesc”, Romeo Ionescu, Ploiești, 2000, ISBN 973-8030-17-X
• „Istoria fotbalului romanesc”, Mircea Angelescu, Dan Ovidiu Cristea, 2010, ISBN 9789730061109

Legături externe

• Istoria fotbalului românesc Arhivat în 18 ianuarie 2012, la Wayback Machine. la istoriafotbalului.go.ro
• Așa a început fotbalul românesc (I) Arhivat în 26 martie 2012, la Wayback Machine., 13 aprilie 2010, Bogdan Popa, Historia
• Așa a început fotbalul românesc (II) - Cât se cheltuia pe vremuri pentru un meci Arhivat în 6 decembrie 2013, la Wayback Machine., 13 aprilie 2010, Bogdan Popa, Historia
• Așa a început fotbalul românesc (III) - Prima noastră Olimpiadă și o medalie de consolare Arhivat în 29 iulie 2010, la Wayback Machine., 13 aprilie 2010, Bogdan Popa, Historia
• Viață de fotbalist în Bucureștii anilor ’30 - ’40 Arhivat în 27 septembrie 2013, la Wayback Machine., 21 aprilie 2010, Adrian Epure, Historia
• Frumoșii nebuni ai galeriilor de altădată^{[nefuncțională]}, 9 aprilie 2010, Bogdan Jitea, Historia
• Un proiect eșuat: „Românizarea” fotbalului interbelic Arhivat în 10 aprilie 2012, la Wayback Machine., 6 aprilie 2012, Bogdan Popa, Historia
• Un profesor de istorie din Focșani scrie enciclopedia fotbalului postbelic FOTO, 10 mai 2012, Ștefan Borcea, Adevărul
• A fost odata in România - Fotbal, blaturi, sancțiuni, 9 mai 2008, Horatiu Sima, Jurnalul Național
• Extras de cont din "Epoca de Aur". Gică Hagi: "ajungeam în lunile bune să câștig și 100.000 de lei!" Cât luau jucătorii în comunism VS. cât câștigă acum, prosport.ro
• Fotbalul și cultura generală, 30 iunie 2010, Andrei Paunescu, Jurnalul Național